5,528 matches
-
direcțiilor județene, trusturilor și combinatelor: conducătorul respectiv; - la nivelul consiliilor populare: președintele comitetului executiv; - la nivelul ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat, organelor centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești: ministrul, conducătorul organului central ori președintele organizației cooperatiste sau obștești respective. Obligația și răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecție a muncii o au de asemenea și toate celelalte persoane cărora le revin atribuții de organizare, conducere și control în procesul de muncă. Articolul 9 Organizațiile socialiste sînt obligate
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
procesul de producție sau, după caz, să confecționeze aparate, dispozitive, instalații, echipamente și materiale de protecție a muncii la nivelul cuceririlor științei și tehnicii moderne. ... Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești vor lua măsuri pentru generalizarea celor mai eficace dispozitive și instalații de protecție a muncii, cu avizul Ministerului Muncii; c) să ia orice alte măsuri în vederea asigurării celor mai bune condiții de muncă, prevenirii accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
Muncii; c) să ia orice alte măsuri în vederea asigurării celor mai bune condiții de muncă, prevenirii accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. ... Articolul 10 Ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești sînt obligate că odată cu realizarea instalațiilor și utilajelor, precum și la introducerea de noi procese tehnologice, să asigure măsurile corespunzătoare de protecție a muncii. Organizațiile de cercetări și proiectări sînt obligate să aplice, la elaborarea studiilor și proiectelor, normele de protecție
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
și proiectelor, normele de protecție a muncii. În cazul proceselor tehnologice pentru care nu există norme republicane sau departamentale de protecție a muncii, ministerele și celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești, în subordinea cărora se află organizațiile de cercetare și proiectare, sînt obligate să stabilească măsurile necesare de protecție a muncii cu avizul Ministerului Muncii. Consiliile tehnico-științifice și comisiile tehnice interne sînt obligate să verifice proiectele din punct de vedere al
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
școlilor profesionale, școlilor tehnice, precum și ale institutelor de învățămînt superior tehnic, să cuprindă cursuri speciale sau capitale de protecție a muncii. Articolul 16 Ministerele și celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și obștești sînt obligate să ia măsurile și să prevadă mijloacele necesare pentru desfășurarea unei propagande sistematice, concrete și eficace în vederea cunoașterii, popularizării și aplicării măsurilor de protecție a muncii. Comitetul de Stat pentru Cultură și Arta și Comitetul de Radiodifuziune și
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
organelor de control ale acestuia tot sprijinul de specialitate necesar pentru asigurarea promptă și eficace a controlului aplicării măsurilor de protecție a muncii. Articolul 20 Organele de control ale Ministerului Muncii solicită sprijinul sindicatelor care - potrivit atribuțiilor lor - organizează controlul obștesc asupra aplicării și respectării legislației de protecție a muncii, în scopul prevenirii accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. Capitolul IV* ) Infracțiuni Articolul 21 Neluarea vreuneia dintre măsurile prevăzute de dispozițiile legale referitoare la protecția muncii, de către persoană care are îndatorirea
LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (*republicată*) cu privire la protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106213_a_107542]
-
culturalizare a maselor”. S-a urmărit ca la fiecare reședință de comună să existe o unitate de poștă și telecomunicații, care să asigure legături permanente, sigure și rapide, între membrii societății aflați în locuri diferite, între instituții și intreprinderi, organizații obștești etc. Problema eficienței economice însă, a revenit destul de repede în atenția organelor de specialitate. De altfel, din anul 1960, o dată cu introducerea unui nou tip de unitate PTTR, denumită “agenție autorizată”, plata muncii acestor angajați s-a făcut sub forma unei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și telecomunicațiilor. Au stat la baza organizării difuzării presei de către organele PTTR, următoarele prevederi ale hotărârii respective: “difuzarea presei este o muncă politică de mare importanță pentru educarea maselor; sprijinirea activității de difuzare a presei de către toate organizațiile de partid, obștești și de stat; organizarea apariției presei până cel mai târziu la orele 2,30, folosindu-se după aceea cele mai rapide mijloace de transport, astfel ca presa să ajungă la cititori în timpul cel mai scurt; singurul organ care poate exercita
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
proprietari) ai patrimoniului. - persoane fizice sunt cetățenii României, apatrizii și cetățenii străini precum și întreprinzătorul individual; - persoane juridice pot fi persoane juridice naționale sau străine. Persoanele juridice naționale sunt considerate societățile comerciale, întreprinderile cu personalitate juridică legal constituite, organizațiile religioase, organizațiile obștești etc. Persoanele străine pot să participe la fondarea societăților comerciale cu respectarea legislației în domeniu din România. - statul poate participa la fondarea societăților comerciale în România prin ministere, organele administrației publice locale, persoanele juridice cu capital integral de stat. Contractul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
la activități în cazarmă, căci războiul era pe sfârșite. Lucache s-a întors și el din război rănit la un umăr. Alții au rămas pentru vecie pe câmpurile de bătaie. Mulți au fost luați prizonieri în lagărele rusești, găsindu-și obștescul sfârșit. Puțini au fost cei care s-au mai întors acasă, căci unii au fost obligați să rămână să populeze satele măcinate de război în Siberia, în Taiga și în altele părți ale Imperiului Roșu. Noapte de coșmar Era primăvara
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui Harapu, care păștea vitele satului. Și cum în acea vreme era la modă plecarea la muncă la mină, a plecat și Beșoi cu Aurica lui. Cu el a plecat și Costache al lui Costache Cristescu. Aurica și-a găsit obștescul sfârșit la Petroșani, tot de oftică. De menționat că acest Cristescu avea o covată mare de doi metri și jumătate de lungă și lată de vreo 80-90 cm, pe care o ținea pe prispă. Mulți morți au fost scăldați în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mândri și de bucuroși că-i numea zmei. În timpul liber el se delecta cu licorile lui Bachus, pe care le găsea la dugheană și fuma trabuc. Ultima dată a stat cu chirie la crâșmarul Dumitru Cristescu, unde și-a găsit obștescul sfârșit și i-au făcut autopsie pe prispă, că era vară și se umflase. Nu mai avea plămâni, doar un singur ciot de plămân și acela uscat. L-a îmbrăcat asistentul în grabă că era cald și mirosea, apoi a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte în instanță și participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această recunoaștere
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe gospodărie și colectarea pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu putere de judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte un „giudeț sătesc” în fiecare parohie alcătuit din trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială - fruntași, mijlocași și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Moldova, iar prima sarcină este de asemenea împăcarea părților. Suma maximă prevăzută ca pedeapsă era de 10-15 taleri. Dacă se depășea acestă sumă, se redacta un act cu care părțile mergeau la judecătorie (Stahl, 1998, vol. II, pp. 44-47). Adunarea obștească apare și ca parte și instanță de autentificare în toate contractele încheiate care ar putea aduce o schimbare de natură patrimonială, dar și ca instanță de judecată locală. Aceasta avea fie un caracter moralizator, de exemplu prin „strigarea peste sat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
că această colaborare între cele două niveluri vine din faptul că nivelul constituțional nu avea resurse să gestioneze astfel de situații și atunci compensa prin utilizarea mecanismelor locale. Prin urmare, nu percep această importanță pe care statul o lasă adunărilor obștești ca pe o conștientizare a eficienței acelui mod de organizare, ci ca pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în muncă încă din copilărie. Ca urmare, tatăl are obligația să păstreze întreg terenul care revine gospodăriei și să-l vândă doar cu acordul copiilor. Și în acest caz, al trecerii terenului în folosința copiilor, funcționa mai degrabă „sistemul juridic” obștesc, bazat pe un capital social destul de dezvoltat, în sensul în care nu se întocmeau acte oficiale conform Codului civil, ci se apela la simpla înțelegere. Actele oficiale se realizau în cazurile în care copilul era fie înfiat, fie în afara unei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că el avea un rol executoriu al hotărârilor statului, fie prin rolul său în rezolvarea anumitor probleme obștești. Un alt criteriu consta în contribuția la plata birului sau a altor cheltuieli ale satului. Dacă la început obțineau dreptul de exploatare în ocină ca un fel de recompensă din partea comunității pentru contribuția în bani, ulterior satul cerea „jertfe bănești
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar primul tip de apropriere. Aproprierea cu scopul obținerii de venituri putea fi permisă doar de către obște și doar în urma despăgubirii comunității prin efectuarea unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; b) acordarea de credite, inclusiv credite ipotecare, potrivit prevederilor legale privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, membrilor cooperatori; c) acordarea de credite microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale, persoanelor fizice cu profesii libere reglementate, care au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; d) derularea de credite, în numele și în contul statului, din surse puse
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
libere reglementate, care au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; d) derularea de credite, în numele și în contul statului, din surse puse la dispoziție pentru membrii cooperatori, precum și pentru microîntreprinderi, organizații obștești și de cult, asociații familiale, persoane fizice cu profesii libere reglementate, care au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; e) emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit; f) plăți
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
valută contra monedei naționale, efectuate în numerar, cu membrii cooperatori și cu alte persoane fizice, în conformitate cu reglementările valutare în vigoare ; j) consultanță privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit, acordată membrilor cooperatori, precum și persoanelor fizice, microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale și persoanelor fizice cu profesii libere reglementate, care domiciliază/au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; k) operațiuni de mandat în conformitate cu reglementările emise de Banca Națională
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
la dispoziția clientului, pentru o perioadă de timp determinată, un plafon de credit utilizabil în mod eșalonat, în funcție de nevoile acestuia. Cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP acordă credite pe termen scurt și mediu microîntreprinderilor, cooperativelor de consum și meșteșugărești, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale și personelor fizice cu profesii libere reglementate care au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativelor de credit respective. Creditele pe termen scurt au următoarele destinații: - Aprovizionarea în vederea constituirii
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]