5,280 matches
-
Poartă, izgoni garnizoanele turcești din țară. Se înțelege, acest lucru îi înfuriase cumplit pe turci, care se grăbiră să trimită oști să înăbușească revoltele sârbești. Hoarde multe de pedestrași, de călăreți, de arcași trecură Balcanii și ajunseră pe pământurile Serbiei. Oastea voievodului sârbilor se pregătea de război. Iată, acel război venise curând. Cele două oștiri, cea numeroasă, a pașei de la Adrianopole, și cea mai puțin numeroasă a sârbilor, ajunseră față în față, pe câmpia de la Knezevac. Bătălia stătea să înceapă din
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
stătea să înceapă din ceas în ceas. Deși nu era în obiceiul turcilor să trimită ostași din cei proveniți din copiii unei țări asupra propriului popor, nu se știe de ce, de data aceasta, Milan se trezi într-o unitate de oaste care mărșăluia contra Serbiei. Cum adică? Să lupte el împotriva propriului popor? Niciodată! Nu ar fi luptat, să ucidă un om, de niciunde în lume! Așa învățase el porunca a șasea: Să nu ucizi! Grea povară asupra conștiinței credinciosului Milan
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
nu ucizi! Grea povară asupra conștiinței credinciosului Milan! Nu avea de ales. Dacă se împotrivea să meargă la luptă, era ucis, cu sabia, pe loc! Se trezi, deci, târât în luptă fără de voia sa. Iată, în zare se și vedea oastea voievodului Serbiei, pe când el era de partea unei oștiri păgâne, numeroase, câtă iarbă și frunză! Ca la un semnal, cele două oștiri porniră una împotriva celeilalte. Milan vedea cum avangarda sârbilor se apropie, pe cai viguroși, iar în urma lor grăbeau
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
în mâna sa ridicată. Un buzdugan îl lovi drept în coif, îl ameți. Căzu la pământ. Cele două oștiri trecură peste el, și pedestrași, și cai, și fugari și viteji! Milan nu mai știa nimic. Avea el un camarad în oastea turcească, unul Ismail. Acesta se afla în timpul luptei împotriva sârbilor chiar undeva în apropierea lui Milan. Îl văzu pe camaradul său căzut la pământ, îl văzu că nu se mai ridicase. Ar fi vrut să-l ajute, dar îl crezu
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
clătină și căzu iar. Se ridică din nou. Avea dureri cumplite la cap. Pe întuneric, scrută câmpul de luptă. Cai căzuți, oșteni morți, și turci, și sârbi. Mai auzi un glas îndepărtat cerând ajutor. Ajunsese acolo. Era un camarad din oastea turcească, în grea suferință. Muri chiar în brațele lui Milan. Atunci îi veni un gând puternic: să fugă de pe câmpul de luptă! Dar unde să fugă? Cum unde ? Spre satul său natal, spre Jagodina! Numai și acest gând trecut prin
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
străini! Mai avea de trecut de câteva case, până să ajungă la gospodăria tatălui său. Dar ce-i era dat să vadă ochilor? Unele case din vecini fumegau, altele ardeau în flăcări mari! L-a apucat groaza. Otomanii, după ce învinseseră oastea voievodului Serbiei, se puse pe jefuit și ars casele țării. Milan alergă cu sufletul la gură spre casa părintească. Iată, casa lui, acolo, la marginea poienii! Însă, doi turci, în veșmintele lor ostășești de otomani, se căzneau să dea foc
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
otomani, se căzneau să dea foc casei sale! Se năpusti ca un leu să împiedice arderea casei. Ajuns aproape de casă, în livadă cea mare de lângă ea, recunoscu că cei doi turci care dădeau foc casei erau chiar camarazii săi de oaste: Ismail și încă unul, Hakim, un sirian. Atunci Milan puse o săgeată în arc, ținti săgeata spre Ismail și strigă cât îl ținu pieptul: - Nu da vatra na moj kutija! Nu da foc la casa mea! Ismail, speriat de vocea
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
uită la tine cum ai venit acasă! Mai plânseră, mai povestiră noutăți din sat și din casă. Într-un târziu, bunica îl întrebă pe Milan: - Dar turcul acesta cine este? - Este Ismail, pe care l-am crezut camaradul meu de oaste! Dar, iată, venise aici în țara noastră să-mi dea foc la casă! - Iertare, bunule Milan! se văieta jalnic, în limbă străină, Ismail. Nu știam că e casa ta. Puteai să-mi iei viața, dar te-ai îndurat de sufletul
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
opri nimeni. În fine, își mai veni în fire, încât ceilalți să poată continua poveștile în jurul mesei. - Bunule Milan! Nu știu cum să mulțumesc lui Allah, că am scăpat cu viata! Dar sunt bucuros nespus de mult că am scăpat și de oaste! Milan, te mai întorci la oaste? zise turcul. - Eu? Cum să mă întorc? Acum când am ajuns acasă? - Nici eu nu mai vreau la război! zise Ismail, cam spășit. - Și atunci ce vrei să faci? îl întrebă Milan, în limba
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
veni în fire, încât ceilalți să poată continua poveștile în jurul mesei. - Bunule Milan! Nu știu cum să mulțumesc lui Allah, că am scăpat cu viata! Dar sunt bucuros nespus de mult că am scăpat și de oaste! Milan, te mai întorci la oaste? zise turcul. - Eu? Cum să mă întorc? Acum când am ajuns acasă? - Nici eu nu mai vreau la război! zise Ismail, cam spășit. - Și atunci ce vrei să faci? îl întrebă Milan, în limba turcului. - Vreau o viață simplă! Vreau
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Sfânt, care ne luminezi mintea și sufletul! Mulțumesc că mi-ai arătat Lumina Evangheliei, calea Adevărului Celui mai de preț, precum că Tu vrei sufletele noastre să se pocăiască și să se întoarcă la Tine! Mulțumesc că am scăpat de oaste și de nelegiuirile ei, că mi s-a arătat Calea cea Dreaptă în viață, că trebuie să iubim orice om, ca pe un frate! Mulțumesc că mi-ai trimis în viața mea acești oameni cu sufletele de aur, care m-
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
doi de ani. Bunica apucase trei războaie, dintre care două mondiale. Chiar dacă avea vârsta de 103 ani, avea o memorie foarte bună și îmi povestea o sumedenie de evenimente la care luase parte dea lungul timpului. Cum fugeau din calea oștilor și se refugiau cu tot ce agoniseau prin zona Brăilei, prin gospodăriile unor oameni străini care se îndurau să-i primească în curtea și în casele lor. Cum trebuia să se separe membri aceleași familii pe la alte gazde, după cum aveau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
totuși vrea să-ți fie bărbat. 14 DOCHIA Ooo..! Prea sfinte zeu! Buni sunt oamenii în dacia mea, Mărite, tu, mă vei ierta? Scena 3. (Dinspre stânga și din față se ivește regale Decebal, Vezinas, marele preot și căpeteniile de oaste: Tehomir, Duras, Baldobal și Hasdrubal. ). DECEBAL Precum vedeți, e destul de adânc șanțul celălalt Și valul destul de înalt. Acești munți ridicați de brațul dac și aceste mormane, Sunt mai strajnice ca meterezele romane? În spatele lor așezăm bolovani potriviți Spre a fi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
cu romanii, de până acum, doi conducători ai răpus, Jertfe marelui Zalmoxis le-ai dus. Ne așteaptă zile furtunoase și grele. Se v-a năpăstuii furios uraganul, îmi spun gândurile mele. Așa cum a-ți auzit, în acest an, În fruntea oastei vine însuși imperatorul Traian. Năvala v-a veni dinspre miazăzi. Imperatorul turbează De mânie. La Dacia noastră visează. Așteaptă cu nerăbdare primăvara să vină. Vedeți? Zăpada s-a topit, mugurii sunt deschiși pe tulpină. Trebuie să fim pregătiți și hamul
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
pe potentați cu a lor gușă: ”Asta-i logic?, Mai faceți mult la lemne frecții ca să le dați apoi cu baiț?” Un secol cu așa contraste nu a mai fost, dar îl trăim, Obezi sunt unii, subnutriții tot intră-n oastea celor drepți - Dar dac-ar exista voință efortu-ar fi total infim Să îi hrănim pe toți ca frații, dar la bogați, ce să aștepți!? Referință Bibliografică: Secolul XXI / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul VII, 18
SECOLUL XXI de NELU PREDA în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nelu_preda_1484747748.html [Corola-blog/BlogPost/374320_a_375649]
-
poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el. L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste. O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliște. Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să meargă. După suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria. Cine nu și-a făcut datoria față de popor? Citește mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el. L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste. O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliște. Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să meargă. După suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria. Cine nu și-a făcut datoria față de popor? Citește mai mult E
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi.Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotarati.Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el.L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste.O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliste.Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să mearga.Dupa suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria.Cine nu și-a făcut datoria față de popor?... VIII. UNU
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi.Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotarati.Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el.L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste.O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliste.Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să mearga.Dupa suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria.Cine nu și-a făcut datoria față de popor?... VIII. UNU" PE FAȚĂ
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
național, dar pentru ungurii care stăpâneau cetatea Chilia cucerită de Ștefan la 23-25 ianuarie 1465 este un criminal care a tăiat multe capete. La fel a fost socotit și de locuitorii orașului Baia care, în urma focului pus de Ștefan și oastea sa, au pierit în incendiu odată cu casele lor. Există un proverb românesc: „Scopul scuză mijloacele”. Scopul lui Ștefan cel Mare era independența Moldovei și suzeranitatea ei. În aceași situație a fost Vlad Țepeș, dar și Avram Iancu care deși stăruia
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Legea Românească'' și în alte publicații ale vremii. Tânărul vlădică se ocupa foarte îndeaproape de problemele tinerilor, mai ales de cele ale tinerilor seminariști, teologi și preoți. De asemenea se ocupa îndeaproape, cercetându-i și sfătuindu-i, de membrii asociației ,,Oastea Domnului'', de membrii Asociației Studenților Ortodocși, de Asociația Femeilor Ortodoxe, participând la diferitele lor acțiuni și activități și binecuvântând lucrarea acestora. Tânărul ierarh avea largi orizonturi, perspective și preocupări culturale, fiind foarte deschis tuturor acțiunilor și activităților de acest gen
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
păgână. Prin credință, aceștia „au cucerit împărății, au făcut dreptate, au căpătat făgăduințe, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, s-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oștile vrășmașe. Femeile și-au primit înapoi pe morții lor înviați; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au primit izbăvirea, care li se dădea, și au fost chinuiți. Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare; au fos uciși
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_mntuirii.html [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
Paralel, Brâncoveanu a adoptat o politică mult mai prudentă dar periculos de ambiguă. În timpul campaniei lui Petru I în Moldova, Brâncoveanu a promis sprijinul său militar și logistic (cu alimente și furaje) atât sultanului cât și țarului, menținând în expectativă oastea sa la Urlați. În felul acesta, Țara Românească nu s-a implicat în războiul ruso-turc din 1710-1711, iar domnitorul ei nu a suferit pentru moment nici un neajuns. După Stănilești, poziția lui Brâncoveanu însă s-a deteriorat. Patru evenimente au dus
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
la revistele : „Glasul Coziei”, “Cozia Info”, „Gospodarul Oltean”, „Mirajul Oltului”, „Proeducatia”, „Rezonante”, "În umbră talentului", "Muguri de speranță", "Ars Mundi", "Povestea Vorbei", "Cultură Vâlceana", "Anton Pann", " Seniorii", "Star Press", "Cuvântul liber de Mureș", "Ziarul Lumină" (ed. Oltenia), Foaia "IIsus Biruitorul", "Oastea DOMNULUI", "Ortodoxia tinerilor" și "Pelerinul de Sibiu". "Vestea", "Memoria slovelor", “Carpatica literar-artistică”, "Pietrele Doamnei", "Cetatea lui Bucur", "Slova Creștină", "Glas comun", "Dobrogea literară", "Agora literară" și "Confluente literare" .(ultimele zece fiind Reviste ale Ligii Scriitorilor Români) unde a publicat poezii
PROFILUL DE AUTOR PAULIAN BUICESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Paulian_Buicescu.html [Corola-blog/BlogPost/340353_a_341682]
-
la Cenaclul Literar-Artistic ,,Dumitru Caracostea,, . Din 2013 este membru în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Din 2016 a fost primit în Uniunea Scriitorilor Europeni (Lyon, Franța), Filiala România. Paulian Buicescu este Creștin Ortodox practicant și face parte din Mișcarea Religioasă ,, Oastea DOMNULUI,, care ființează cu Binecuvântarea și purtarea de grija a Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pr. Prof. Aurelian-Leonard Marin, Caracal. Referință Bibliografica: Profilul de autor Paulian Buicescu / Paulian Buicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24
PROFILUL DE AUTOR PAULIAN BUICESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Paulian_Buicescu.html [Corola-blog/BlogPost/340353_a_341682]