245 matches
-
hippocratic , palid, cu cearcăne cianotice, nas ascuțit, bărbia proeminentă), starea de nutriție (bună normoponderal, obezitate, denutriție; se va cuantifica prin măsurarea indicelui de masă corporală - IMC = G x 100/ T2), starea de conștiență (cooperant, orientat temporo-spațial sau din contră, somnolent, obnubilat, comatos). b. Tegumente și mucoase: se va analiza: culoarea (cianoza insuficiență cardiacă cronică, bronhopneumopatii, paliditate șoc hemoragic, anemie Biermer, icterul, etc.), cicatricele postoperatorii, elasticitatea (pliul cutanat abdominal poate fi leneș sau persistent evidențiind o deshidratare mai mult sau mai puțin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
furnizând în același timp morfina pentru ultimele dezbateri furtunoase din cadrul "conferințelor de pace". Ca să scap de sindromul Roissy, să previn adică uitarea cvasiinstantanee a celor săraci, răniți și călcați în picioare a căror vedere ne îngheța sângele în ajun, amintire obnubilată instantaneu la coborârea din taxi de lucruri infinit mai serioase și mai grave, cum ar fi ascultarea mesajelor înregistrate pe robotul telefonului, plata unei taxe funciare uitate sau perspectiva unei mese cu prietenii în oraș toate acestea dovedind cât de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
timp a fost obligată să se rabată asupra ei înseși. Umanul și tehnicul par că se sprijină și se potențează cel mai mult. Sociabilitatea de tip nou se clădește pe o componentă tehnică pe care o depășește sau care este obnubilată. Sociabilitatea se formează într-un mod inedit, fiind cimentată de o rețea de relații virtuale între subiecți, susținută de suportul tehnic, devenind astfel „tehno-socialitate” (asupra acestui aspect, vezi Saint-Martin, 2005). Fiece modificare în media-sferă naște reacții ambivalente în plan educațional
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
între ele, oamenii nu au identitate, veștile par a se transmite sincopat, haotic.Tragicul situației este accentuat de adoptarea tonalității indiferente, apatice, S. configurând o atmosferă de plictis și stereotipii și izbutind să creeze un personaj - tatăl, ins cu mintea obnubilată, pe de o parte, de abstracte idealuri eroice, iar pe de alta, de inerția existenței cotidiene. Mai puțin percutante, din cauza tonului pedant-moralizator, sunt câteva schițe care mizează pe comicul absurdului (Un om ca mine și un câine ca Pip, Cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
întreagă, din America de Nord până în Japonia, a cunoscut un binemeritat succes, întrucât ea dezvăluie un alt chip al lui Hristos în viziunea islamului, care nu mai este nici acel mesia renegat și redus la rangul unui profet obscur, și nici acel obnubilat arhetip al unei dușmănii insurmontabile ce se regăsește, chipurile, între cele două mari religii. Folosindu-se atât de surse orientale, în majoritatea lor în limba arabă, cât și occidentale, cele mai multe fiind documente latinești, precum tratatul lui Michael Asin y Palacio
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
mai multora. Până când fantomele s-au mutat în făpturile vii. Ideologii par ei înșiși manipulați de spectrul greței comunizante, ca variantă a unui existențialism ateu, după cum a dovedit-o curând evoluția unui Sartre spre un stalinism cu reminiscențe marxiste strategic obnubilate. Evenimentele își au termenele lor și vor cu orice preț să contrazică timpul societăților sau al indivizilor. Statele-ghettou s-au îndepărtat și s-au rătăcit suficient de mult pentru a mai fi în stare să se întoarcă cu fața spre
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
ca unul de tranziție încă din clipa în care mi-am făcut temele pentru cursul de contemporană de la facultate. Ceea ce am aflat, treptat, mai târziu au fost elementele socialistorice, cum învățasem să le spunem la marxism, dar și cele personale, obnubilate, de obicei. Din ele am tras numeroase învățăminte. De pildă, că au existat forme publice de rezistență față de comandamentele jdanoviste încă înainte de liberalizarea din deceniul șapte. Sau că destui scriitori și-au păstrat cumpătul și au dovedit bun simț într-
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
în Franța, cu elementele de frunte ale exilului românesc, iar, în Germania, și în Marea Britanie tot astfel. Carlo Tagliavini nu-l cunoscuse, pînă în 1968, pe D. Șandru (noi i l-am prezentat), nici nu auzise de I. Siadbei - nume obnubilate - iar marele romanist și românist Alf Lombard a părăsit, înfuriat, adunarea comemorativă a 100 de ani de la Unirea Principatelor, organizată de istorici români exilați la Paris (în 1959), sub cuvînt că "fac politică"! Ca și cînd prietenii săi din România
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
gîndesc mereu cînd și cum o să veniți aici. Ar fi mare păcat să faceți figura sinistră de a nu veni. E liniște, liniște pînă la extaz. Sînt garduri ce se dărîmă, sînt șanțuri verzi, sînt după-amiezi cataleptice, după-amiezi cu porci obnubilați și rațe confuze, cînd femeile au o dezordine ațîțătoare în mișcări, au ceva de mîl și ceva de iesle și-ți cresc copite de satir galopînd prin grajduri. Marina, tu care ai fost dată exemplu de elevă silitoare în "Scînteia
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
a nu vorbi de cel specializat, în condițiile în care genul a fost aproape complet compromis în perioada comunistă cînd el era aproape în întregime subordonat propagandei. Nu întîmplător, revificarea lui s-a făcut postdecembrist pornind de la zone conflictuale, complet obnubilate, fie distorsionate grotesc de discursul propagandistic cu celebrele hei-rup-isme șantieristo-agricole și megaproducții de un optimism fonf, ritmat de invizibila fanfară absurdistă, dar și de avatarurile lor postdecembriste. Spre exemplu, filmul lui Florin Iepan, Născuți la comandă. Decrețeii (2005), descindea în
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
aroganță și paradox plasat cu tact, în replici. În conversația cu academicianul, Pomponescu, care nu ieșea din locul comun debitat cu emfază, deși cu o desăvârșită ținută, procedeu de natură a-i asigura oriunde o prezență comodă, fu cu totul obnubilat. Academicianului îi plăcea poanta. Pe fața lui Pomponescu trecu un fel de nor melancolic, care nu întrerupse un moment zâmbetul molatic obișnuit. De altfel, cu tot acest insucces neobservat, căci nimeni nu-și închipuia că Pomponescu nu petrece și el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Iancu, cum îi zic baladele române și slave, pe Ioan Huniad Corvin. Papa Piu II (Aeneas Silvius Piccolomini ) născut pe la 1405, deci contimporan cu toată seria strălucită de eroi ai poporului românesc, zice despre Iancu "Ioannes Hunniades, cuius nomen caeteros obnubilat, non tam Hungaris quam Valachis, a quibus natus erat, gloriam auxit ". Încă în suta a șaptesprezecea Miron Costin scrie regelui Poloniei că cel mai frumos și mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbește în Satmar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi americani”, Îmi declarase, nu o dată, ca un fel de concluzie consolatoare, americanul mai vârstnic, considerat „a national treasure” a Lumii Noi. Arhiva românească rămasă În locuința lui Saul, pe care am consultat-o după moartea sa, arată o deloc obnubilată memorie a spațiu-timpului de Început. Arborele genealogic, schițat de mâna sa pe mari planșe de desen, cuprinde o familie românească numeroasă. Bunicul dinspre tată, Nathan, căsătorit de două ori, cu copii din ambele mariaje, se născuse În Rusia și trăise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mai e nimic de făcut, nu poți lupta împotriva iraționalității ei animalice. Trebuie să-mi aduc aminte cine sânt să reiau vechea viață, orice-ar fi. Eu sânt un om care scrie, nu mă pot pierde pentru o ființă subumană, obnubilată, pentru o nefericită." Și continuam așa pe vreo trei pagini, într-un delir în care o vedeam pe Gina ca o întruchipare a mizeriei și ticăloșiei umane. Poate mai mult decât permanenta obsesie a feței ei, a vocii ei, mă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
rănit. Opac în fața negativului, el nu își dă seama că tot ceea ce posedăm nu este decât un capital de ne-ființă. Și totuși, bună parte din gesturile sale dezvăluie un spirit demonic. Demonic fără să o știe. Este un destructor obnubilat și sterilizat de Bine." Privit însă mai îndeaproape, demonismul său îmbracă forma unui fanatism cultural. Noica crede în cultură fără rest. Cu alte cuvinte, el nu poate accepta că aici nu este vorba până la urmă decât de crearea unei diversiuni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ce acoperă sub carapacea lor de cuvinte o anumită nostalgie dureroasă, legătura dintre personajul de prim-plan (indiferent dacă acesta se numește, de pildă, Nestor sau Lucian ori poartă amprenta declarată a autenticului alter ego) și acela care se desprinde, obnubilat, dintr-un fundal al inimii și al afectului: cel mai adesea invocată este figura maternă sau, în orice caz, una asemănătoare ori care o înlocuiește, o persoană formatoare, un model funcționând după chipul și asemănarea acesteia, cum e mătușa Zumi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lui nu știu acuma ce-ar putea să facă, tu bi or not tu bi, o fi de la celular, Îl duc oamenii la ureche, nimic. Pulbere i-a făcut Bălăeț pe muncitorii Înfrățiți cu țăranii și mai puțin cu intelectualii obnubilați totuși Împreună din cauza acestor violente accese de cultură elisabetană. Știe și legenda păsăricii Phoenix, carbonizată la microunda mitică. „Se zice că pasărea Phoenix a reînviat din propria-i cenușă... Vom renaște cu siguranță, mai puternici, mai liberi, mai demni.” Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de sursele istorice din secolele amintite, este biruința categorică a creștinismului. Spiritul noii religii se regăsește peste tot: în atitudinea civică, concepția urbanistică, creațiile artistice, viața cotidiană, cu excepția domeniului funerar, unde se mai resimt atavismele vechii religii, păgânismul este complet obnubilat (învins). Ținutul Dobrogei devenise un bastion al religiei creștine din Imperiul de Răsărit, cel mai avansat din spațiul românesc. Episcopia Tomisului Numărul tot mai mare de creștini, ca și dezvoltarea orașului, a capitalei, a dus în mod firesc la înființarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de regimul fanariot? "Aidi, voinice, te arată/ Că tot ești ce-ai fost odată", sună un distih din epocă, în deplină consonanță cu alte demersuri regenerative. Istoria devenea o sursă de curaj civic, un garant al existenței unor virtuți încă obnubilate. Reconsiderând-o cu fervoare, la 1840, Kogălniceanu evoca "ura, interesul, pisma, toate patimile" ce dezbinau o societate în curs de schimbare. Situația se arăta disperată ("Doamne, clama G. Lazăr, până când anii blestemului?"), însă istoricul a știut să vadă, dincolo de clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ținut în umbra notorietății. Ea a făcut de asemenea să ducem lipsă mult timp de obișnuitele "documente" care să ne probeze existența, ca și cum simplul fapt că suntem în clipa aceasta n-ar fi dovada peremptorie a unei continuități, fie și obnubilată, supusă la presiuni enorme, dacă nu și ascunsă uneori în forme pe care istoria le identifică numai în ceasurile ei bune. O altă istorie, poate mai adevărată, se înfiripă din resturile scoase la lumină de arheologi, etnologi, folcloriști, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]