646,935 matches
-
O noapte furtunoasă în La Moși din "Foaie interesantă", din 1878. Șerban Cioculescu, pasionat de idee, își continuă cercetarea în periodice și, descoperind Porunca domnească în "Almanahul lui Moș Teacă din 1900" încredințează descoperirea "Gazetei literare" din 1957, primind în numărul imediat următor al revistei replica lui Ion Manole, bazată pe alte relații posibile, sugerate de folclor și de Anton Pann. Același procedeu, în cazul textului Statu Quo, descoperit în "Constituționalul" și publicat ulterior în "Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
supus aceluiași regim de integrare proprie. Stancu Ilin stabilește cronologia apariției și dispariției "Moftului român", într-o cuprinzătoare demonstrație în "Revista de istorie și teorie literară", atât referitoare la unele inconsecvențe din Viața lui I. L. Caragiale, cât și semnalarea că numerele din 1902 "aparțin juridic" lui D. Teleor, articolul lui George Caïr Fuit "Moftul român" îi confirmă opinia că seria a III-a a publicației este o altă revistă, fără nici o legătură cu I. L. Caragiale. Scrupulul exactității caracterizează activitatea editorială a
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Ioana Pârvulescu Am aflat că în Neue Züricher Zeitung apare, în fiecare miercuri, o rubrică intitulată "obiecte pierdute". într-unul din numerele trecute ale României literare Dl. Nicolae Manolescu descria, la ochiul nostru magic "delicate lucruri vechi". Nu rezist ispitei de a continua evocarea cu cîteva gesturi, azi uitate, care s-au imprimat pe retina ochiului, întotdeauna magic, al copilăriei. Gestul prin
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
1963. Obsesii împărtășite și de ideologii vremii (rezistența antifascistă, mișcarea de partizani albanezi în timpul invaziei italiene din 1939) sunt tratate, fără exagerări patriotarde, într-o serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze soldații căzuți pe pământ albanez în cel de-al doilea război mondial. Plecat cu sentimentul unei misiuni înălțătoare, generalul
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
așa de mică, dar atunci a început construirea acelor vaste clădiri, mai late decât Cnossosul și Coloseul roman, printre care o Bibliotecă Națională în ale cărei caturi încap larg cele șaptezeci și șapte de ministere ale Apocalipsei. Atâta doar că numerele scamatorului, costisitoare la culme și cu repertoriu sec, îmbătrâniseră odată cu el, peste imagine se așternuse colbul, ca și pe imensele șantiere cu circuri ale foamei. O simplă suflare a șters praful, cu imagine cu tot. (Mulți o numesc Revoluție, i
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
oare, pentru ce a urmat? Despre imaginea României în ultimul deceniu al veacului ce trecu, propulsându-ne într-un nou mileniu, ne lipsește darul descripției, vâna unui Dante, râca unui Jonathan Swift, verbul lui Arghezi, dar, ca supraviețuitori - căci, atenție, numărul celor care au pierit altfel decât prin glonț este cu mult mai mare decât s-ar bănui - constatăm numai discrepanța dintre ceea ce expunea multicolorul album al eternei și fascinantei de muls Românii și ceea ce ochiul străinului cam pretutindeni vedea: peticele
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Cătălin Constantin Într-unul dintre primele numere din acest an ale României literare consemnam exotismul unei apariții editoriale: Simona Corlan-Ioan scria despre Inventarea Africii Negre, despre imaginile care compuneau, în mentalul european al secolului al XIX-lea, geografia fascinantului continent. Studiile românești de imagologie, disciplină destul de vag
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
lor, drumurile pe care le-am făcut prin orașele legate de biografia familiei, munca în arhive. Dar amintirile, mai îndepărtate sau mai recente, s-au transformat curând în scurte povestiri ce pot exista autonom." Aceste povestiri, șaptezeci și una la număr, sunt tot atâtea cioburi din oglinda trecutului, sfărâmată de un secol alienat, pe care memoria afectivă a Marinei Tarkovskaia le adună și le potrivește cu migala restauratorului, oglinda rezultată reflectând nu numai spațiul și timpul îngust al familiei, ci și
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
studiu din 1905 intitulat Trei eseuri asupra teoriei sexualității. Este probabil textul asupra căruia Freud va interveni de-a lungul anilor în cea mai mare măsură, acesta ajungând să aibă până în 1925 șase ediții, sensibil transformate de la una la alta (numărul de pagini, de pildă, va crește în cei 20 de ani de la 80 la 120). Studiul este tradus pentru prima dată în engleză în 1910, de către A. A. Brill și J.J. Putnam, iar în 1923 va cunoaște prima versiune franceză
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
Asupra lor aș vrea să fac cîteva observații care, evident, nu au pretenția de a substitui o cercetare serioasă și riguroasă - ci doar intenția de a semnala unele caracteristici ale fenomenului. Ceea ce se observă la o primă parcurgere a unui număr mai mare de texte - jurnalistice, politice, literare - e oarecum previzibil: limba literară, îngrijită, rămâne de obicei nelocalizabilă, corespunzînd perfect (cu excepția unor calcuri sau a unor rare opțiuni lexicale regionale sau/și arhaizante) celei din texte similare publicate în România. Nota
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
din 2001, Panait Istrati. Mediterana. Mircea Iorgulescu, în calitate de traducător al unui foarte cuprinzător și explicit eseu Mediterana lui Panait Istrati al lui Roger Dadoun, profesor la Sorbona VIII și director al revistei L'Arc, care a închinat în 1983 un număr special lui Panait Istrati, impune rigoare în formularea titlurilor. În lumea Mediteranei - Răsărit de soare și În lumea Mediteranei - Apus de soare, ca fiind formele românești date chiar de autor titlurilor în franceză, Méditéranée (Lever du soleil) și Méditéranée (Coucher
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
s-a părut, la o primă lectură, că există în Figuri V o voință de ansamblu, de tot, de "rapsodie", ca să reiau termenul din prezentarea Editurii Seuil, care nu se găseau în Figurile anterioare. Titlurile de capitole, de eseuri, în număr de numai cinci, sunt discrete, fără pagină albă care să le anunțe, fără spațiu alb între titlu și capitol. Această idee de tot, de ansamblu este cumva o impresie falsă? G.G.: Nu este deloc falsă. Nu, chiar aceasta a fost
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
mitocănia și batjocori elitismul, se va spăla pe față și se va bărbieri ca să se trezească la o gîndire și la o exprimare civilizată. (N.M.) P.S. Și ca și cum n-ar fi destul atîta zgomot pentru nimic, dl C.T.P. revine în numărul 614 al ALA cu un editorial în care povestește ce a înțeles d-sa din prima Întîlnire a �României literare", care i-a răpit din timpul d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să-i folosească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
1772, Johann Friedrich Struensee, medic german de curte al regelui danez Christian al VII-lea, s-a folosit de influența pe care o avea asupra regelui (foarte probabil alienat mintal) pentru a deveni prim-ministru atotputernic și a impune un număr impresionant de legi cu caracter iluminist, schimbând astfel radical fața Danemarcei. A devenit totodată iubitul tinerei regine Caroline Mathilde, fapt devenit apoi pretextul acuzării sale de către mama vitregă a regelui (care vroia să facă din propriul fiu urmașul tronului) și
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
pete. Nu pot să înțeleg cum se descurcă șoferii bucureșteni când merg spre aeroporul Otopeni. Probabil se uită pe cer, pândind vreo aterizare. De la ieșirea din oraș sunt zeci, poate sute de reclame, dar aproape nicăieri indicatoare, nicăieri tăblițe cu numărul de kilometri (chiar metri) care să-ți indice apropierea aeroportului. Când, în fine, după ce te-ai tot holbat printre case, stâlpi etc., vezi în dreapta, peste câmp, aproape de tot, clădirea, ai toate șansele să nu pregătești din vreme virajul, fiindcă tăblița
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
au rămas în România și au avut de suferit, indiferent de orientarea lor ideologică înainte de război: Mircea Vulcănescu a murit în închisoare, Constantin Noica a avut domiciliu forțat și a fost închis mai mulți ani, Belu Zilber deține poate recordul numărului de ani petrecuți în detenție, Arșavir Acterian a cunoscut și el închisoarea, Comarnescu a fost multă vreme marginalizat. Nicu Steinhardt a fost închis și s-a convertit la creștinism, a devenit apoi monah la mănăstirea Rohia. Sebastian a murit în
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Polirom în 1998). Călătoriile următoare, unele mai lungi, cum a fost cea de la Cluj și la București de anul trecut, au fost mai puțin dramatice din punct de vedere psihologic. Mai reușite? Ce m-a izbit anul trecut a fost numărul mare de coincidențe prin care revedeam prieteni sau cunoscuți de pe alte meridiane ale lumii: așa, bunăoară, m-am trezit vecin de cameră, la așa-numitul "hotel al universității" din Cluj, cu vechiul meu prieten, clasicistul Mihail Nasta, venit de la Bruxelles
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
nici pe departe singura lucrare despre limbă a lui Ernst Jünger. Nici un alt scriitor nu a publicat atât de mult și de consecvent, de-a lungul tuturor perioadelor de creație, studii despre sonoritate și limbă, limbă și corp, limbă și număr, proverbe și expresii. Limba nu reprezintă pentru el doar o simplă unealtă în mâna autorului, ci începutul a tot ceea ce înseamnă gândire și scriere. Deja din 1929 postula necesitatea unei "doctrine a sunetului" în sensul neștiințific al teoriei culorilor concepută
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
chiar de-compus, trece printr-o fază de înflorire renascentistă. La radio, prezentările susținute de Gert Westphal sau Peter Wapnewski se bucură de o înaltă apreciere, iar la înregistrările audio și la cărțile sonorizate s-a observat o creștere a numărului de cumpărători. Oare în asta constă plăcerea estetică a audiției unui discurs rostit exemplar de o voce carismatică? Sau este vorba mai degradă de o eliberare a ochilor obosiți de ecran, o întremare a fanteziei noastre ca o consecință a
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Billard, Traducere în limba franceză de Micaela Slăvescu, Prefață de Gabriel Dimisianu, Ediție revăzută, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, 164p., f.p. P.S. N-am uitat că am promis să comentez versurile Martei Petreu. O voi face într-unul din numerele viitoare.
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
Cronicar Literatura, hîrtie higienică Un extraordinar număr (1-4 din 2001) din Aldebaran scoate neobositul Nicolae Țone: consacrat poetului franco-român Mihail Cosma-Claude Sernet (1902-1968). Plin ochi de inedite (texte, documente, fotografii etc.), numărul readuce în atenția opiniei publice un poet interesant și cu evoluție neprevăzută, care, ca și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
Cronicar Literatura, hîrtie higienică Un extraordinar număr (1-4 din 2001) din Aldebaran scoate neobositul Nicolae Țone: consacrat poetului franco-român Mihail Cosma-Claude Sernet (1902-1968). Plin ochi de inedite (texte, documente, fotografii etc.), numărul readuce în atenția opiniei publice un poet interesant și cu evoluție neprevăzută, care, ca și Fundoianu, Voronca sau Gherasim Luca, a publicat la început în țară iar apoi în Franța. A debutat la Sburătorul literar al lui E. Lovinescu în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
nu și paginile paranoice de jurnal ale dlui Marin Mincu. Pictorial erotic Molipsindu-se de la Plai cu boi, Playboy și Hustler, publicația "interzisă minorilor" pe numele ei întreg Fracturi. Revistă a contraculturii românești, despre care am mai scris, publică în numărul 3 Primul pictorial erotic pe viu din România. O fată tînără și frumoasă își face autoportretul (nu grozav de interesant) și se lasă fotografiată și pictată goală (dar cu multă decență). Pagini mai degrabă de văzut decît de citit. Revine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
O fată tînără și frumoasă își face autoportretul (nu grozav de interesant) și se lasă fotografiată și pictată goală (dar cu multă decență). Pagini mai degrabă de văzut decît de citit. Revine Ioana Băețica, după o proză memorabilă într-un număr precedent, cu o alta mult mai cuminte, în ciuda unui vocabular la fel de frust. De unde se vede că, uneori, în literatura generației 2000, dacă sex nu e, nimic nu e. Originalitate relativă: și nouăzeciștilor li se aplică formula. Poeziile Domnicăi Drumea sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
vizibil: avangardistul Bogza. Deși tinerii redactori ai Fracturilor s-au supărat pe Cronicar că i-a făcut avangardiști, declarîndu-și ironic modele precum Coșbuc sau Vlahuță, Cronicarul își menține impresia și după literatura (și nu doar: atitudinea față de literatură) din acest număr în care, nu chiar surprinzător, cei din 2000 declară război celor din 1980. Prima victimă colaterală: Cărtărescu. Primește, vorba anonimului de la miscellanea, o lăbuță. * În fine, ŕ propos de "bătrînul leu" Nicolae Manolescu, bănuit a-i fi salutat la această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]