598 matches
-
Dar, În pădurile din jurul Lipnicului, Apărătorii vegheau. Din capătul de răsărit al codrului pornea lanțul ciugilor de fân și păcură, gata să semnaleze orice mișcare de oști de la malul Nistrului. Semnalele erau primite, la o mie de pași de masa nuntașilor, de iscoadele Apărătorilor. Dar ele se duceau mai departe, de-a latul Moldovei, spre cetățile Hotinului și ale Neamțului și, mai ales, spre Cetatea de Scaun a Sucevei. Fiecare cetate avea cel puțin două mii de oșteni pregătiți de luptă zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Cât timp am lucrat acolo nu am avut decât o singură dată probleme, din cauza unui rus bogat și mort de beat care, dând cu ochii de fetele frumoase și "fraterne", cu sticla de vin pe jumătate golită între degete, ca nuntașii de la țară din România, dorea să participe la petrecere. La sfârșit, trebuia să-i conduc pe tinerii mei colegi de universitate către taxiuri, surâzând politicos. Ei, tocmai acum începeau problemele. Studentele din "frăție" nu prea rezistau combinației de băutură și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
unui neam al său din satul Reuseni, situat în apropierea Sucevii. Petru Aron a aflat din vreme despre cele ce aveau să se întâmple și, strecurându-se cu 100 de călăreți, ajunse noaptea la locul petrecerii, își scoase fratele dintre nuntași și-i reteză capul. Dacă ținem seama de moravurile secolului al XV-lea și de cele ce s-au petrecut după moartea lui Alexandru cel Bun, fapta lui se înscrie în lungul șir de omoruri fratricide care au avut loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zice că "nu-i moarte fără pricină, nici nuntă fără minciună...", și de data aceasta au fost ceva discuții între coana Zitta și tatăl lui Bițu. Totul a început spre "spartul târgului", adică aproape de sfârșit, luni seara, când oamenii, adică nuntașii, erau veseli și cu chef. Ei, cuscre, zise coana Zitta, ce părere ai matale, că ți-am strâns feciorul de pe drumuri și-l facem băiat cu casă arătoasă și nevastă frumoasă? D-apăi ce să zic eu, cuscră dragă, răspunse hâtru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a tras pe moș Costache de mânecă: Lasă, bre, lucrurile așa cum sunt. Nu mai pune nici dumitale jeratic pe foc. Că norocu-i cum vrea Domnul, nu cum gândește omul Însă discuțiile nu s-au oprit când au dorit cuscrii și nuntașii. Pe la colțuri, între vecini și-ntre cunoscuți s-a mai șușotit încă multă vreme. Că vorba ceea: "gura lumii e slobodă. Numai pământul o astupă". Săracu domnu'șef. L-a cam îmbrobodit coana Zitta, zicea câte-o salariată mai guralivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fericire; voia și ea ce voiam eu. Făcuse greșeli la vremea ei, dar acum toate aceste greșeli fuseseră șterse cu buretele. Am ieșit împreună pe trepte. Porumbițele mergeau în jurul nostru, iar Mintouchian aranjase să avem un fotograf care să imortalizeze nuntașii. Se gândise la toate și se purta tare amabil cu toată lumea. Cu o zi înainte terminasem cursurile la Sheepshead și aveam diploma nou-nouță în buzunar. Mi se schimbase și zâmbetul, pentru că îmi dăruiseră dinții de jos pe gratis, înlocuindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mele - toate cele care s-au petrecut. Faptul că la un moment dat s-a isprăvit șampania, carnea de pui s-a mâncat, cei doi jucători de pinochle de la masa de vis-à-vis și-au pus haina și au plecat, iar nuntașii s-au dus și ei pe la casele lor. Adio tuturor, și mii de mulțumiri. Nu-i așa că prietenul meu Frazer e tare deștept, am spus. Da, dar tu ești iubitul meu, a spus Stella și m-a sărutat. Și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lucioase, care așteptau, parcate pe două rânduri, la marginea trotuarului. A fost un moment excesiv de plastic - un moment de revistă de scandal - și așa cum se întâmplă în astfel de momente, s-a bucurat de un cor de martori oculari, pentru că nuntașii (și eu printre ei) se scurgeau afară din casă în turme, alarmați și, oricât ar fi vrut să păstreze decența, cu ochii cât cepele. Dacă spectacolul a vădit vreo cât de infimă urmă de lâncezeală, aceasta s-a datorat arșiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
lumea că e "ograda noastră" și că nu se intră oricum. Acolo te întâmpinau cu pâine și sare și cu apă, dacă era cald, sau cu vin, dacă era nuntă, sau țuică fiartă, dacă era ger, tot de acolo plecau nuntașii, pe acolo intra preotul în sat și când venea întâia dată i se așterneau scoarțe colorate pe drum și oamenii îi ieșeau în întâmpinare cu mic, cu mare, cu flori și bucurie... așa cum se spune că a fost întâmpinat Iisus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
frumoasă e domnișoara în seara asta! Drept să vă spun, când erați aici, pe mine mă bătea gândul că ar fi fost bine... știți... dar nu apucă a termina că însăși Ana (eram acum în una din odăile pline de nuntași din casa tatălui ei), se ivi alături cu un mic platou cu pișcoturi și pahare cu șampanie, așeză platoul ce se goli repede pe o măsuță de lângă noi și ciocni cu amândoi. Clipa fu amețitoare căci îi întâlnii ochii, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Gândind, mă oglindeam în ochii ei și nu credeam, privirea i se agățase de mine: „Te iubesc” îmi spuse. Lung nu auzea, vorbea ceva, nu înțelegeam, pentru că o ascultam numai pe ea, nici nu observă neatenția noastră, și nimeni dintre nuntașii acelei seri nu ne-ar fi putut auzi deoarece nu vorbeam cu voce deschisă cum ar fi trebuit după regulile acestei lumi. „Te iubesc, continuă; știu la ce te gândești, dar n-am nici o vină, e singurul mod în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
până la ivirea unui alt an cu soare și ploi binefăcătoare. - Să mergem, spusei de data asta eu, luându-i după umeri pe amândoi. Înăuntru, ploaia de lumină și confeti ne amestecă în veselia tuturor. Puțin mai târziu, strecurându-ne printre nuntași, amânați de scurte conversații cu unii, prinși de aceștia, amestec de vorbe, ne regruparăm fără o înțelegere, pe patul îngust, înfoiat cu trei perne mari, ornamentale. Deasupra lor, pe perete, crucifixul. Începuse între noi o vorbărie despre câte de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cum s-ar spune). Eram mulțumit. În felul acesta, o bună parte a nopții m-am aflat în apropierea Anei, distanța de la mine la ea era diagonala scurtă a micului pătrat imaginar ce separa partea aceea de masă de restul nuntașilor. Gândeam că mă voi simți bine, asta la început, dar imediat după aceea totul se tulbură de stânjeneala de a o privi, determinată de întâlnirea noastră din cerdac, când veni să mă vadă și tot ce se întâmplase atunci. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dumneata în legătură cu ce credeai? o întrebă nepoata, zâmbind. - Mă gândeam - începu, ocolind se vedea cât de colo un alt gând ce-i stăruia în minte, pe care nu-l rosti - mă gândeam că-ți povestea domnul judecător niscaiva amintiri de nuntaș, c-a fost - n-ai mai venit pe la mine de-atâta timp - a fost la o nuntă la sat, invitat de învățătorul la care a locuit în gazdă când a fost acolo cu serviciul. - Ați fost nuntaș? exclamă, mirată, tânăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
niscaiva amintiri de nuntaș, c-a fost - n-ai mai venit pe la mine de-atâta timp - a fost la o nuntă la sat, invitat de învățătorul la care a locuit în gazdă când a fost acolo cu serviciul. - Ați fost nuntaș? exclamă, mirată, tânăra profesoară. Nu prea vă imaginez nuntaș, în haine negre cu cocardă și nici petrecăreț, așa ursuz cum sunteți... - Se mai întâmplă, domnișoară. Sunt situații când... Am stat în gazdă la ei.... oameni foarte cumsecade. - Da’ cine s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mai venit pe la mine de-atâta timp - a fost la o nuntă la sat, invitat de învățătorul la care a locuit în gazdă când a fost acolo cu serviciul. - Ați fost nuntaș? exclamă, mirată, tânăra profesoară. Nu prea vă imaginez nuntaș, în haine negre cu cocardă și nici petrecăreț, așa ursuz cum sunteți... - Se mai întâmplă, domnișoară. Sunt situații când... Am stat în gazdă la ei.... oameni foarte cumsecade. - Da’ cine s-a căsătorit? - Una din fiice; au două. E bacalaureată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
1952 Pictor „De copilă mă uitam la felul cum făcea cruci Ion Stan Pătrăș pentru cimitirul nostru din Săpânța. La școală, încă din clasa a II-a, încercai să fac și eu dar în acuarelă. Mi-a reușit să fac nuntași și jocuri de care s-au mirat toți, chiar și străini, turiști care veneau în sat.” Născută în 1952, comuna Săpânța, jud. Maramureș. Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de gol și extincție, un aer ghețos, plâns generalizat! Tragicul în dimensiuni planetare obsedează; modulații pe tema dispariției sfârșesc într-un fel de ritual ciudat, apropiat delirului: Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora miresei se învârtea // Taci mireasă, nu mai plânge" (Să bem vinul de nuntă). Titlul volumului Ardere de tot, din 1976, trimite la grecescul holocaust (kaiein = ardere), referire biblică la practica
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-și arăta dez a proba rea, dar și neputința în fața viciilor umane, taxa crește pe măsură ce numărul căsătorii lor sporește. Această „sancțiune“ pecuniară se aplică și în alte împrejurări; de pildă bucuria nunții nu poate fi deplină, după părerea domnului, dacă nuntașii n-o îm păr tă șesc cu cei săraci prin contribuții la Cutia milelor, aplicându-se un tarif pentru boieri: „întâia nuntă tl. 5 <și> jumătate, a doatl. 8, la a treea tl. 11“ și un altul, mult mai puțin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un copil de țigan. Cum nu are greșit în momentul respectiv, alcătuiește o „scrisoare“ unde martorii sunt trecuți sub următoarea denumire: „toți boierii de pă masă“. Aflăm cu acest prilej cine a participat la nunta Nastasiei, măritată cu Dumitru. Printre nuntași se află Nițu logofăt, Răducan, fiul lui Chițu, Costandin logofăt, Stanca Cioranca, Gheorghe ceauș, însă în absența altor documente ne este foarte greu să stabilim rețeaua de solidaritate în care sunt încadrați acești invitați, gradul de rudenie sau de prietenie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
foarte greu să stabilim rețeaua de solidaritate în care sunt încadrați acești invitați, gradul de rudenie sau de prietenie cu cele două familii. La nunta clu ce ru lui Ni co lae To pli cea nu cu Ilin ca Caramanlâu, nuntașii sunt mult mai dar nici. Ei strâng 210 taleri de la nuni și de la alți boieri, plus 20 de galbeni olandezi oferiți de moșul soției, logofătul Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu“. Di fe ren ța apare și pentru că statutul mi ri lor este altul, cei doi sunt boieri ceva mai înstăriți. În mediul po pu lar, nuntașii dăruiesc ceva mărunțiș sau produse din gospodăriile lor, ei privesc câte un ștergar sau câte o maramă din partea miresei, când are loc și o orație. Darurile fac parte dintr un rit social cunoscut, acceptat și pus în practică de toți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ș-a arătat tuturor celor care vreau s-o asculte că are năcaz c-o datorie de bani la Dorna”. Despre sine a spus o vorbă meșteșugită, ca să nu afecteze adunarea. „La Crucea a dat de nuntă. Fugeau săniile cu nuntașii pe gheața Bistriței. Mireasa și druștele cu capetele înflorite; nevestele numai în catrinți și bondiți. Bărbații împușcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie și s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
singurătate - ocnaș noptatic, vergură regină - Lăsarea ta de sânge îmi închină auz și văz esenței care bate. Prin cataractele din rădăcină, Cât cerul gurii cupe îndesate respiră muzica și nestemate în orb rozariu joacă o lumină. sentimentală și începe visul nuntaș cobor ca la-nceputul lumii în crama ce deschide paradisul. La cina cea de taină-mi văd bătrânii Cotnarul blând plângând printre cuvinte a viței sfântă floare la sorginte. O societate economică - nu-i spun numele - care lucrează și se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înainte de izbucnirea Războiului austro-prusian†††††††††††††††††, și s-au închegat prin căsătoria prințului moștenitor Ferdinand cu prințesa Maria de Edinburgh în castelul Sigmaringen, la 10 ianuarie 1893. La ceremonie, pe lîngă ducele și ducesa de Edinburgh și regele Carol, au participat (dintre nuntașii de seamă) Kaiserul Wilhelm și prințul Albert (viitorul rege Albert I al belgienilor) care avea relații strînse de rudenie cu Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, fiind văr primar cu Ferdinand. În cele ce urmează vom aduce în prim plan unele din momentele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]