245 matches
-
la babilonieni. Cifrele noastre au evoluat din simbolurile folosite de indieni; la drept vorbind, ele ar fi trebuit să fie denumite cifre indiene nu arabe (Figura 14). Nimeni nu știe cu exactitate când au trecut indienii la un sistem de numerație babilonian, de tip loc-valoare. Cea mai timpurie referire la cifrele hinduse provine de la un episcop sirian, care, în anul 662, descria cum își făceau indienii calculele „utilizând nouă semne“. Nouă, nu zece. Zero, evident, nu se afla printre ele. Dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dinainte ca episcopul să scrie despre ele; există dovezi că zero a apărut în unele variante ale sistemului indian chiar în acea epocă, deși episcopul nu auzise despre el. În orice caz, un simbol pentru zero - substituentul din sistemul de numerație în baza 10 - a intrat cu siguranță în uz până în secolul al nouălea. Până atunci, matematicienii indieni făcuseră deja un salt uriaș. Indienii au împrumutat puțin din geometria grecească. Se pare că nu au manifestat un interes foarte mare pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și scădere a numerelor mari cam în același mod în care o facem noi astăzi. Și, după un oarecare antrenament, oricine putea înmulți cifrele indiene mai repede decât un „abacist“. Concursurile între „abaciști“ și „decimaliștii“ care foloseau sistemul indian de numerație în baza 10 erau echivalentele medievale ale unei partide de șah dintre Kasparov și Deep Blue (Figura 15). La fel ca Deep Blue, decimaliștii câștigau în cele din urmă. Deși sistemul de numerație indian era util pentru adunările și înmulțirile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și „decimaliștii“ care foloseau sistemul indian de numerație în baza 10 erau echivalentele medievale ale unei partide de șah dintre Kasparov și Deep Blue (Figura 15). La fel ca Deep Blue, decimaliștii câștigau în cele din urmă. Deși sistemul de numerație indian era util pentru adunările și înmulțirile din activitatea cotidiană, impactul adevărat al cifrelor indiene a fost mult mai puternic. Numerele se detașaseră, în sfârșit, de geometrie; ele nu mai erau utilizate doar pentru a măsura obiecte. Spre deosebire de greci, indienii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
calde În vederea integrării În colectivul clasei; Întocmirea programei adaptate la limba română și matematică În colaborare cu profesorul de sprijin; dezvoltarea relațiilor de colaborare și ajutor; În acest scop am folosit Învățarea de la copil la copil (citirea și scrierea literelor, numerația, adunarea și scăderea), lucrul În perechi ori În grup; asigurarea unor strategii de lucru diferențiat; fișe de lucru, recurgerea la diferite procedee și materiale didactice preponderent intuitive, rezolvarea unor sarcini diferențiate; antrenarea În diverse activități pentru a-i stimula dezvoltarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
străine, deprinderile sociale și de comunicare, cele antreprenoriale, de asumare a inițiativei și a responsabilității (vezi, mai jos, dimensiunile educației adulților). În schimb, se consideră că majoritatea au deprinderile considerate până nu demult de bază, adică cele de scris, citit, numerație, ceea ce este totuși îmbucurător. La nivel european, se depun eforturi susținute pentru investiția în educație,văzută drept pârghia cea mai importantă pentru realizarea unei „Europe bazate pe cunoaștere”. Educația indivizilor este văzută ca instrumentul de bază pentru îndeplinirea ambițiosului obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de oferte educaționale, care devin insuficiente, datorită slabului interes pe care îl manifestă în privința lor. Educația de bază a adulților. Acoperă generic achiziția deprinderilor-cheie pentru a supraviețui în societate. Dacă, în accepțiunea tradițională, deprinderile de bază vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr. 1, 2000). La nivel terminologic, tendința actuală este de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum literația și numerația, transmiterea intergenerațională a unor patternuri culturale, cu aplicație în educația de bază a adulților (de exemplu, studii privind impactul nivelului de pregătire al adulților asupra educării copiilor lor sau studii privind impactul unui curriculum impus de clasa dominatoare, neadaptat contextului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
străine, deprinderile sociale și de comunicare, cele antreprenoriale, de asumare a inițiativei și a responsabilității (vezi, mai jos, dimensiunile educației adulților). În schimb, se consideră că majoritatea au deprinderile considerate până nu demult de bază, adică cele de scris, citit, numerație, ceea ce este totuși îmbucurător. La nivel european, se depun eforturi susținute pentru investiția în educație,văzută drept pârghia cea mai importantă pentru realizarea unei „Europe bazate pe cunoaștere”. Educația indivizilor este văzută ca instrumentul de bază pentru îndeplinirea ambițiosului obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de oferte educaționale, care devin insuficiente, datorită slabului interes pe care îl manifestă în privința lor. Educația de bază a adulților. Acoperă generic achiziția deprinderilor-cheie pentru a supraviețui în societate. Dacă, în accepțiunea tradițională, deprinderile de bază vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr. 1, 2000). La nivel terminologic, tendința actuală este de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum literația și numerația, transmiterea intergenerațională a unor patternuri culturale, cu aplicație în educația de bază a adulților (de exemplu, studii privind impactul nivelului de pregătire al adulților asupra educării copiilor lor sau studii privind impactul unui curriculum impus de clasa dominatoare, neadaptat contextului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele noi. Pentru momentele de activitate independentă și evaluare formativă a cunoștințelor din cadrul lecțiilor de predare -învățare consolidare am elaborat fișe de lucru prin care mi-am propus testarea nivelului mediu de cunoștințe dobândite în acel moment, dezvoltarea competențelor privind numerația, cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii și a capacității de a le utiliza în practica matematică. Ținând cont că evaluarea are implicații atât în activitatea pe care o desfășor ca învățător cât și în cea a elevului, ajutând la prevenirea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
2.3, urmărește însușirea unor deprinderi de comunicare prin folosirea și interpretarea corectă și conștientă a termenilor matematici. Evaluarea activității de învățare menționate s-a realizat prin itemii fișei următoare, cu durata de 5 minute. Fișa de lucru./ Sistemul de numerație pozițional I.1 Completează enunțurile: a) Semnele grafice prin care se reprezintă numerele naturale se numesc............. . Pentru scrierea numerelor se folosesc cifre............... . Sistemul de numerație pe care îl folosim este...... . b) Al doilea ordin din clasa unităților este ordinul....... .Al
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
realizat prin itemii fișei următoare, cu durata de 5 minute. Fișa de lucru./ Sistemul de numerație pozițional I.1 Completează enunțurile: a) Semnele grafice prin care se reprezintă numerele naturale se numesc............. . Pentru scrierea numerelor se folosesc cifre............... . Sistemul de numerație pe care îl folosim este...... . b) Al doilea ordin din clasa unităților este ordinul....... .Al treilea ordin din clasa miilor este ordinul........ . Primul ordin din clasa ....... este ordinul unităților de milioane. I.2. Colorează cu verde numerele pare și cu
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
ordin din clasa ....... este ordinul unităților de milioane. I.2. Colorează cu verde numerele pare și cu galben pe cele impare: 856 111; 429 004; 523 8000; 449 125; Rezultatele au arătat că elevii stăpânesc terminologia matematică privind sistemul de numerație pozițional, prin completarea corectă a spațiilor lacunare și recunosc numerele pare și impare, colorând conform cerinței . Activitățile de învățare-utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr este „mai îndepărtat” sau „mai apropiat” de altul; exerciții de comparare a numerelor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
de referință 1.2, 1.6 -verificate pe parcursul activității didactice prin exerciții la tablă și comparate cu poziționarea pe axă, au fost la final evaluate prin fișa următoare, având durata de 5 minute. Fișa conține sarcini referitoare la număr și numerația crescătoare și descrescătoare a numerelor naturale și se bazează pe cunoștințele legate de numerație. Fișa 3 / Ordonare, comparare. I.1 Ordonează crescător, apoi descrescător numerele: 42 004; 0; 503 000; 2005; 327; 42; 50 251; 10; I.2 Compară numerele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
și comparate cu poziționarea pe axă, au fost la final evaluate prin fișa următoare, având durata de 5 minute. Fișa conține sarcini referitoare la număr și numerația crescătoare și descrescătoare a numerelor naturale și se bazează pe cunoștințele legate de numerație. Fișa 3 / Ordonare, comparare. I.1 Ordonează crescător, apoi descrescător numerele: 42 004; 0; 503 000; 2005; 327; 42; 50 251; 10; I.2 Compară numerele de mai sus, două câte două, în ordinea în care au fost scrise. Rezultatele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Jos păpucii!”, „Haide aici!”; „Nu ‘tiu!”; Uite! „Taie păru!”). Receptează, înțelege și reproduce propoziții precum: „Pisică mănâncă lapte”./ „Rata înoată pe apă”/ “Tata deschide ușa”. Comunicarea este predominant verbală. Recunoaște și denumește animalele domestice, corpul uman, unele alimente, membrii familiei, numerația până la zece, numele și vârsta proprie, exprimă ceea ce dorește și o interesează. 3. Achiziții fonematice În mai 2010 emite corect vocalele și majoritatea consoanelor cu exceptia consoanelor: “r”, “z”, “j”. În vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]