2,009 matches
-
potecile pierdute, Trece vâtul șueră, Alungând cântările, Și chemând noienile. GRĂBITA TOAMNĂ Ceață deasa Bate-n poartă Peste frunzele Pădurii. Toamnă lasă Prea grăbita Poleiala aurita. Tufele de mărăcine, Cer o dulce Sărutare, Și-n sfiala Roșul prinde, Toate frunzele Oștire. Referință Bibliografica: ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Chemarea vântului / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1349, Anul IV, 10 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367654_a_368983]
-
lumea este opera frumoasă a lui Dumnezeu este exprimată în diferite moduri. Proorocul Isaia se simte copleșit de ordinea, armonia și maiestatea cosmică: „Ridicați-vă ochii în sus și priviți! Cine le-a zidit pe toate acestea? Cel ce scoate oștirea lor cu număr și pe toate pe nume le cheamă: Celui Atotputernic și cu mare virtute nici nu-i scapă” (Isaia 40, 26). Sfinții Părinți ai Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor lor că frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în creația
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
vitalitate și trăiri intense. Același element acvatic, de data aceasta luând proporții de potop biblic - „potop de vinuri”, „lacrime” - este reluat și în poemul „E prea târziu”, sugerând din nou, abundența, bogăția. „E un exod de mere coapte peste sat/ oștiri de care vin îmbelșugate/ potop de vinuri iară s-a lăsat/ din lacrime de soare-nsângerate.” Satul lui Petru Lascău este posesorul acelei spiritualități populare pe care Lucian Blaga a definit-o exemplar, atunci când a afirmat: „eu cred că veșnicia
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
în piatră, De jertfa din ultima viață. Vagi siluete în grabă Pășesc apăsat prin ruine, Mă-ntreb cumva de-i vedenie, Când flacăra torțelor vine. În haite s-adună iar lupii Și Luna lumină de sus, Din liniștea gliei învie, Oștirea celor ce nu-s! Și-n urletul nopții tresare O ultimă sabie căzută, În țarina Daciei mumă, Ce plânge în tină tăcută. Așteaptă un braț s-o ridice Să scuture colbu’ ce-i pus, Pe lama ce strigă dreptate, Căci
UMBRELE DACILOR LIBERI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368721_a_370050]
-
de coruperea tinerilor. Pedeapsa cerută: moartea”. Socrate refuză ajutorul avocaților și își pregătește propria apărare, reprodusă de Platon în dialogul Apărarea lui Socrate. îndrumându-l „... Și ce n-ar da cineva, judecătorilor, să poată cerceta pe acel căpitan al marii oștiri împotriva Troiei, sau pe Odiseu, sau pe Sisif, sau pe alții, zeci de mii, pe care i-am putea cita, bărbați sau chiar femei ? Să stai de vorbă cu aceștia, să fii mereu cu dânșii, să-i cercetezi: iată o
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]
-
românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni și femeile îi înlesneau cele necesare, cărând chiar cu spinarea proviziuni pentru oștirea liberatoare”. Dar cine erau acești țărani
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni și femeile îi înlesneau cele necesare, cărând chiar cu spinarea proviziuni pentru oștirea liberatoare”. Dar cine erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni și femeile îi înlesneau cele necesare, cărând chiar cu spinarea proviziuni pentru oștirea liberatoare”. Dar cine erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
1599-1600, cu șanțuri proiectate de... olteanul Sava Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste, sub comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din nefericire, tocmai absența oștirii comandate de Sava (aflat, iată, la Brâncovenești, în acel moment) avea să cântărească în bătălia de la Mirăslău (16-18 septembrie 1600, între valahii conduși de domnitor - sprijiniți de secui - și trupele austriece ale generalului italian Giorgio Basta - sprijinite de sași și
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
în Arabia A fost răstignit Martiric, că dus-a Evanghelia ! Parmena, mort ca Mucenic al lui IISUS Cel Înviat În Credința și-a Lui Slujbă, de Apostoli, îngropat... Aceștia au primit Cununa cea Veșnică Mucenicească Și Slujirea cea Eternă, cu Oștirea Îngerească ! ........................................... Sf.Mc.Calinic. Născut în Cilicia, sub Împărat Prigonitor Credea în SFÂNTA TREIME, dăruit Închinător ! Plângea văzând rătăcirea, spre idoli a Creștinilor Pentru că știa ce pierd, în urma rătăcirii lor... S-a făcut multora Dascăl, luptând cu Evanghelia La Ancira în
SF.M.MC.PANTELIMON, TĂMĂDUITORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350374_a_351703]
-
ai primit doar la Zidu-ți cu Plâns, Iar prin biserici?! Doar igrasie, scorojeli și păianjeni și larmă ai strâns! Tu nu vei renaște de mână de om ; nu-ți vor da strălucire artiști iconari, Nici împărații nu te-or înălța, oștiri fără număr, ori meșteri zidari... Prin minune divină vei fi rezidit, oraș ce o vreme, ai fost lepădat, Ieșua-ți ridică ocara ; nu te mai semeți, recunoaște c-ai cerut să fii blestemat Mai vine o dată la tine Mesia, călare, înconjorat
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
Cuprind nemărginirea Și inima tresaltă Când întâlnesc Iubirea! În pumnii încleștați Am strâns frânturi de stele, Speranțe renăscute Și gândurile mele... Le-am împletit în cântec Cu lacrimă și dor Și le-am trimis ca jerfă Spre Domnul Salvator! Insomnie Oștiri de gânduri mă-mpresoară Și parcă simt al lor tumult... În liniștea pierdută-n noapte Le rătăcesc sau...le ascult... Mă pierd în iureșul de șoapte Ce s-au țesut în jurul meu... Privesc în hăul ce se cască Și mă
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
demarat cercetări împotriva mai multor activiști ai Jobbik, sub suspiciunea de tulburare a ordinii constituționale. Potrivit comunicatului emis atunci de Ministrul de Interne, le-a fost interzis accesul în țară mai multor cetățeni ungari cu afinități în direcția Gărzii Ungare, Oștirii Haiducilor, Jobbik și HVIM. Nu este primul caz în care radicalilor din Ungaria le este interzis accesul în țară: în octombrie 2013, de exemplu, președintele HVIM, Toroczkai Laszlo, a fost întors de la graniță. • Susținătorii anonimi sunt din ce în ce mai mulți HVIM își
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
albastre / Ale fluviilor cu lichidul diluat / În lumină în amestec de nălucire poetică.” (Victor Gh. Stan - „În sunetul nisipului”) În poezia lui THEODOR RĂPAN, foșnetul cuvintelor evocă vastele ipostaze ale simțirilor omenești, cuprinzând cu închipuirea armonia lumii: „Cuvintele îmi sunt oștiri vernale, / Zidirile luminii mă așteaptă, / Topiri vuinde brațele îndreaptă: / Refac doiniri de jad, monumentale!” (Theodor Răpan - „Sonetul VII”) Trecerea timpului este semnul din care poeta TITINA NICA ȚENE extrage puterea-i secretă. De fapt, sufletul rătăcit rezumă fericirea de a
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Arhivele Naționale Timișoara, Fond Legiunea de Jandarmi Severin, Dosar 20/1959, f. 8-17). Reducerea cadrului organizatoric și a efectivelor armatei prin măsurile vexatorii impuse de Comisia Aliată de Control (Sovietică), „girată” de regele Mihai, a vizat chiar cadrul general al Oștirii, sistemul național de apărare românesc, care reprezenta un atentat direct atât asupra suveranității, cât și a independenței naționale. Măsurile nu erau nici întâmplătoare și nici străine suveranului fidel, Moscovei, întrucât vizau cu claritate lipsirea guvernelor române de până la 6 Martie
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
ființele duhovnicești. Presiunile vor fi menite să distrugă credința tinerei generații și influența creștină în societatea românească să fie din ce în ce mai puțin simțită.” În fața unei asemenea realități, nu ne rămâne decât să luptăm sau să fim înfrânți. Însă imaginea biruinței asupra oștirilor vrăjmașe din timpul lui Elisei ne inspiră să credem că este posibil ca în spațiul nostru românesc, atât din țară, cât și din diaspora să se producă o schimbare majoră. În măsura în care tot mai mulți oameni vor răspunde chemării divine, asemenea
O CARTE DESPRE PROPOVADUIREA CREDINTEI CRESTINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344433_a_345762]
-
Îți slăvim, Ești Salvatorul nostru drag și pentru-aceasta-Ți mulțumim, Te lăudăm pentru jertfire și pentru planul de salvare, Domn și-mpărat, Emanuel, noi ne supunem voii Tale! La umbra aripilor Tale găsi-vom adăpost mereu, Căci Tu trimiți oștiri de îngeri ca să ne apere la greu, Numele Tău chemăm Isus, Tu ne răspunzi căci ne iubești, Ne saturi cu o viață lungă, căci mântuirea ne-o dorești! 31/12/2014, Deva-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: La cumpăna-ntre ani / Lucica
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350234_a_351563]
-
Acasa > Strofe > Timp > LACRIMI PENTRU ADEVĂR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îngenunchează toamnele la praguri Umbra zilei cade tot mai scurtă Oștirile cer sânge pentru turtă Și măscăricii fac averi din gaguri Viclenia urcă în statui Puterea face iar un pas în urmă O bâtă, (numai una!) pentru-o turmă Și altă taină la vedere nu-i Trecură anii și-mi albiră
LACRIMI PENTRU ADEVĂR de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361885_a_363214]
-
și fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt "judecați" de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică "mulțumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale". Tu taci ; - - Oștirea țării este batjocorită, decimată, dezarmată,pusă în slujba altora, copiii tăi mor pe pământuri străine iar Hatmanul Suprem vine în fața ta și spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiți să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
Să-l împuște pe corupt, Pe cruce să-l răstignească, Țara să o lecuiască De flagel, de furtișag - Ăsta-i subiectul drag. Cu toți sar și dau din gură: „Lumea toată astăzi fură!” Le găsesc noi denumiri, Pun comisii, pun oștiri, Luptători bravi, de elită; Iar corupția profită... Printre degete le scapă, Iar guvernul se întreabă: „Cum de poate, unde de fuge!... C ine OSIA mai unge?” Că au pus să îi păzească, Pe corupți să-i nimicească. Advocați și procurori
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
auzi pe cei dinCă plutoane au făcut -Să-l împuște pe corupt,Pe cruce să-l răstignească,Țara să o lecuiascăDe flagel, de furtișag -Ăsta-i subiectul drag.Cu toți sar și dau din gură:Le găsesc noi denumiri, Pun comisii, pun oștiri,Luptători bravi, de elită;Iarprofită... Printre degete le scapă,Iar guvernul se întreabă:Că au pus să îi păzească,Pe corupți să-i nimicească. I I Șeful statului promite, Spune că nopți nedormite... O să aibă de-azi-nainte; Hoții au să-l
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
fără de sens? Liniște Când valul vieții lovește-n obraz Când pe pământ e greu să trăiești Când vântul aduce al necazului nor, „Liniște!” Strigi de pe tron. Când sunt de clipe lovit și constrâns Mă-mpresoară zgomotul lumii... Tu vii cu Oștirea-Ți divină, Isus, „Liniște!” Strigi cu puterea Luminii. Când corabia vieții e dusă în larg, Și valul nedreptății lovește în mine Tu cobori, Doamne Sfânt, din cerul Înalt, „Liniște!” strigi către lume. Când obosit în genunchi mă așez În Adevăr
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
oprească Al răului șuvoi. Dar tot mai sunt cei care se ridică, Să spună lumii despre mântuire, Din dragoste să lupte pentru Bine, Având în ei a cerului solie. Și ca soldații bravi la datorie, Suntem uniți cu a cerului Oștire, Iar Dumnezeu ne E Conducător, Și Viață E și Steag de izbăvire. Cluj Napoca, 20 iunie 2015 Referință Bibliografică: Oglindirea netăcerii / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina
OGLINDIREA NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365915_a_367244]
-
albastre / Ale fluviilor cu lichidul diluat / În lumină în amestec de nălucire poetică.” (Victor Ghe. Stan - „În sunetul nisipului”) În poezia lui THEODOR RĂPAN, foșnetul cuvintelor evocă vastele ipostaze ale simțirilor omenești, cuprinzând cu închipuirea armonia lumii: „Cuvintele îmi sunt oștiri vernale, / Zidirile luminii mă așteaptă, / Topiri vuinde brațele îndreaptă: / Refac doiniri de jad, monumentale!” (Theodor Răpan - „Sonetul VII”) Trecerea timpului este semnul din care poeta TITINA NICA ȚENE extrage puterea-i secretă. De fapt, sufletul rătăcit rezumă fericirea de a
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]