639 matches
-
dorință distructivă) în timp ce semnele analității sunt diminuate ( capacitate de a se abține, plăcerea de a se abține etc.). OBIECTUL EXCITANT: SOLUȚIE DEPRESIVĂ PRIN FIXARE ÎN OMNIPOTENȚA INFANTILĂ Se poate descrie un al treilea model care asociază un exces de investiție obiectuală și deficiențe ale construcției narcisiace. În plan psihodinamic, aceasta corespunde menținerii unei relații obiectuale de tip simbiotic. Într-adevăr, fragilitatea narcisiacă poate proveni din slăbiciuni precoce în cadrul primelor relații, dar ea poate proveni, de asemenea, din legăturile simbiotice marcate de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a se abține etc.). OBIECTUL EXCITANT: SOLUȚIE DEPRESIVĂ PRIN FIXARE ÎN OMNIPOTENȚA INFANTILĂ Se poate descrie un al treilea model care asociază un exces de investiție obiectuală și deficiențe ale construcției narcisiace. În plan psihodinamic, aceasta corespunde menținerii unei relații obiectuale de tip simbiotic. Într-adevăr, fragilitatea narcisiacă poate proveni din slăbiciuni precoce în cadrul primelor relații, dar ea poate proveni, de asemenea, din legăturile simbiotice marcate de exclusivitatea lor și de aspectul lor adesea marcat de anxietate. Poate fi dificil uneori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de viață: noi trebuie cu toții, într-o zi sau alta, să trăim experiența unei separări. Astfel, dacă copilăria mică a fost dominată de relația simbiotică, fundamentul narcisiac riscă să fie fragilizat deoarece travaliul de diferențiere dintre planul narcisiac și planul obiectual este confuz, estompat. În adolescență această fragilitate va fi resimțită ca pe o suferință insuportabilă. În forma cea mai extremă aceasta poate merge până la o intolerabilă percepție a dependenței de trebuințele noi ale corpului, mai ales de cele care sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
micului prieten/prietene. Acest „obiect de dragoste” va veni să ia locul lăsat vacant prin „pierderea oedipiană” precedentă. Este vorba aici de o relație cu un prieten/o iubire a celuilalt sex, relație a cărei elaborare depinde sigur de construcțiile obiectuale din prima copilărie, dar care necesită îndeplinirea a două condiții: una, subliniată de Diatkine, este aceea ca adolescentul să poată împrumuta obiectului iubit o capacitate de a iubi susceptibilă de a înlocui fantasma iubirii obiectale maternale, în particular iubirea maternă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
devină soluțiile obișnuite în aceste situații. Criza anxio-depresivă apare la momentul culminant al acestui travaliu intra-psihic de așteptare a unui obiect nou și de transformare a obiectului atașamentului originar. Această criză traduce „starea conflictuală dintre două modalități de relație obiectuală, una care se referă la obiectul care urmează a fi pierdut și cealaltă la obiectul care va fi investit” (Braconnier, 1987). Intensitatea acesteia este la înălțimea durerii provocate de distanțarea dintre acest obiect care urmează a fi pierdut (obiectul iubirii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
etc.). DEPRESIVITATEA: TENTATIVĂ DE A TRIUMFA ASUPRA UNUI OBIECT INSUFICIENT SAU DE A DISTRUGE UN OBIECT EXCITANT A trăi suferința unei pierderi, a aștepta un obiect înlocuitor sau chiar fixarea pe urmele obiectului pierdut implică existența anterioară a unei relații obiectuale în cadrul căreia au putut fi experimentate unele alternanțe dintre frustrație/tensiune-gratificație/relaxare, oferind copilului siguranța existenței unui obiect pe care poate conta, adică a unui „obiect intern bun”. Dar această pierdere nu este nici acceptată nici chiar recunoscută totdeauna. Atunci când
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de devalorizare (un obiect decăzut, devalorizat, nefast), de negare etc., aceștia se apără cu dârzenie împotriva percepției interne a unei absențe, a unei suferințe, a unei amenințări cu separarea. Este evident că, subiacent acestei direcții conflictuale situată în zona relației obiectuale, acesta se găsește imediat confruntat cu multiplele diminuări ale imaginii de sine și ale investiției sale sau, altfel spus, cu multiplele diminuări ale elaborării narcisismului. Nici un afect depresiv nu este tolerat, nici o separare nu este luată în considerare deoarece fragilitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Organizarea personalității pare a fi mai puțin împregnată cu reprezentări depresive decât așa cum constatăm că se întâmplă la adult, ceea ce arată, pe de o parte, legătura încă persistentă în adolescență dintre reprezentarea sinelui (încă nu definitiv stabilizat) și natura relației obiectuale incriminată și, pe de altă parte, imperioasa necesitate de a face tot ce este posibil pentru a trata această depresie în timpul adolescenței. 7. TULBURĂRILE BIPOLARE LA ADOLESCENȚĂ De peste cincisprezece ani aproximativ, și mai ales în literatura de specialitate americană, studiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
provocare pare să fie într-adevăr o caracteristică a manifestării lor în adolescență. În ciuda acestei variabilități a comportamentului ce evocă păstrarea unei capacități de reorganizare, a unei libertăți relative în ceea ce privește sistematizarea, trebuie să constatăm, de asemenea, intensitatea distanțării de lumea obiectuală, a lentorii, a replierii narcisiace. Nu s-a putut institui nici un tratament pe termen lung, nici medicamentos, nici psihoterapeutic, deoarece Christine, după o ameliorare ușoară, a întrerupt spitalizarea împotriva avizului medical, la presiunea părinților. După încă un an, tot în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
antecedent de psihoză infantilă mai mult sau mai puțin stabilizată, nivel intelectual (QI) la limită sau inferior, tulburări anxioase marcate de o angoasă patologică a separării... În toate aceste situații, fragilitatea și vulnerabilitatea planului identitar fac dificile, aproape imposibile, identificările obiectuale necesare pentru construirea identificărilor viitorului adult. Tensiunea care rezultă din această situație se traduce printr-o suferință depresivă care, neputând fi integrată, elaborată și depășită, se exprimă prin manifestări timice asociate tulburărilor de conduită, consumului de substanțe etc., ceea ce conduce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate activa dinamica funcționării mentale, chiar dacă aceasta înseamnă confruntarea adolescentului cu noi sarcini. Cazul lui Sophie este elocvent în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Verificarea practicătc "Verificarea practică" Examinarea prin probe practice se realizează la o serie de discipline specifice și vizează identificarea capacităților de aplicare în practică a cunoștințelor dobândite, a gradului de încorporare a unor priceperi și deprinderi concretizate în anumite suporturi obiectuale sau activități materiale. Pentru realizarea cu succes a unei activități practice, este normal ca, încă de la începutul secvenței de învățare, elevii să fie avizați asupra: - tematicii lucrărilor practice; - modului în care ele vor fi evaluate (baremurile de notare); - condițiilor care
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
înaltă instanță din care să se reverse credibilitatea. Eliminarea intersubiectivității tranzacțiilor constituie un vis al triumfului creării de avuție. Așa s-a ajuns la ceva care s-a vândut ca o concesie făcută de fundamentalismul pieței, și anume la legea obiectuală a autoreglementării pieței. Limitele intersubiectivismului erau din nou trasate îngust pentru a lăsa spațiu de acțiune unui moloh care-și autoconține regula reproductivă și pentru asta își este suficient sieși. Extensiile mecanismelor de transfer fără echivalență a valorii adăugate din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se întâmplă să se perpetueze natura, inclusiv natura umană (Dawkins, 2009). Această perspectivă ne arată că pozițiile extreme sunt nefirești, ele ambiționează să fie pure, unidimensionale și infailibile. Și mai presus de orice, expresiile fundamentaliste asupra mecanismelor reglatoare sunt aumane, obiectuale la modul absolut, au o natură anorganică. Fiind perfecte, instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală, cerându-i să-și păstreze doar corpul material care să furnizeze energie pentru perpetuum mobile al avuției. În fond, și piața
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economia vede performanța ca pe un ideal ce este atins pe dimensiunile „mai mult”, „mai bine”, „mai repede”, „înaintea celorlalți”, just in time etc. Aceste demarcații de conținut explicativ țin de conștiința factorului uman și nu de esența timpului măsurat obiectual. Adică sunt elemente specifice structurii vii a proceselor economice și nu a instrumentelor implicate. Reducționismul materialist la care a recurs Economia prin imitarea mecanicii s-a dovedit a fi fost calea prin care producerea avuției s-a transformat în scop
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de a împlini scopuri specifice naturii umane. Dar excluderile datorate golirii timpului de conținutul lui subiectiv au dus și la regula performanței prin externalizare de costuri pe seama naturii, adică prin limitarea agresivă a sensului altei variabile, și anume spațiul. Tratarea obiectuală a timpului, alături de excluderea spațiului, a naturii în general, din calculul de cost al performanței randamentale, dezvăluie originea nevrozelor de azi ale omenirii, de lecuirea cărora încearcă să se ocupe străpungerile epistemologice ale teoriei societății și economiei cunoașterii ca și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
devenirii. Oricum am privi lucrurile, cu și fără noi în context, se arată o provocare în fața unei alternative ieșite din legea bifurcației, în care ceea ce contează este alegerea căii către fapt, și nu faptul în sine. Alegerea perspectivei originării faptelor obiectuale în subiectivitate (mai precis în intersubiectivitate), sau alegerea perspectivei clădite pe datul faptelor obiective (în fața cărora nu avem decât să consemnăm realitatea), constituie drama cunoașterii în Economie, în orice știință umanistă. Dar această provocare este și capcana unde ieșirea revelează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economia conceptualizează diferit de fizică, în sensul că ea conceptualizează faptele ca borne ale dinamicii complexe a subiectivității ce construiește viziunea drept optim al cunoașterii în ambele componente ale ei, și raționale, și emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca și obiectivarea subiectivității în contexte complexe structurate prin intersubiectivitate. Dacă se produce bifurcație în Economie, aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca cezură în intersubiectivitate, echivalentă cu deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
posibilitatea înțelegerii prin identificarea corespondenților în aceeași formulă a sistemelor economice. În fapt, ar fi vorba nu doar despre reducționism excesiv, ci și despre substituire fatală de sensuri. Sistemele economice nu au cum să fie sisteme fizice pure, de natură obiectuală, pentru că sunt, pur și simplu, sisteme ale intersubiectivității. În Economie nu se ajunge la reguli și regularitate pe calea clasică a fizicii, bătătorită de determinism, cauzalitate și recursivitate, ci și pe una mai complicată, atașată stărilor dinamice ale sistemelor complexe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
2008) la conformare epistemică adesea are ecou pe fundalul unei insuficiențe angajări a „economicienilor” în a face distincții de conținut și sens în știința lor. Vina, cinstit spus, nu este a celor care cer respectarea regulilor și ritualurilor din cetatea obiectuală a Fizicii, căci aceștia au temeiuri în flerul lor de a interoga realitatea stâncii de care sunt legați, ci economicienii care tind să ia totul gata servit, ca expresie a obsesiei lor de minimizare a costurilor. Dar suportul acestor cerințe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sintetică este în acord cu progresul limitelor cogniției, care se și înscrie în contexte, dar și circumscrie contexte. Orice acțiune din natură are posibilitatea de a se încheia și de a nu se încheia când se referă la dimensiunea fizică, obiectuală, dar nu are posibilitatea de a se încheia când vizează dimensiunea spirituală. Așa se face că magistralei complexității, deși virtualizează cristalul, îi este imposibil să-l substanțializeze din două tetraedre. Forma ideală a lui Platon nu este ideală! Reflexivitatea cunoașterii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
natura fizică, decât dacă ajunge ca însăși cunoașterea să nu fie o altă gaură neagră. În fapt, cunoașterea specifică științelor sociale mereu are o problemă care o ține aproape de o dramă: ideea creează subiectivitate dacă aceasta creează la rândul ei obiectualul care se întoarce împotriva subiectualului. În științele sociale ideea nu este sigură dacă nu luminează sau întunecă perspectivele acțiunii conștiente, dacă limitează ignoranța prin extensia consecințelor acțiunii sau lasă intactă ignoranța, cum ar putea fi în materie de mijloace utilizate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a ceva ce nu poate fi pe deplin rupt de el. Intersubiectivitatea este grila în care se întâmplă cogniția Economiei, pe aceasta nu o putem obiectualiza decât metaforic pentru că ar însemna golirea de conținut a observației chiar și prin neutralizarea obiectuală a observatorului. Cogniția Economiei produce explicații sub rezerva că se vor dovedi consistente cu ceea ce sperăm să fie real, sunt, cum spune Popper, conjecturi. Neputând fi sigură că operează cu adevăruri înseriate (catalogate ca atare), cogniția economică este esențial diferită
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rostul de a fi cucerit. A fost și este văzut ca spațiu natural, pe seama căruia ne dovedim (printr-o magie a raționalității economice) capacitatea de performanță materială. Or, spațiul este contextul complexității, este mediul vieții, cu componente multiple, de la cele obiectuale, la cele spirituale, de la cele amorfe, la cele vii, de la cele inerte, la cele sensibile. Este chiar lăcașul, mediul placentar al vieții. Perspectiva materialistă schilodește spațiul, exclude omul, transformă creativitatea în cărămidărie. Spațiul invită Economia să se întemeieze pe alte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
puterea sugestivă și explicativă a conceptului de sistem, funcția lor de autoreglare, ca și a pieței de autoreglementare, fiind, până la urmă, consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea este progresiv continuă. Una este numerică, cealaltă este procesuală. Autoreglarea este tehnică, autoînvățarea este antropică. Sistemele tehnice sunt închise și au ca limită perpetuum mobile, sistemele antropice sunt deschise
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]