1,007 matches
-
atribuții efective de legislator, o dată cu Platon, gânditorul se situează la marginea cetății, reflectând asupra structurii și condiției acesteia.) Pentru Platon, gândirea Statului nu e un exercițiu în sine - care sfârșește într-o doctrină politică pură -, ci o manieră de a obiectiva structura insesizabilă a sufletului. „Acesta este motivul pentru care Platon introduce problema vieții politice în sânul Statului în cadrul unei dezvoltări a dreptății ca virtute a sufletului” (p. 121). Republica începe cu un dialog cvasiindependent, Thrasimachos, desfășurat în maniera dialogurilor de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prin: falsă percepție a celor din jur; absența aprofundării și evaluării corecte a consecințelor actelor comise; respingerea sarcinilor și rolurilor propuse de părinți sau profesori. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de încercările educative ale adulților se obiectivează, evident, în diferite reacții și acte predelictuale care apoi, prin cronicizare, se structurează în personalitatea tânărului, dând naștere la ceea ce se cheamă un caracter deficitar (imatur sau greșit structurat). B. O discuție asupra factorilor externi în determinarea conduitelor de dezadaptare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
te condamnă la o viață plină de eșecuri, iar subestimarea te face să ratezi țeluri realizabile. De aceea dascălul trebuie să ajungă la o bună cunoaștere a discipolilor și prin aprecieri bine motivate să le consolideze o imagine de sine obiectivă. 4. Motivația școlară tc "4. Motivația [colar\ " Care sunt motivele care-l fac pe copil să vină la școală, să asculte de profesori și să învețe? Ele ar putea fi împărțite în două mari grupe; a)motivația extrinsecă, atunci când elevul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rezultatelor; recomandarea anterioară referitoare la metodele de generalizare și stabilitate se bazează pe acest argument. Manipularea informațională și rezolvarea problemelor Numeroase studii experimentale depin de manipularea informațională. De exemplu, instructajele explicite manipulează informațiile prin intermediul indiciilor, a sugestiilor și a strategiilor obiectivate în diversele manipulări experimentale. În studiul conflictului (James, 1995; Sheldon, 1995), grupurile experimentale și de control au fost diferențiate pe baza informațiilor specifice furnizate. Până și zgomotele utilizate în manipularea cercetării proceselor de atenție (Kasof, în publicații periodice) au putut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
frica) dar el nu inspiră respectul și nu suscită vreun sentiment de legitimitate. Cu toate acestea, subliniază Clifford-Vaughan, prestigiul este, la fel de mult ca puterea, un atribut al oricărei elite, pentru că numai prestigiul poate garanta o adevărată stabilitate. Abordarea așa-zisă „obiectivă” a elitelor implică teza că puterea generează prestigiul. În schimb, această abordare nu ține cont de cazurile în care, din motive ce țin de istorie și de rolul instituțiilor, elementele puterii și ale prestigiului sunt separate. Această separare are drept
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care sunt doar sporadic adresate de sistemele de măsurare a dezvoltării, cum ar fi gradul de democratizare al societății, gradul de participare ș.a. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. De asemenea, se poate observa o normativitate excesivă sau un decalaj între generozitatea obiectivelor de dezvoltare și posibilitățile limitate de măsurare. Una dintre explicații ar putea fi faptul că m.d.s. se realizează pe baza
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în genere? 2. Se simte, în viața noastră literară, lipsa unei polemici „răsunătoare”, angajând probleme fundamentale ale literaturii? 3. Ce aspecte ale actualității noastre literare ar trebui abordate „polemic”? 4. Credeți în polemica „spectacol”, subiectivă, sau în confruntarea de principii, obiectivă? Cum vedeți, în consecință, relația „polemică de idei” - „polemică cu cuvinte”? 5. Care ar fi mijloacele ideale ale polemicii? Cum „se aplică” ele în publicistica noastră literară? * ** 1. Cred că spiritul critic este polemic prin esență, adică „actul critic” (cum
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
că nu acționează Îndeajuns, că nu sunt În măsura În care ar trebui oameni ai faptei. Dar se uită un lucru esențial: ei sunt Încă la o vârstă În care primează acțiunile interioare, care nu sunt cu nimic mai puțin importante decât cele obiectivate În fapte și atitudini exterioare; În cuprinsul lor, tinerii reușesc să-și plămădească o mentalitate, un crez de viață, care-i vor face să vină apoi cu o anumită pregnanță a faptei sau a atitudinii exterioare. Cei care nu cultivă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fapt, ungherelor ascunse ale conștiinței noastre: sentimentul religios este, În realitate, o Încercare de a ne pune, prin stări de adorație sau de extaz, În legătură cu divinitatea. Aceste Încercări nu pot cuprinde elemente de experiență comună cu a celorlalți: ele se obiectivează Întotdeauna În forme ale intuiției și ale simțirii proprii; altfel spus, fiecare pune În sentimentul său religios credințele și aspirațiile lui (În formele lui evoluate, sentimentul religios izvorăște, de exemplu, din credința unora În existența unor forme superioare de energie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
2 săptămâni, apoi de 3-4 ori / săptămână. Tânărul a exersat, de asemenea, zilnic, individual, cam 5 minute (apoi mai mult), de 3 ori pe zi. După o lună de antrenament am mers împreună cu pacientul la laboratorul de fiziologie pentru a obiectiva unele manifestări din starea autogenă. Racordarea la diferitele instalații de înregistrare a fost foarte laborioasă, a durat aproape patru ore, iar pacientul se afla în decubit dorsal pe o suprafață dură. Starea autogenă monitorizată a durat doar 10 minute. Bolnavul
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
inferior stâng; puls integrat; derivație EEG (figura 3). d) electroencefalograma: hipovoltaj, cu tendință de sincronizare în timpul antrenamentului (figura 4). Probleme: durata relaxării - doar 10 minute, în timp ce pregătirea pacientului pentru înregistrări a durat 4 ore; la acea dată, nu am putut obiectiva tonusul muscular, temperatura cutanată, iar pacientul avea un abces dentar în ziua prezentării la laboratorul de fiziologie. Concluzii 1. Tânărul cu sindrom Gilles de la Tourette a învățat tehnica antrenamentului autogen și a beneficiat de o interacțiune complexă psihoterapeutică. 2. În
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
sustras oricărei posibile interpretări fixatoare prin acel tip nou de ambiguitate care constă în derâdere (deseori huliganică, dar din proprie alegere). Atât „limbajul prezenței fizice”, cât și „limbajul comportamental” (a cărui realitate de „sistem de semne” s-a revelat și obiectivat prin intermediul conștiinței pe care au transmis-o cu privire la ea comunicarea audiovizuală, cinematograful și televiziunea) furnizează mai ales informații cu caracter psihologic sau moral. Doar în mod indirect sensul lor este și politic. „Limbajul acțiunii” oferă în schimb informații cu caracter
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fiind nesigure. În practică, efectul a fost convingerea extrem moderniștilor că siguranța unui viitor mai bun justifică numeroasele sacrificii pe termen scurt necesare Împlinirii lui. Un bun exemplu În acest sens Îl constituie planurile cincinale din statele socialiste. Progresul este obiectivat printr-o serie de scopuri preconcepute - În cea mai mare parte materiale și cuantificabile - ce urmează a fi atinse prin economii, muncă și investiții. Nu va exista, desigur, nici o alternativă la planificare, mai ales dacă importanța unui anumit obiectiv, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între Meduza și Perseu (I-II, 1985), Ștefan Borbély observa că această antologie devine „un jurnal indirect”, reflectând „devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-și disciplinează neliniștea, obiectivând-o în corpul amăgitor al artei”. Observație exactă în ceea ce privește selecția conținută în volumele din 1985; dar o concluzie mai cuprinzătoare va putea fi formulată după încheierea seriei proiectate de autor. Eseurile rămase deocamdată în paginile diverselor periodice configurează un univers
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
are provocator. Metoda pleacă de la observația că, pentru a influența procesele psihice, este ineficient a lucra cu noțiunile acestor procese și trebuie activate senzațiile, afectele, imaginile și fantasmele respective. Emotional Body Process este, În mare spus, o tehnică metaforică ce obiectivează În figuri, situații, scene și peisaje durerile, spaimele, nucleele de tensiune, complexele etc. Pacientul este Îndrumat să imagineze trasee narative, cu personaje animale sau umane care Îi personifică părțile corpului și ale sufletului, să dialogheze cu ele, să intre În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reflecția nu este o reflectare a unei imagini obiective, ci a unor reflectări colective, atunci apare imediat paradoxul lui Heisenberg, și anume acela că atunci când Încearcă să reflecteze o realitate - sigur că la Heisenberg e vorba de una cuantică - fie obiectivă, fie subiectivă, observatorul riscă, prin instrumentele sale, prin intruziunea sa epistemică, prin demersul său cognitiv să modifice acea realitate. Dacă ar exista o realitate obiectivă care să garanteze un suport exterior nu ar fi nici o problemă, pentru că, În acest caz
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
important decât locul este scrisul despre acest loc și atunci acest scris de fapt construiește locul și asta este o luare În posesie a locurilor memoriei; prin urmare, nu mai suntem foarte siguri că locurile memoriei pot fi, prin validare „obiectivă”, chiar un loc al memoriei. Asta a trecut odată cu marii romantici ai istoriei, cel puțin ca stil al scrisului. Relativismul... lasă loc Întrebării: chiar nu mai există tragism În istorie? Nicolae Turcan: Asta vine să Întâlnească o altă Întrebare pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiori. M-am gândit că o carte care ar prezenta lucrurile poate mai aproape de o istorie mică, dar trăită, și Într-un mod mai „artistic”, mai rafinat și mai interiorizat ar fi mai bună decât una ce prezintă o istorie „obiectivă”. Pentru că ar trebui să fie Într-un fel de conexiune cu acel mesaj al literaturii. Corin Braga: Atunci e bun Jurnalul lui Zaciu. Sau I.D. Sârbu, sau toate celelalte, la nivelul povestirii implicate biografic... Sanda Cordoș: Mă Întrebați ce trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
loc o răsturnare dramatică a perspectivei asupra rusticului și a naturii în genere. Gheorghe Grigurcu a înțeles corect acest fenomen, identificând în lirica lui G. de după 1972 semnele unei dezrădăcinări inverse, „tradusă într-o alienare față de toposul rural”. Peisajele se obiectivează acum, devin reprezentări ale unui eu aflat în dizarmonie cu ele. Natura nu se mai oferă drept un spațiu paradiziac și ocrotitor. Dimpotrivă, este neliniștitoare, în sens expresionist, criptic-fantomatică uneori, adversă în solitudinea ei rece, primordială. Pe scurt, e o
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
poate vorbi de lupte pentru autonomie Începând cu salonul literar al Junimii (fondată În 1863), unde strategiile de distincție elitista ale unui grup de intelectuali conservatori ce respingeau În același timp naționalismul burghez liberal și arta socialistă angajată s-au obiectivat În «teoriile» fondatoare. Mișcări asociative ale intelectualilor, cea a societăților «culturale» fondate În țările române și societățile studenților români din străinătate dinainte de 1848, constribuiseră anterior În mod direct la difuzarea unui spirit revoluționar și «unionist»: ele au precedat Întemeierea colegiilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezent elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și originea preponderent în exterior, atitudinea devine o variabilă latentă, o predispoziție, o stare subiectivă, ceva interior și virtual. Chircev (1974) arată că atitudinile obiectivate sub formă de conduită pot fi privite ca relații, iar relațiile interiorizate ca fenomene de conștiință sunt atitudini. Grație unității dintre atitudini și relații, sunt posibile cunoașterea și modificarea atitudinilor prin intermediul activității (și invers). Se consideră că nota diferențiatoare a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fenomene psihosociale cum ar fi sugestia și contagiunea afectivă, gândirea de grup (groupthink), polarizări și conflicte, cunoscute sub sintagma „dinamică de grup”. 5) Structura grupului reprezintă configurația de raporturi între membri, diferențierea acestora în funcție de status-rol. Contează și aici atât rețeaua „obiectivă” - exprimată în grupurile formale prin organigramă -, cât, mai ales, felul în care diferite poziții, reputații și roluri sunt percepute de cei ce formează grupul, cu acordarea unei valori afective fiecărui component, ceea ce parțial se exprimă în sociogramă. 6) Conștiința colectivă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lipsa abilităților de ascultător/receptor; - închidere în ceea ce privește fondul informațional etc. William Haney (apud DeVito, 1988, pp. 96-97) accentuează că o barieră serioasă privind comunicarea (situată la nivelul lipsei unui repertoriu comun între comunicatori) este cea numită ratarea înțelesului, care se obiectivează în interiorul a două forme: - prima formă se realizează atunci când două persoane utilizează cuvinte diferite, dar le dau acestora același înțeles; la o primă vedere, între acestea există un dezacord; la nivelul înțelesului însă, acordul este posibil; - cea de-a doua
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
escaladare a conflictului; - întrebările factuale: sunt cele care presupun răspunsuri de acest tip și nu opinii ale participanților la focus-group; ele sunt foarte importante în focus-group-ul didactic deoarece, în cazul nostru, avem de-a face cu incidența unor informații verificate, obiectivate prin conținutul manualelor școlare sau al altor materiale elaborate în acest sens, la care elevii/studenții au acces; - întrebările „afective”: sunt itemii care privesc evidențierea stărilor afective, a sentimentelor elevilor/studenților în raport cu tema aflată în dezbaterea grupului; aceste întrebări conduc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevi/studenți, pe un anumit conținut etc. și poate imagina unele noi. Câmpul de dezvoltare, inovare și eficientizare a activității didactice din perspectiva exercițiilor de spargere a gheții este extrem de larg și generos pentru formator. Există însă și un risc obiectivat într-un dezavantaj serios al acestei metode: dacă aceste exerciții nu sunt proiectate în acord cu alte elemente componente ale activității (așa cum am sugerat aici), eficiența lor poate fi mult redusă până la dezvoltarea unei atmosfere saturate de atributele superficialității și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]