408 matches
-
găsit în Andrei Pleșu observatorul și comentatorul ideal. Pe versantul celălalt, al discursului incendiar în descendență eminesciană, excelează Cristian Tudor Popescu. Aici, într-o zonă de răcoare, bonomie și ironie caustică, e la mare preț figura lui Caragiale. Caragialismul inundă Obscenitatea publică și realitatea pe care volumul o descrie; sau, mai bine zis, vine din adâncul acestei lumi, ieșind la suprafață în discursurile și comportamentele noastre, în politica de șpriț sau de bere, în diplomația cordial-imorală, în demascarea guvernului asasin și
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
le servesc și a "duhului" național ce le animă. Secțiunile volumului, distribuite tematic, urmăresc cuprinderea întregului prin analiza segmentelor: personaje memorabile (dar nu neapărat în sensul bun al termenului), în Tablouri vivante și portrete, aspecte tragicomice ale lumii de azi (Obscenități de tranziție) și reminiscențe dezagreabile ale lumii de ieri (Memoria obscenității), comedia integrării în Europa (Noi și ei), evenimente recente ridicate la putere simbolică, considerate relevante, dacă nu emblematice, pentru etosul național (Mici eternități de tranziție). Ultimul - nu în ordinea
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
distribuite tematic, urmăresc cuprinderea întregului prin analiza segmentelor: personaje memorabile (dar nu neapărat în sensul bun al termenului), în Tablouri vivante și portrete, aspecte tragicomice ale lumii de azi (Obscenități de tranziție) și reminiscențe dezagreabile ale lumii de ieri (Memoria obscenității), comedia integrării în Europa (Noi și ei), evenimente recente ridicate la putere simbolică, considerate relevante, dacă nu emblematice, pentru etosul național (Mici eternități de tranziție). Ultimul - nu în ordinea propriu-zisă din carte, dar în cea firească - este capitolul Comedia presei
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
Mihăieș Deși campania electorală a debutat de multișor, în afara abordărilor cu iz de mahala nu e nimic de reținut. Dacă vulgaritățile emise de Băsescu au măcar pecetea originalității (omul e marinar, și nimic din cele marinărești nu-i e străin), obscenitățile lui Năstase exhibă scabroșenia unei femei frumos îmbrăcate care, în mijlocul balului, începe să înjure birjărește, arătându-și părțile îndeobște ascunse. A te lăuda că ești băiat de mahala, că ai sudalma și caftul în sânge și că, prin urmare, aceste
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
ale multora din cărțile ce trec drept „fundamentale". Atât de fundamentale, încât sunt uitate înainte de-a fi citite! Lindsay Waters e ferm: „Am cerut [...] ca sistemul definitivării-prin-carte să se încheie, pentru că nu este sustenabil, pentru că dezvoltarea lui e o obscenitate, pentru că e descreierat, pentru că a determinat ca un lucru automat, asemănător unei mașini, să joace rolul pe care trebuie să-l joace doar sufletul. Vă rog să-mi scuzați limbajul depășit. [...] În scrierile mele anterioare i-am acuzat pe profesori
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
Această opțiune a avut drept urmare promovarea unor autori încă potențiali și reducerea impactului cultural. Am înlocuit „cultură directă” cu „cultură elaborată” ținând seama și de faptul că, așa cum se poate constata, din rapoartele de activitate, prostul gust, tezele aberante și obscenitățile nu au fost evitate. Atacul a pretins că nu s-ar ține seama de condițiile afirmării în diferite contexte. Or, în orice context, cultura elaborată este mai bine primită și are impact durabil. Vechea strategie a considerat piața că mecanism
Marga, bilanț la șase luni de ICR: am stopat excesele, clientelismul, partizanatul by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80139_a_81464]
-
și aici un soi de repliere a candorii în mediul care pare a o contrazice flagrant. Psihiatrii vorbesc despre o paradoxală ficționalizare a funcției sexuale prin producțiile obsedate de sex, de o abstragere din real prin figurarea sa ,fără perdea". Obscenitatea joacă rolul de antidot al unui real nesatisfăcător, ilustrînd o defulare prin emisia imaginii, o terapeutică prin scriitură (impresia aparent bizară a Angelei Marinescu, potrivit căreia am avea a face cu o producție livrescă, ar putea fi omologată în sensul
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
000 lei); Vladimir Nabokov - Apărarea Lujin (Ed. Humanitas, 190 000 lei); Hector Bianciotti - Fără îndurarea lui Isus (Ed. Cartea Românească, 294 300 lei); T.O. Bobe - Cum mi-am petrecut vacanța de vară (Ed. Polirom, 129 000 lei); Andrei Pleșu - Obscenitatea publică (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Cosmin Manolache - Ce față cumplită am (Ed. Polirom, 129 000 lei); Grzegorz Musial - În porumbar (Ed. Paralela 45, 130 000 lei); Nick Hornby - Totul despre băieți (Ed. Humanitas, 220 000 lei); Imre Kertesz - Altcineva
Agenda2004-22-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282485_a_283814]
-
colecție de articole și mici eseuri, cele șase secțiuni care structurează cuprinsul cărții reușesc să confere o surprinzătoare coerență textelor scrise, cum altfel, ocazional. Avem, pentru început, o galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și NATO, fiecare cu seria aferentă de momente alcătuitoare. Simplificând și apelând la metaforă, se poate spune despre acest volum publicistic
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
în cea mai bună tradiție central-europeană (a se citi antologicele Zoologie, Privitor ca la talk-show, Dedicația ca gen literar, Boborul, Către europa de peste gard, Români în Japonia, Dificultăți ale integrării culinare, Geopolitică și șpriț). Librarii spun (cu năduf admirativ) că Obscenitatea publică este cea mai căutată carte de pe piață în acest moment. Nimic uimitor, căci formula ei este irezistibilă: destul de spectaculoasă pentru a fi consumată în vacanță (ca literatură ce asigură umor nebun, anecdotică politică și culturală, portrete savuroase sau intrigante
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
cu mulți ani în urmă (perioada ’27 - ’39). Departe de a avea puterea de seducție a Vulpii sau farmecul intelectual al Cliziei, Mosca este totuși un partener tutelar de dialog, obstinat și critic, gata să-l apere pe poet de obscenitatea masificării invazive și de ipocrizia falselor elite. Mitologia psihoexistenț ială din cărțile de tinerețe anticipă și include aventura metafizică din cărțile de maturitate. Poetul ce realizează condiția de proscris a subiectului sensibil aflat în dizarmonie cu realitatea social-istorică, nu-și
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
ale tatălui lor, la postul național de televiziune în care și-a lăudat stilul său de viață. Acesta făcuse declarații despre obsesiile sale sexulae dar și despre modul în care primește beneficii în bani de pe urma copiilor săi. Philpott a strigat obscenități înainte de a spune "nu s-a terminat încă" după momentele de tăcere pe care judecătorul Thirllwall le-a cerut "din respect pentru copiii pe care i-a ucis".
Un britanic, tată a 17 copii, acuzat de moartea a 6 dintre ei by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/56515_a_57840]
-
anticipează): unul dintre ei, Telly (Leo Fitzpatrick), mai exact cel amator de virgine, e seropozitiv, nu știe, și împrăștie boala în jur ca o fântână arteziană. Brusc, scena de debut devine tragică. Dialogul e adesea dezgustător, și nu doar prin obscenitate - paradoxal, e o creație a unei minți de nouăsprezece ani (Harmony Korine). E clar că acest film se vrea o contra-pondere a celor hollywoodiene cu și despre adolescenți, oribil de dulcege. Surprinzător însă e că cele două genuri, aparent opuse
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
o eprubetă: sînt un visător incurabil." Strofa e prima din Autoportret într-o flacără de brichetă, poemul ce deschide Monștri ai elegiei, din Poeme de amor, volumul emblematic al generației optzeciste, cel amînat la apariție, în 1982, din pricina acuzației de obscenitate. Aici s-a deschis, în jocul meu, volumul întîi din Plurivers. Postmodern, hazardul a vrut ca Mircea Cărtărescu să fie poet și visător incurabil. Mă văd nevoit să subscriu afirmației făcute de Paul Cernat în postfața ce încheie volumul al
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
Dezbaterea din plenul Parlamentului European privind situația din România a consemnat noi atacuri ale deputaților USL la adresa Comisiei Europene, iar demersul USL-ului viza ”exclusiv publicul de acasă, întreținut cu obscenități și grosolănii de-acum cunoscute”, este concluzia democrat-liberalului Cristian Preda. Acesta susține, într-o postare pe blogul personal, că în absența premierului Ponta, teza avansată de USL-iști a fost aceea că instituția europeană, respectiv, Comisia, e ”partizană”. ”A exprimat
Cristian Preda: Demersul USL din PE viza publicul de acasă () [Corola-journal/Journalistic/42350_a_43675]
-
plastic cu putință unul dintre deputații PSD, care nu s-a sfiit să-i reproșeze doamnei Reding culoarea ținutei vestimentare: dacă e în portocaliu, e cu PDL. Ceea ce ne arată că demersul USL viza exclusiv publicul de acasă, întreținut cu obscenități și grosolănii de-acum cunoscute. Restul e retorică. Membrii USL din PE au fost pregătiți, pe de altă parte, să blocheze orice intervenție PPE cu ajutorul procedurii “blue card”, care-ți permite să formulezi întrebări, dar și - trișând regulile - să expui
Cristian Preda: Demersul USL din PE viza publicul de acasă () [Corola-journal/Journalistic/42350_a_43675]
-
d-sa abia o atingea... Nu putem omite numirea cauzelor acestui exhibiționism "de masă": refularea îndelungată a discursului sub egida totalitară, ca și o paradigmă occidentală "libertină", preluată cu sete, cu dorința subiacentă a unei "recuperări". Dar să constituie oare obscenitatea o stație terminus a expresiei, inclusiv a celei literare? Să capitulăm necondiționat în fața revărsării imundiciilor cu subtext obsesional am zice, de n-ar fi la mijloc și o bravadă adolescentină bizuită pe un resort imitativ? Să luăm intempestiva modă drept
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
Suplimentului, Octavian Soviany, se ocupă, de cine credeți? De Ștefania Plopeanu. Într-un stil, desigur, adresat publicului larg al unui ziar de tiraj. Mostră: "Sub acțiunea acestei uriașe mașini de de-semnificare realul devine un compost de materii reziduale, iar obscenitatea se definește ca o absență a sensului de care subiectul uman se contaminează prin "contabilizare"". Și încă: "Recuperabil doar ca istorie, realul nu este decît o neliniștitoare absență-prezență, astfel încît, "contabilizînd" evenimențialul, poeta nu obține decît un negativ al realului
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
spune că sânii ei imenși sunt o povară, atât la propriu cât și la figurat. Din cauza bustului ei mai mult decat generos, fata trebuie să-și facă haine la comanda și nu poate merge liniștită pe strada fără a auzi obscenități. Stephanie se plânge că nu își poate găsi un iubit, pentru că bărbații nu o privesc niciodată în ochi, iar femeile cred automat că este actrița de filme pentru adulți. “Multe femei își doresc sânii mei, dar ele nu știu prin
Stephanie Fox - femeia cu cei mai mari sâni din lume by Biea Patricia () [Corola-journal/Journalistic/66044_a_67369]
-
astfel de lectură găsim într-un eseu al lui Kundera despre Rabelais. E vorba acolo de celebra răzbunare a lui Panurge, respins de doamna visurilor sale. Scena se petrece într-o biserică, unde, în timpul slujbei, Panurge îi adresează femeii teribile obscenități și, cum ea nu se lasă înduplecată, o stropește pe fustă cu urina unei cățele în călduri. Ieșind femeia din biserică, toți cîinii din împrejurimi (șase sute de mii paisprezece, precizează Rabelais) o înconjoară și urinează pe ea. Aici intervine comentariul
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
Agamiță, cel aflat, de la ’48, într-o luptă lipsită de orice victorie, apare în cetatea coanei Zoițica extrem de copleșit de înțelepciunea morții din el și de dorința de a ființa o nouă religie, a iubirii sublime, aflată dincolo de derizoriul și obscenitatea politicii! Fără vorbe late și fără gesturi teatrale, ca un magician suprem, Agamiță reușește să transforme comunitatea belicoasă, din orașul blestemat de ideologii pragmatice, într-o unitate de îngeri cântăreți, de făpturi verticale, în haine de gală, populând spațiul dintre
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
parcurile de joacă pentru copii să fie curat ca lacrima spațiul de sub nasul progeniturilor. pisicile stau la soare, încremenite, de parcă ar fi găuri negre cu circumferințe iluminate. de ce ar mai trebui să iasă la suprafață puii lor vulnerabili pînă la obscenitate? neputința puilor este hipoplazică și rece. rămîi aici, așezată pe grație și pe-ntuneric, pisică a celor veșnice, rămîi cu noi. nenorociții.
Peisaj by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/5225_a_6550]
-
captivarea spectatorului prin intermediul unei supraîncărcări baroce a imaginii, printr-o succesiune de cadre savant compuse și exuberant colorate. Trey Parker și Matt Stone, creatorii acestui serial, au vrut ca în acest fel să îndrepte atenția spectatorului către scenariu. 200 de obscenități debitate pe durata a aproximativ 90 de minute. Ei, și se mai întreabă cineva de ce aceste desene animate au ajuns în cinematografe. Aici au avut un tratament preferențial - deși contrar avizului specialiștilor - adică o cotă de vizionare care se motivează
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
pe gustul publicului. Ca filmul să-ți dea și gustul depravării fără a oripila spectatorii. Lungmetrajul face să fie evident că de Sade se chinuie să scrie exclusiv de dragul pornografiei pe care o produce în valuri. Oricum, este arătat producând obscenități relativ cuminți. Cine nu mă crede să citească Filozofia buduarului. Iar Kaufman, realizatorul, nu merge niciodată atât de departe cu perversiunea cum o face Pasolini. Astfel se ajunge la un caz care nu e problematic, și deci se rezolvă repede
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
sau două decenii mai târziu. Totuși... marchizul e ȘI scriitor! Nu produce doar pornografie și nu e un Hustler al epocii sale. Filmul camuflează complet faptul că de Sade produce literatură bună, care se studiază la facultate, și nu de dragul obscenităților. Altfel, o scriitoare celebră/critic literar feminist ca Angela Carter nu s-ar fi obosit să scrie o monografie despre el, nu? Și atunci, ce mai contează că luptă pentru libera exprimare, dacă tot ce vrea să exprime e doar
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]