348 matches
-
de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei etc.), moderată termic și mai umedă; — de ariditate, în cea mai mare parte din Podișul Moldovei, estul Câmpiei Române, Dobrogea fiind secetoasă, cu ploi puține având caracter torențial; — baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar la Mangalia, în ianuarie, temperatura medie fiind de +0,5° C. Verile sunt secetoase, cu numeroase zile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se desfășoară între 1 200 și 1 800 m, dar în nordul Carpaților Orientali limitele se află mai jos. Etajul coniferelor cuprinde în întregime regiunea montană, dar are o dezvoltare mare în regiunea mai înaltă a Carpaților Orientali (Munții Maramureș, Obcina Mestecăniș, Munții Bistriței, Munții Călimani - Gurghiu - Harghita, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș etc.), în toate masivele din Carpații Meridionali și în Munții Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este vorba de nume care evidențiază opoziții de mărime, vechime, situare geografică etc. între topicele denumite: Obcina Mare-Obcina Mică, Olt- Olteț, Craiova- Craiovița, București-Bucureștii Noi, Precupeții Vechi-Precupeții Noi, Amărăștii de Sus- Amărăștii de Jos, Bolintinul din Deal- Bolintinul din Vale etc. S-a observat că, pentru diferențierea numelor proprii de cele comune, se apelează în mod prea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mari provincii istorice (state, înainte de Marea Unire) componente ale Romîniei. Prin polarizare, au fost create numele de sat Ardealu (în județul Tulcea), Plaiul Ardeleanului (culme în Subcarpații Vrancei), Pîrîul Ardelenilor (afluent de stînga al pîrîului Apa Mare), Ardeloaia (vîrf în Obcina Feredeului) sau Ardeluța (sat în județul Neamț). Nicolae Drăganu mai consemnează un munte Ardeal (la sud-est de Săliște), un pîrîu Ardeoanu, un vîrf de deal și o poiană pe valea Teleajenului, Ardelei, un deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau interferate, într-un fel, antroponime cu formă identică sau asemănătoare, care ar fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina Este numele provinciei istorice din nord-estul Romîniei și al unui deal din Obcina Feredeului. Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care ar fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina Este numele provinciei istorice din nord-estul Romîniei și al unui deal din Obcina Feredeului. Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de fag, făget“). Cunoscînd originea numelui provinciei, un grup de tineri bucovineni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cînd ajungi la București, nici din ochi să nu clipești etc. Are și o formă familiară, probabil provenită din argou, Bucale. Buzău Este numele unui rîu, afluent de dreapta al Siretului, lung de 302 km, al unui vîrf din muntele Obcina Mare, al unui județ și al municipiului în care acesta își are reședința. De la toponimul Buzău s-au format, prin polarizare, Buzăiel, Chihlimbarul de Buzău (rezervație geologică), Cîmpia Buzău-Siret, Cîmpia Buzăului, Munții Buzăului, Pasul Buzăului. În Acta Sancti Sabae Gothi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
germani), sunt așezări care poartă până la 7 denumiri. Harta topografică austro-ungară a Bucovinei, Maramureșului, Crișanei, Transilvaniei și Banatului a cedat, de multe ori, ț din românește prin z, transcripție care, ulterior, a trecut și pe harta topografică românească (de exemplu Obcina Mare, astfel. Hotarul Huzanului, în loc de Hotarul Huțanului, Masivul Zaranca, în loc de Masivul Țăranca etc.). De multe ori, toponimia a fost înregistrată greșit, datorită faptului că topografii militari care au realizat primele hărți ale unor state sau regiuni mai puțin dezvoltate nu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
obârșie. Oamenii gospodăroși din comună, ambianța peisagistică și, nu în cele din urmă, simțul datoriei de a-și onora obligațiile de dascăl au estompat nostalgia după ținuturile natale și l-au legat statornic de localitatea din depresiunea intramontană flancată de Obcinele Bucovinene. Rodul cel mai elocvent al atașamentului față de comuna de adopție s-a materializat în monografia pe care i-a dedicat-o, în colaborare cu colega sa de la liceul local Elena Lazarovici, tipărită la Iași în anul 2002, un vibrant
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe teritoriul satului Frătăuții noi), Poiana Cetății (comuna Ilișești), Pârârul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sate . Dacă și la Izvoarele Sucevei era o curte, aceasta vine să întărească ideea că zona submontană și montană au fost locuite continuu din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor . În favoarea vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ideea că zona submontană și montană au fost locuite continuu din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor . În favoarea vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la baza formării și a altor rase de câini din zilele noastre, cum este Câinele ciobănesc carpatin, care este rodul preocupărilor, mai mult sau mai puțin conștiente ale ciobanilor și păstorilor, cât și a condițiilor naturale de mediu din cuprinsul Obcinelor Bucovinei. Din aceste preocupări și condiții Își trage seva și minunatul Câine ciobănesc mioritic. Probabil că Între timp, noi, autorii acestei cărți, vom reuși să finalizăm o documentare Începută cu peste 30 de ani În urmă În ținutul Bucovinei, și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să se formeze rase de câini ciobănești, În condiții climaterice specifice locului. După cum s-a mai arătat, și În țara noastră s au format două rase valoroase de câini ciobănești - carpatin și mioritic - În condițiile climatului și nevoilor deținătorilor din Obcinile Bucovinei, care au stârnit admirația și interesul multor străini. Din păcate, până să fie omologați ca rasă, Întreaga strădanie a asociațiilor de specialitate și a multor deținători zeloși al acestor admirabili câini nu a fost luată În seamă pentru a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
căror concentrație este diferită În: Munții Banatului (Moldova Nouă, Dognecea, Oravița, Sasca Montană, Ciclova Română), Munții Poiana Ruscă (Rușchița, Deva, Vorța), Munții Mehedinți ( la Baia de Aramă), Munții Maramureșului (la Baia Borșa și Cariera Toroiaga), În Apuseni (Baia de Arieș, RoșiaPoieni), În Obcinele Bucovinei (la Fundu Moldovei, Cârlibaba și cariera din Obcina Mestecăniș), În Dobrogea (la Altân Tepemalachit), În zona Munților Hăghimaș (Bălan) dar și În Munții Apuseni (foto 1), din zăcămintele de polimetale (minereuri complexe). În ciuda aparenței abundenței zăcămintelor din țara noastră
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Dognecea, Oravița, Sasca Montană, Ciclova Română), Munții Poiana Ruscă (Rușchița, Deva, Vorța), Munții Mehedinți ( la Baia de Aramă), Munții Maramureșului (la Baia Borșa și Cariera Toroiaga), În Apuseni (Baia de Arieș, RoșiaPoieni), În Obcinele Bucovinei (la Fundu Moldovei, Cârlibaba și cariera din Obcina Mestecăniș), În Dobrogea (la Altân Tepemalachit), În zona Munților Hăghimaș (Bălan) dar și În Munții Apuseni (foto 1), din zăcămintele de polimetale (minereuri complexe). În ciuda aparenței abundenței zăcămintelor din țara noastră concentrația metalelor din minereu și productivitatea redusă a muncii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lume, aceea a esențelor de brad și a ozonului “curs pe palele de vânt”, cum spune poetul de sub munte, de la Mălini. Și totuși câțiva amatori de decoruri noi vor fi privind la geam, în aburii dimineților răcoroase, culmile domoale ale Obcinilor și valea înmiresmată a Moldovei, bordeiele presărate ici și colo în zări, pe sub păduri, locuințe sezoniere pentru munteni, care știu să-și facă altfel fânul și să-l așeze pe Cel care vine în zona de munte spre toamnă, după ce
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vâltoare copacii rămân fără frunze, zgribuliți pe lângă coroanele întregi ale brazilor. Valea Moldovei se îngustează și poți crede că în curând vei intra într-un tunel de verdeață agățată de stânci, când, fără veste, orizontul se lărgește, și, la poalele Obcinei Feredeului, valea Moldovei și Moldoviței se face vatră de așezare pentru satul Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
valea Moldovei și Moldoviței se face vatră de așezare pentru satul Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în inima Obcinei Mari, iar pe valea Moldovei peste coama Carpaților, prin trecătorile Mestecăniș și Bârgău, spre Ardeal. Valea Moldovei a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai bine zis geografico-istorică : “În aval de Câmpulung
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Moldovei a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai bine zis geografico-istorică : “În aval de Câmpulung, Moldova schimbă brusc, în unghi drept, direcția de curgere, ferestruind un sector transversal de-a curmezișul Obcinei Feredeului. Valea se îngustează luând forma unui defileu; este defileul de la calcaroasă, micacee, care poartă numele generalizat pentru Carpații Orientali românești de “gresia de Prisaca”, flancată la vest de conglomerate alcătuite prepeleci și să crească vite de rasă cu nume
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
târg, unde țărănimea vine pentru târguieli și beții”, exprimându-și nemulțumirea față de stăpânirea străină. Ce spune geograful vămean, Ioan Iosep, despre locurile natale? “Depresiunea Vama, o depresiune de eroziune ... este axată pe un sector din valea transversală a Moldovei în Obcine. Nu este, din acest punct de vedere, un câmp-lung în adevăratul sens al cuvântului, deosebindu-se de depresiunea propriu-zisă a Câmpulungului Moldovenesc și valea longitudinală a Moldoviței”. Depresiunea Vama este închisă spre vest de Runcu Prisăcii (1192 m) și Banciu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu vârful des împădurit a Runcului Focșei, peste creasta căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locuri de la confluența Moldovei cu Moldovița-Argel au fost oamenii, numiți în documentele vechi “săteni” și mai târziu “vămeni” și individualizați după nume, cel mai vechi fiind judele Cârstea <footnote Vezi: cap II al prezentei lucrări. footnote>. Pentru întreaga zonă a Obcinelor, a munților, românii au fost elementul peren, fermentul dezvoltării țării și prefacerilor social-politice din zorii evului mediu și până în prezent. Că au fost năvăliri, războaie, pustiiri, distrugeri, românii, și între ei vămenii, nu și-au părăsit vatra strămoșească, păstrându-și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obiceiurile și credințele. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, populația în sectorul montan al văii Moldovei era de 1,6 locuitori pe km2 (harta Büschel, 1775), cu mult mai redusă față de densitatea Bucovinei (7 loc./km2), mai apropiată de densitatea Obcinilor Bucovinei, care se ridica la 2,3 loc./km2. Vama avea o densitate de 3,8 loc./km2, superioară Câmpulungului și Humorului <footnote Despina Vasincu, Repartizarea spațială a populației în sectorul montan al Văii Moldovei, în Analele Univ. “Ștefan cel
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
iar din 4.160 ha, care reprezintă suprafața agricolă, 2.210 ha sunt fânețe, teren arabil 387 ha, alte terenuri - 179 ha. Culmile montane care înconjoară comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se întind
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]