1,324 matches
-
sparte cu violență ca zilele în care trăim, toate mă balansau între dureroase amintiri care, nici în acele momente nu refuzau să-mi țină companie. Se sfărâma peretele, cum se sfarmă o viață, o căsnicie, o prietenie lăsând în urmă nourii de praf, contururi confuze pe când gândurile mele orbecăiau printre cețuri peste care s-a așternut timpul bruind situații, scormonind în trecutul în care s-a cuibărit durerea, aceea care nu se vindecă, nu se usucă, nici crustă nu lasă. Memoria
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
în casă. Ori eu vreau altceva, caut drumul întoarcerii. Scriem literatură în limba adusă în noi devenită aici minoritară. Scriitorul ocolește locul în care trăiește pentru că e străin de realitățile vieții locale. Subiectul și-l urcă în înălțimile cerești, printre nourii instabili, traversează distanțe, granițe, întorcându-se la casa bunicii sau a lor, acolo unde si-au îngropat dorul de care acum și-l amintesc și îl dezgroapă! Sapă în groapa amintirilor și dezgroapă povești din acele meleaguri, alte timpuri. Nimeni
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
Podolia 532.416, în Ecaterinoslav 11.813, iar în Taurida (Crimeea) 4.015 români. Aprecierile asupra cifrelor reale merg până la 1.200.000. Încă de la mijlocul secolului XIV se găseau în Transnistria peste 400 de sate curat românești(41). Alexis Nour (care a identificat în Transnistria o localitate „Nouroaia”) numește ca ultime sate ale zonei compact românești spre răsărit Glodoși - cam la aceeași paralelă cu Cernăuțiul și Șerbani -la o paralelă cu Iașul însă la 200-250 km de la Nistru(42). Acesta
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
din încă câțiva unguri și nu îți pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces la limba maternă. Nu îți fă inimă rea, ci treci mai bine la pagina sportivă. Viorel DOLHA ------------------------------- NOTE (1) A. Nour, Basarabia nr.1/1992 pag. 82. (2) G. Brătianu, „Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești”, București 1980, pag. 170. (3) A. Boldur, Teritoriul Moldovei față de principatele..., „Patrimoniu” nr.4 1991, pag. 14. (4) S. Mehedinți, Fruntaria României spre răsărit, „Neamul
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Basarabia”, nr.11/1992, pag. 89. (27) I. S. Nistor, op. cit, pag. 27. (28) A. Rațiu, Avertismentul, „Neamul Românesc”, nr. 1/1991, pag. 29. (29) D. A. Lăzărescu, „Imaginea României prin călători”, București 1986, vol. II, pag. 102. (30) A. Nour, op. cit., pag. 82. (31) XXX Istoria României în date, pag. 156. (32) N. Iorga, „Istoria românilor prin călători”, București 1981, pag. 445. (33) Șt. Ciobanu, op. cit., pag. 250. (34) I. S. Nistor, op. cit., pag. 32. (35) Al. Matcovski, „Basarabia”, nr.
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Șt. Holban, Prin veacurile învolburate...în „Basarabia”nr.5/1992 (39) F. Bichir, „Baricada”,nr.178,pag.6 (40) N. Iorga, Românii de peste Nistru, în „Basarabia” nr.11/1992,pag 92 (41) I. S. Nistor, op. cit., pag. 35 (42) A. Nour, în „Basarabia” nr. 1/1991, pag. 82 (43) Ibidem, pag. 85 (44) I. S. Nistor, op. cit., pag. 35 (45) Ibidem, pag. 39 (46) A. Boldur, op. cit.., pag. 512 (47) . Șt. Holban, Figuri basarabene, în Basarabia, nr.3/1992, pag. 89
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
toată mulțimea. Studentul vorbise ca un adevărat orator. În timp ce convoiul mortuar urca dealul Filaretului, se făcuse aproape seară. Începuse o bură de ploaie măruntă, semn că și cerul vărsa lacrimile lui la durerea morții poetului. Undeva spre apus, soarele, printre nouri, își arunca ultimele raze roșietice peste cimitirul Bellu. .Ajunși pe aleea înmormqntării, au pus sicriul jos, și după o scurtă slujbă, ă vorbit doctorul Neagoe, unul dintre foștii prieteni de pe vremea studenției de la Viena, aducându-i un ultim omagiu. Studenți
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
apei, în reflexe rubinii... Așa în vis își aminti cum Eminescu îi citise cu câteva zile în urmă novelele lui cu cele șase gravuri care începeau cu descrierea unui București sordid, plin de noroaie, apoi portretul luciferian al lui Toma Nour și al lui Poesis, actrița-subretă care juca în Norma de Pucini... dragostea dintre ei... și scenele teribile de luptă cu honvezii.... Era poate ilustrarea acelor pagini cu moara luată de apă arzând în flăcări... De căpcăun tot nu scăpase, de
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
pentru Convorbirile literare... Citește manuscripte... Sărmanul Dionis... Egipetul... Înger și demon... Floare albastră... Ochii ei cei mari, albaștri, de blândețe dulci și moi, Ce adânc pătrund în ochii lui cei negri furtunoși! Și pe fața lui cea slabă trece-ușor un nour roș - Se iubesc... Și ce departe sunt deolaltă amândoi! Acum erau într-adevăr departe unul de altul... Și el singur... Pe un pat sărac asudă într-o lungă agonie Tânărul. O lampă-ntinde limb-avară și subțire, Sfârâind în aer bolnav
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
aleasă să poarte Mirii luminii ce și-au brodat taina trăirii lor dragi în legământul de șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor Amazoane dace. • Fiecare Nour călător poartă în caierul său de nea, Dorul din care se toarce Iubirea, această Maramă celestă a sufletului dumnezeiesc. • Fiecare legănare a Lunii e ca o unduire serafică, ca un joc al îmbrățișării celor ce se dăruiesc întru totul și
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
o clasică apoteoză funerară, de la „giulgiu de jale/ Ce fâlfâie întunecat în aer” aruncat asupra întregii lumi ideale de către Eminescu și până la alegoria convențională, un fel de sculptură tombală în moda vremii:” Plutind pe culmi cu aripile-ntinse,/ Învăluit în nouri tu petreci/ În sfânta-apoteoză-a morții reci.” Octavian Goga a crescut în „aceeași religie artistică și ideologie națională” eminesciană. „ Eram și eu atins de suflarea de foc lui Eminescu.” Dar poetul din Rășinari a părăsit versul elegiac al dragostei îndreptându-se
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
cenușa imperiului, Dar noi nu vom răni sufletul pur al iubitei, Este singura paranoia care nu-și are scuză. În rest, acvilă dragă a visului, Înalță aripi, ridică-ți vocea peste nălțime, Poate un glonte va să te caute prin nouri, Poate un șarpe plin de invidie Va să te scuipe. Nici o zi nu e pierdută când zbori o clipă, Este ușor, închizi doar ochii, privești în tine, Nu e nevoie să scrii poeme, respiră Aerul tare al înălțimilor tale, ascunse
MEREU MAI BUN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365314_a_366643]
-
Beau frumusețea ortodoxă a vieții creștine și sufletul îmi cântă. Peste mine, peste cei mulți plouă cu lumină cerească. Doruri înviorate se zbat în zefirul inimii să se înalțe. Sunt chemări din lumea Frumuseții. Cerul iubirii mele este verde, cu nouri dantelați în azur. Ridic ochii și sărut stelele, apoi îmbrățișez pământul drag și sfânt al Martirilor noștri. În pridvorul harului, sufletul s-a deschis ca o floare aleasă, pe scoarța purpurie a Strămoșilor dragi inima îngenunchează. Plâng de bucurie și
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
de suflet Îmi limpezesc privirile-n boabe de rouă cu buzele arse de doruri le sorb liniștită răcoarea din ierburi ucise ieri de arșiță, primenite azi noapte în strigăt de lună nouă se ’nalță perdele de aburi dansând grațios înspre nouri iar eu, răstignită-ntre vise le-admir năucită splendoarea. leneșe flori trezite de coruri de greieri își ridică-amorțite petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se naște un murmur sub
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Clarobscur Pădurea îmbibată de rășină La ora înserărilor aduce, Cu hărnicia clipelor uituce, Tăcerile cu pasul de jivină. O scurtă ezitare la răscruce - Cohortele de umbre-ncep să vină Să ia în stăpânirealor deplină, Ca nouri iluzorii de ciubuce. În clarobscurul veseliei barul Tristeții singuratice ripostă: Nu agreează nopțile ca varul, Vrea cer senin de tainică Aostă, Închină fanteziei calendarul Și leagă ziua nouă de cea fostă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Clarobscur / George Nicolae Podișor : Confluențe
CLAROBSCUR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361711_a_363040]
-
întreaga compasiune familiilor celor care și-au pierdut viața în acest tragic atentat. MAE și-a exprimat solidaritatea cu membrii misiunii ONU în Afganistan. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a caracterizat acest atac drept „atroce și laș". Atta Mohammad Nour, guvernatorul provinciei Balkh, a cărui capitală este Mazar-i-Sharif, a fost primul care a avansat bilanțul de șapte morți, el însă susținea că cinci dintre aceștia sunt gărzi nepaleze și doi ar fi europeni. Incidentul a fost declanșat de cinci manifestanți
AFGANISTAN – UN CETĂŢEAN ROMÂN A FOST UCIS ÎNTR-UN ATAC ASUPRA BIROURILOR ONU DIN MAZAR-I-SHARIF de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350493_a_351822]
-
Lumină în amurg!/ Doar Tu-mi poți împlini neîmplinirea,/ Străluminând în ceas târziu lumirea ... Cine mai bine îmi știe-al vieții crâng? // Eu Te-am cules petală cu petală,/ Zidindu-Te în zarea triumfală/ Un biet Icar cu aripile-n nouri.// Ce-a mai rămas din noi, doar vântul știe./ Precum în cer și pe pământ, e vie/ Ofranda noastră răsădind ecouri! Raveca Vlașin este un scriitor român de la frontiera veacurilor, conform dicționarului lui Dumitru Munteanu, tipărit la Editura George Coșbuc
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
meu este ”limba sfântă a vechilor cazanii” așa cum o califica poetul Alexei Mateevici, lăsându-se purtat totodată de frumusețea ei până în miezul cel mai adânc al înțelesului: ”Limba noastra-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre”. Leagănul istoriei ne-a purtat din veac în veac, în această țară apărată de vitejii ei fii, care cu prețul cel mai mare posibil - jertfă de sine - și-au sacrificat viața în numele dragostei de glie. O iubim
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
în.. [12] ȘI TRECI Și treci mai departe Spre fructul oprit Spre nopțile dogoritoare din struguri Dacă poți împânzește zările cu mugurii Cu ruguri scânteietoare Cad petalele sufletului printre ele ca niște ciudate umbre Și treci sub platoșa alburie de nouri. [12] AND YOU GLIDE And you glide on Toward the forbidden fruit Toward the hoț nights made of grapes If you can, flood the skies with buds with sparkling pyres The soul's petals fall among them like some strânge
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
înăuntru de dureri grozave ... și toată noaptea o duce așa ... De-abia către ziuă se ușurează. Naște un copil fără noroc ... Ei bine, copilul acela sunt eu!... Un nor de duioșie se lasă pe fețele noastre. Caragiale împrăștie însă repede nourul cu o glumă și veselia se restabilește, - încheie dl. Vlahuță mișcătoarea povestire. Alta: Într-o zi, Caragiale hoinărea cu Vlahuță. Ajungând în piața mare, Caragiale zice: - Hai să luăm câte o portocală. Era primăvară. - Hai! - răspunde dl. Vlahuță. Și luarăm
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
841 din 20 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Amurgul rându- nelelor nici mâine n-am nimic de făcut Kobayashi Issa (trad. Costel Zăgan) * Zău îl calcă pe fazan pe coadă apu- sul primăverii Yosa Bușon (trad. Costel Zăgan) * Fazanul strigă nourii s-ar duce mun- tele s-apară ! Masaoka Shiki (trad. Costel Zăgan) * Gâște sălbati- ce în fața porții me- le câmpul zboară Yosa Bușon (trad. Costel Zăgan) Referință Bibliografica: HAIKU JAPONIA / Costel Zăgan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 841, Anul
HAIKU JAPONIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345667_a_346996]
-
de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. nu mai bate uite nu mai bate aripa păsării în răsăritul soarelui chiar aerul chiar aerul s-a oprit la subțioara ei e veșnic sa mori strigă nourul e pururea să atingi și el și el coiotul pădurii își dă cu părerea în semn de piatră nimic nu trece dincolo de întunericul osului să nu uiți nimic nu se oprște aici fără să atingă aripa păsării uitate pe cer
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
osului să nu uiți nimic nu se oprște aici fără să atingă aripa păsării uitate pe cer ... Citește mai mult nu mai bateuitenu mai bate aripa păsăriiîn răsăritul soareluichiar aerulchiar aerul s-a opritla subțioara eie veșnic sa mori strigă nourule pururea să atingiși el și el coiotul păduriiîși dă cu părerea în semn de piatrănimic nu trece dincolo de întunericul osuluisă nu uiținimic nu se oprște aicifără să atingă aripa păsăriiuitate pe cer... XXV. CONSTRUCȚIE IDOLATRĂ, de George Adrian Popescu , publicat
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
avut pentru a fi învăluit în greul valtrap al tristeții dar și al derutei însă totul apare amplificat în existența teribilă a unei sensibilități exarcebate: Barbar, cânta femeia-aceea ... Și noi eram o ceată tristă - / Prin fumul de țigări, ca-n nouri, / Gândeam la lumi ce nu există ... / Și-n lungi, satanice ecouri / Barbar cânta femeia- aceea (Seară tristă). O scenă a prevestirii, un semn satanic al pieirii, femeia-aceea ar putea sugera Apocalipsa celor tăinuiți și descoperiți însă nedesprinși de viciile lumești
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
femeia- aceea (Seară tristă). O scenă a prevestirii, un semn satanic al pieirii, femeia-aceea ar putea sugera Apocalipsa celor tăinuiți și descoperiți însă nedesprinși de viciile lumești. Poate, de aceea, prelungindu-li-se agonia: Prin fumul de țigări, ca-n nouri, existența lor nu mai însemna nimic în fața pierzaniei pentru că singurul, care mai sesiza suferința era poetul, care gândea la lumi ce nu există, auzindu-le ca un ecou vaietele din străfunduri și vede: Întreg pământul pare un mormânt ... (Note de
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]