13,622 matches
-
că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins de zor de la spate să ajungă, Doamne ferește, starostele Capitalei... Dintre aceia, nași la nunți ori botezuri, ce le lipesc de frunte cu un scuipat, lăutarilor, suta de dolari, pe când ei cântă: Mânca-ți-aș ochii, of, pă unde ești, pă la Chitila ori la București...
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
pe dulapuri, martori năstrușnici, și oglinzile lui Stürmer din spectacolul făcut aici de Vlad Mugur, Așa este, dacă vi se pare, și muzica aiuritoare a lui Vasile Șirli, dar și acordurile din Titus sau parcă și țambalele din Phaedra, și nunțile, voalurile albe, numeroase, din final, desigur, nu chiar cincizeci ca în Danaide... și ploaia, ploaia care își bate ritmul deasupra capatelor noastre, pe “acoperișul” imaginat de Purcărete ca un fel de pînză imensă. O corabie încă ancorată la țărm. Se
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
la fereastră și, înainte ca tramvaiul să cotească pe Bahnhofstrasse, am mai aruncat o privire în direcția perechii care gesticula pe marginea trotuarului. Nu de mult am auzit că cei doi s-au căsătorit și că erau în călătorie de nuntă la Heidelberg unde studiau exemple ale pretinsei arte a nebunilor în celebra colecție Prinzhorn de acolo. Vedeți, deci, Monseniore, că, chiar dacă am fugit de dânșii, ei au găsit alte posibilități de a-și continua tratamentul pe seama unor inși care n-
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
mă păzești, să mă aperi? De câinii vagabonzi, de pisicile fără stăpân, de vrăbiile gureșe? Dă-mi pace, nu mă strivi cu grija ta îngerească, ia, sunt și eu, acolo, oțârică de om, o firimitură rostogolită sub mese îmbelșugate, la nunta din Caana Galileei, Văduvă trandafirie, a nimănui. Prin sângele meu au tropotit fără urme o herghelie de mânji, o turmă de iezi verzi/albaștri. Frumusețea trupului ofilit e-o poveste apusă demult, o monedă fără putere de circulație în subteranele
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
velină rătăcită de bunul Dumnezeu , școlar în clasa I. În curând vor exploda în floare salcâmii și teii din orașul Craiova, pe când sufletul de poet vetust și romantic, va duce resemnat la ghenă rămășițele cinei de taină și rochia de nuntă a Mariei Magdalena, după care, fericit ca oul de cuc oploșit în cuiburi străine, o va lua razna pe străduțele desfundate ale orășelului de câmpie. Coperțile din Alexandria Luni dimineața mă trezesc visând fărăhotarele dimineții de sâmbătă și,uneori, poet
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
visând fărăhotarele dimineții de sâmbătă și,uneori, poet netot și hai-hui, harta absurdă a după-amiezii de duminică. Iubesc sâmbăta și duminica. Ele au, chiar și-n miezul virgin/putred al iernii/verii, un îngeresc sunet de cristaluri ciocnite sărbătorește la nuntă. Visez libertatea de-a fi prizonier între pereții casei, între zidurile proaspăt văruite ale sufletului sălbăticit printre poemele de singurătate ale verii trecute. Visez că sunt mereu la capătul de sfârșit/ început al săptămânii, al lumii; visez că-mi zburdă
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
mai pricăjit, eu privesc în oglinda unei cărți de nisip. Strâng pleoapele, mi se aburesc ochelarii. Lustruiesc lentilele încercând să zăresc ziua de mâine, duminică, 3 iulie anno domini 1950. În costum de argintie mătase îngerul străin îmbrăcat ca de nuntă trece fluierând pe sub balconul de la etajul opt: pe umărul drept el poartă o aripă de hârtie imaculată, sub umărul stâng doar o sabie ascuțită ca un creion chinezesc. Alter-ego-ul meu hlizitor Doamne și Tu, nu mă mai lua în balon
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
deșurubând parcurile și misterul lor tenebros despicând orașul cu o bicicletă fosforescentă copil - adolescent numărându-ți stelele faste ți-au sărit sâmburii din mărul mustos și îngerii au râs în laptele dimineții ți-au crescut unghiile și buburuzele își încearcă nunta fatală pe buzele tale noaptea ți-e frig în fructul ce nu se despică luntrile curg pe tâmpla ta repetată te caut fiule vechi și al nimănui - fruntea ta uneori pe fruntea mea se arată... într-o zi prea mă
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
nașterea mea, deci, după o perioadă, mama îmi spunea Rodica. Mi-a intrat acest nume, deci, între cât oamenii din sat nu mă mai știu de Vasile, decât de Rodica. îmi place să cânt foarte mult muzică populară, cânt pe la nunți. Îs foarte apreciată de public, oamenii din comună și din alte părți mă iubesc. Deci sunt o persoană curată, sunt o persoană care n-aș putea să zic că aș putea fi refuzată de către cineva. Iar perioada mea de copilărie
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
eram undeva în școală mai departe, sau așa... poate că aveam o meserie la ora actuală, sau un serviciu... Iar la vocea care o am, poate că eram văzută tare de către public, și cunoscută. Iar am rămas așa, cânt la nunți, cum am mai zis... Și deci, dacă prin posibilități, prin așa... de stăteam, n-aveam posibilitate să-mi scot un CD, sau să devin cunoscută de către public... Decât așa, numai în Maramureșul care mă cunoaște... Hai, pentru-un mândruț, ardă
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
no, ce? Ai fo^ copil, no... amu^ ești mare... Amu^ îți vezi de lucru, și de capre, și de distrare... și ce? șRodicaț: Cum cânt, așa... cânt... /Baba/: Ai, de cântat, d-apoi cântă frumos... Cântă... cântă frumos... șRodicaț: Pe la nunți... șBabaț: Și la nunți, și oriunde... unde, cine te cheamă, nu? șRodicaț: Da... șBabaț: Și te invită... îl vreți duce? îl duceți și pe Rodica? șRodicaț: Mai zi, mă tu^... șBabaț: Nu mai am... că mă duc de-aci, că
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
copil, no... amu^ ești mare... Amu^ îți vezi de lucru, și de capre, și de distrare... și ce? șRodicaț: Cum cânt, așa... cânt... /Baba/: Ai, de cântat, d-apoi cântă frumos... Cântă... cântă frumos... șRodicaț: Pe la nunți... șBabaț: Și la nunți, și oriunde... unde, cine te cheamă, nu? șRodicaț: Da... șBabaț: Și te invită... îl vreți duce? îl duceți și pe Rodica? șRodicaț: Mai zi, mă tu^... șBabaț: Nu mai am... că mă duc de-aci, că nu știu ce să mai zâc
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
drept semn rău prevestitor faptul că primul lui gest de a se expune în public alături de ea a fost la înmormântarea unui coleg de birou? N-ar trebui. Se știe doar că îndrăgostiții, proaspetele cupluri ilegale, merg cu entuziasm la nunți și cu solicitudine la înmormântări. Caută pretexte ca să scape de ceilalți, dar nu-și pot permite să se afișeze în localuri, așa că, pentru început le prinde bine cohorta gălăgioasă și - speră ei - oarbă a celorlalți. Familia îndoliată se poate baza
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
mine fără tunet și fulger fără furtună tu ai rămas ca o }ară-niciodată-ntâmplată ca o biserică a pântecului meu născocitor tu du-te la gingași la cei fără aripi și buze eu te vomit ca pe o mireasă stricată în mijlocul nunții ei mă va împăienjeni păcatul într-o livadă mută mi se vor despica tălpile să calc doar pe pânze de sânge și răni adio adio fetusul meu fără sexul știut tu umbra mea repetată prin porțile umerilor tăi nenăscuți îmi
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
iubirii lor, așa cum altarul este masa minții noastre!" (p. 97) Pentru speculațiile de acest tip învinuiesc romanul de misticism trivial. Dar asta nu e totul. "Elisabeta Neantului", cum va fi numită ulterior, se căsătorește cu Horia Cantacuzino, iar în noaptea nunții scoate din propriul sex, în fața invitaților, "figurine, unele înfățișând omuleți, mormoloci, grili, gnomi, sau chiar animale, broaște, cerbi, iepuri, porci mistreți, păsări" (p. 146). Stupefacția tuturor este totală, cu atât mai mult cu cât medicul ginecolog Viorel Untaru "a început
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
dans și igrasiată de băutură, câte una din ele, despărțită de belfer, mai adormea în trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mine însumi cinstită moartea mea sigură foarte foarte sigură * din miezul pietrei galbene iubita mea cîntă unul după altul și cîntecul meu de botez și cîntecul meu de moarte din miezul pietrei galbene se răspîndesc în văzduh și cîntece de nuntă și cîntece de înmormîntare din miezul pietrei galbene iubita mea îmi trimite scrisori în care așează poemele pe care le-am scris ieri imediat după ce am murit din miezul pietrei galbene iubita mea nu se mai satură să mă privească
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
pupilă mai abitir ca un poem nuclear oamenii-furnici n-au hrana destulă și procedează la incestul primar câte-o felie de Lună mai cântă doar câinele mut latră deci latră poeții absconși se iau la trântă ca la primara mea nuntă de piatră vine și Omul cu o tarabă de gât un Truman tânăr dar mult mai adult mileniul acesta frumos și urât ne vinde la negru eșantioane de smult feroce e clipa timpul probabil mai ascunde un trib malițios corul
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură orientală este fără îndoială luth-ul - în limba arabă al-aoud însemnând lemn. Supranumit regele sau sultanul instrumentelor, luth-ul este cunoscut în zona Orientului Mijlociu din cele mai
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă, ca să se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de Domnul să
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
fiicei lui, a lui Amneris, sperând că acesta va ajunge Într-o zi conducătorul țării. Actul III debutează cu ruga lui Amneris și ale preoteselor În templul zeiței Isis, pe malul Nilului, Întrucât a doua zi urmează să aibă loc nunta ei cu Radames. În fața templului, Aida Îl așteaptă pe comandant, pentru un ultim adio. Amonasro sosește Între timp, căci el Își dă seama de sentimentele fetei sale pentru inamicul lui. Într-o scenă dramatică, Îi spune Aidei că dacă nu
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
pe care ne încăpățânam s-o apărăm aici și noi, cu slabele noastre mijloace- dar în slujba căreia G. Enescu și-a pus și își pune tot prestigiul generos al sufletului. 3. Tot în anul 1938 lucrarea lui Paul Constantinescu Nuntă în Fundul Moldovei (Nuntă în Carpați) finalizată la 24 iunie 1938 este distinsa cu PREMIUL I „George Enescu”. Premieră a avut loc la 5 mai 1939 la ONB, după ce la 21 ianuarie 1939, avusese loc prima vizionare a spectacolului<footnote Tomescu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
încăpățânam s-o apărăm aici și noi, cu slabele noastre mijloace- dar în slujba căreia G. Enescu și-a pus și își pune tot prestigiul generos al sufletului. 3. Tot în anul 1938 lucrarea lui Paul Constantinescu Nuntă în Fundul Moldovei (Nuntă în Carpați) finalizată la 24 iunie 1938 este distinsa cu PREMIUL I „George Enescu”. Premieră a avut loc la 5 mai 1939 la ONB, după ce la 21 ianuarie 1939, avusese loc prima vizionare a spectacolului<footnote Tomescu, Vasile , Paul Constantinescu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
În anii 40, Silveștri debuta că dirijor la Orchestră Simfonica Radio, fiind și corepetitor la Operă. Stagiunea 1942-43 când Opera Română e nevoită să-și desfășoare activitatea în localul Teatrului Regina Maria, reia, fără prea mare strălucire spectacolul de balet Nuntă în Carpați care îi adusese lui Paul Constantinescu în anul 1938 Premiul I „George Enescu”. Prima reprezentație avusese loc la 5 mai 1939 la Operă Română, într-un spectacol compus din trei momente: Invitație la vals de C. M von
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Prima reprezentație avusese loc la 5 mai 1939 la Operă Română, într-un spectacol compus din trei momente: Invitație la vals de C. M von Weber dirijat de Constantin Silveștri, Gianni Schichi de G. Puccini dirijat de Ionel Perlea și Nunta în Fundul Moldovei de Paul Constantinescu, dirijat de George Georgescu. De data aceasta, în condițiile date, cronicile subliniază efortul dirijorului Constantin Silveștri de a salva situația: Ce păcat că acest spectacol a trebuit să se acomodeze cu localul Teatrului Regina Maria
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]