1,497 matches
-
ne este frică de război și de boală. Totuși, aceste situații extreme vor declanșa emoții și mai puternice, uneori incontrolabile, la persoanele nevrotice. Nevoia de explicație și predicție i-a făcut pe diverși cercetători să caute indici constanți și ușor observabili asociați unor manifestări de ordin psihologic. Astfel, au apărut o serie de tipologii constituționale, bazate pe parametrii constituției fizice, corporale. Una dintre cele mai cunoscute tipologii este cea propusă de E. Kretschmer, care descrie următoarele tipuri: a) tipul picnic Ă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă se exprimă prin rezistența la solicitări a sistemului nervos; mobilitatea Ă dependentă de viteza cu care se consumă și se regenerează substanțele funcționale constitutive ale neuronului Ă se manifestă prin ușurința cu care se înlocuiesc procesele nervoase de bază observabilă, de exemplu, atunci când se dorește modificarea unor deprinderi;echilibrul existent între excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elev în caz de eșec sau succes, dacă va putea rezista la o anumită tentație sau dacă, într-un moment de răgaz, va prefera să citească o carte sau să se joace. O bună cunoaștere psihologică trece dincolo de comportamentele direct observabile și, pentru a fundamenta previziuni corecte, își propune să răspundă la întrebarea „De ce?”. De aceea, pentru a cunoaște caracterul cuiva trebuie să ne întrebăm în legătură cu motivele, cu valorile ce fundamentează comportamentele manifeste. „Caracterul este acea structură care exprimă ierarhia motivelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
neurosenzoriale ale individului și exprimă posibilitatea de a percepe obiectele în mod rapid și detaliat. Se poate întâmpla ca o anumită întârziere în activitatea școlară a unui copil să se datoreze unei deficiențe senzoriale, prea mici pentru a fi direct observabilă. La un examen mai atent, psihologic și medical, aceasta poate fi depistată și corectată. 5. Factorul de reprezentare spațială Ă notat cu S. Spre deosebire de factorul precedent, factorul S nu se referă la percepția obiectelor prezente în mediul individului, ci la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care au încercat să răspundă studiile ulterioare au fost în număr de două: 1. Ce factori influențează așteptările profesorilor? și 2. Cum sunt comunicate aceste așteptări? Unul din modelele avansate conceptualizează procesul de transmitere a expectațiilor în termeni de comportamente observabile (Cooper, 1984): 1. Profesorul dezvoltă așteptări ce prezic comportamente specifice și eșecul sau succesul fiecărui elev. 2. Ghidat de aceste așteptări, profesorul se comportă diferit față de elevi. 3. Tratamentul profesorului furnizează informații elevului asupra nivelului performanței așteptate de la el. 4
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și desfășurate pe baza ipotezelor operaționale sunt considerate până în prezent cele mai valoroase cercetări. Cercetătorii operaționali au desprins indicatori comportamentali valizi, precum inovația și unele tipuri de flexibilitate. Importanța inovației se datorează, în special, posibilității ei de definire în termeni observabili (precum unicitatea) cu un mare grad de fidelitate și a corelației ei indubitabile cu originalitatea. Comportamentul inovator este unic și prin urmare original. Pryor, Hoag și O’Reilly (1969) au manipulat comportamentul inovator al delfinilor, oferind recompense pentru anumite manevre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimentale actuale poate reflecta tendința de a evita anularea comportamentelor creative spontane. Cel mai pronunțat control în cercetarea experimentală a creativității este realizat în studiile operaționale. Din acest motiv, am sugerat anterior că studiile care recurg la manipularea comportamentului inovator observabil (de exemplu, Pryor et al., 1969) reprezintă probabil, cele mai pertinente contribuții ale tradiției experimentale. Ele reprezintă experimente care au analizat comportamentul inovator și observabil și au oferit definiții obiective, statistice ale inovației, cu ajutorul designurilor experimentale tradiționale, unele cu numeroase
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
operaționale. Din acest motiv, am sugerat anterior că studiile care recurg la manipularea comportamentului inovator observabil (de exemplu, Pryor et al., 1969) reprezintă probabil, cele mai pertinente contribuții ale tradiției experimentale. Ele reprezintă experimente care au analizat comportamentul inovator și observabil și au oferit definiții obiective, statistice ale inovației, cu ajutorul designurilor experimentale tradiționale, unele cu numeroase metode de administrare și un grad ridicat de fidelitate a inferențelor sesizate. Este însă posibil să existe critici care pun la îndoială creativitatea unor astfel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
profilului psihologic la un set determinat de trăsături. Persoana creativă nu se află „în afara” unui traseu bine delimitat: unicitatea ei se manifestă în mod imprevizibil și, în realitate, nu va fi niciodată posibil să descoperim decât unele caracteristici generale și observabile ale similarităților indivizilor creativi. Reprezentarea dominantă a schimbării psihologice în teoria dezvoltării exprimă în mod regretabil o evoluție uniliniară, cumulativă, previzibilă și ireversibilă ce corespunde succesiunii standard specifice speciei. Totuși, pentru cercetătorii care abordează sistemele de dezvoltare, evoluția nu se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tradiționaliste și au Încercat să demonstreze legătura directă dintre ideile și acțiunile care le caracterizau și soarta tragică a evreilor În timpul celui de-al doilea război mondial. Stabilind astfel de demarcații categorice, istoricii au creat narațiuni În care devine greu observabil faptul că retorica progresului, a modernizării și a obiectivității științifice poate ascunde cu toate acestea atitudini antiliberale și de sprijin pentru extinderea prerogativelor statului În detrimentul drepturilor cetățenilor. Este necesar În acest punct să precizez unele aspecte legate de legătura dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noul stat. Reorganizarea instituției ministeriale era fundamentată de principiul redefinirii „medicinei” ca știință preventivă, În contrast cu scopurile sale larg acceptate de disciplină curativă sau preocupată de intervențiile de urgență. De asemenea, „sănătatea” trebuia regândită ca fiind nu doar absența oricăror afecțiuni observabile, ci mai degrabă o noțiune complexă care lua În considerare potențialul genetic, caracteristicile disgenice latente sau talentele speciale, ce puteau fi transmise generațiilor viitoare. Profesia medicală În ansamblul ei urma să se transforme, plecând de la această premisă. În acord cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
complinire binevenită a acesteia, fie chiar ca un instrument ideologic de neutralizare a gândirii marxiste sau neomarxiste. Oricum, sociologii care și-au ales ca obiect studierea elitei - sau a elitelor - s-au crezut îndreptățiți să constate că orice societate empiric observabilă comportă una sau mai multe categorii de persoane care se consideră ori s-au considerat ca aparținând unei elite, fie la nivelul societății luate în ansamblu, fie, dimpotrivă, într-un domeniu particular de activitate. Rezultă o mare varietate de perspective
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elită care i-a fost aplicată. Dar aceasta nu corespunde decât unei stări de „liberă circulație a elitei”, necomportând nici un factor particular - într-o stare de echilibru social perfect, am putea zice -, sau, cel puțin, unei stări de echilibru temporar, observabil numai în momentul accederii unei clase conducătoare la putere. Numeroasele derive în raport cu modelul ne aduc la cea de-a doua definiție a elitei și fac obiectul teoriei paretiene a circulației elitelor care va fi tratată într-unul dintre capitolele următoare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care se vor servi pentru a se legitima (1978 și 1979, p. 133). Dar această regulă de importanță generală, emisă cu referire la societatea globală și la guvernul său, poate fi extrapolată mutatis mutandis la nivelul diferitelor sectoare de activitate observabile empiric. Orice conceptualizare a societății ca sistem social antrenează posibilitatea de a distinge subsisteme mai mult sau mai puțin autonome. Astfel de subsisteme, deși solidare cu ansamblul, funcționează pe baza unei scări de valori proprii și de norme specifice. În
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
oligarhiei și de a vedea dacă ea duce sau nu la o „lege” cu validitate universală este aceea de a încerca să verificăm sau să infirmăm caracterul inevitabil pe care Michels îl atribuie oligarhizării. Majoritatea organizațiilor sau a asociațiilor empiric observabile prezintă incontestabil această tendință, oricare ar fi modalitățile precise și chiar rațiunile lor. Trebuie imediat să ne întrebăm dacă anumite organizații reușesc să se sustragă în mod durabil tendințelor oligarhice. Sociologul și politologul american Seymour Martin Lipset s-a inspirat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aici ca fir conducător (Endruweit, 1998, pp. 245-269). De asemenea, putem distinge elitele purtătoare de valori (Wertelite), elitele fondate pe performanțe (Leistungelite), elitele prin poziționare (Positionselite), elitele puterii (Machtelite) și elitele de funcție (Funktionselite). Fără îndoială că, în studiul grupurilor observabile empiric, aceste diferite elemente de clasificare sunt destinate să se combine, să se suprapună sau chiar să se substituie unul altuia. Totuși, așa cum vom vedea în contiunare, aceste criterii capătă semnificație și câștigă în importanță dacă sunt luate separat tocmai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
consecință, diversele facțiuni ale elitei manifestă public o unitate ideologică monolitică (Field et. al, 1990, pp. 154-155). Aceste trei configurații trebuie înțelese ca trei tipuri pure destinate să servească drept puncte de reper pentru analiză. De fapt, elitele naționale empiric observabile, cu toate că tind să se grupeze în jurul a trei forme distincte, pot fi clasificate după un continuum mergând de la extrema dezbinării la monolitismul extrem. De la situații de tipul celei din Liban până la cele de unificare consensuală de tip suedez, unificarea ideologică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
etc. Abordarea decizională Cea de-a treia abordare, cea decizională, vizează eliminarea căilor ocolite specifice primelor două și valorificarea influențelor formale și informale. Această abordare, numită și analiza evenimentelor (event analysis), are ca obiect aprecierea puterii plecând de la manifestările ei observabile, adică aptitudinea de a influența cursul evenimentelor exercitând o influență asupra unei decizii ce urmează a fi luată. Aceasta implică posibilitatea reconstruirii proceselor de luare a deciziei bazându-ne pe date eterogene, scrise și orale, pentru a se putea ține
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Statutul economic a locuitorilor diferitelor zone este deci crescător dinspre centru spre limita orașului, acolo unde se află zonele rezidențiale ale clasei de sus. Cel mai adesea problemele sociale, cum sunt criminalitatea, consumul de droguri, conflictele între diferite grupuri, sunt observabile în apropierea centrului. Indicatorii utilizați în stabilirea diferitelor zone au fost prețul imobiliar, datele statistice privind numărul familiilor monoparentale, numărul familiilor nucleare, precum și incidența delicvenței și criminalității (Burgess, 1973, p. 153). Criticile formulate la adresa modelului cercurilor concentrice au fost de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vii. modul de reacție la formele de globalizare individuală, locală, națională și regională. În interiorul spațiului globalizat acționează forțe motrice proprii, cum sunt globalizarea și descentralizarea care au loc concomitent. Globalizarea acționează până la transnaționalizare și, mai departe, până la supranaționalizare, efectele fiind observabile, în special, în domeniile comerțului, finanțelor și tehnologiilor de vârf. Descentralizarea presupune transmiterea de guvernul național către comunitățile locale a mai multor atribuții administrative, sociale, educaționale, bugetare, statului național rămânându-i atribuții limitate: politica externă, armata, ordinea internă, rolul legislativ
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sunt cel mai corect semnalizate (85,39%), urmate de programele de tip AP (78,78%) și de programele de tip 12 (60,46%). În ceea ce privește erorile de semnalizare a programelor, canalul muzical MTV „conduce” în „Top 16” al erorilor (erorile fiind observabile atât în weekend, cât și în timpul săptămânii, dar rămânând dominante în weekend). Prima TV „conduce” în „Top 12” al erorilor, toate erorile fiind detectabile în zilele de lucru; Prima TV este secondată de Național TV. Antena 1 conduce în „Top
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
care nu ar exista nici un sistem de supervizare a activității asistentului. Prin supervizare se realizează atât o sancționare a performanței practicianului, cât și protecția celor asistați. 7. Rezultatele activităților profesionale în asistența socială sunt mai puțin obiective și mai puțin observabile decât în alte domenii. Spre exemplu, un medic își poate exercita funcțiile fără a beneficia de supervizare, însă un nivel inadecvat al performanței sale echivalează cu agravarea stării de sănătate a pacienților săi, ori chiar cu decesul acestora. Relația cauză-efect
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Relația cauză-efect între activitatea asistentului social, pe de o parte, și schimbările situației celui asistat, pe de altă parte, este mult mai subtilă și mai dificil de demonstrat. În plus, efectele negative ale malpraxisului nu sunt nici ele evidente și observabile, de unde necesitatea protecției celor asistați și a unei proceduri de revedere periodică a activităților asistentului social. 8. Alte două aspecte sugerează necesitatea unui sistem de supervizare: agenția oferă asistenților sociali cazurile, iar acele cazuri sunt adesea „captive”, „prizoniere” ale agenției
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
tehnicile de educare a voinței, tehnicile dramatice. Analiza tranzacțională (reprezentanți: E. Berne, J. Dusay, Th. Harris) reprezintă un sistem terapeutic direct, contractual și rapid. Sunt analizate trei stadii ale eului: părintele, adultul și copilul. Aceste stadii sunt active, dinamice și observabile, ele realizând un echilibru energetic și dinamic la nivelul personalității umane. „Principalul scop al analizei tranzacționale este câștigarea controlului social, dobândind stadiul de adult care păstrează controlul executiv în toate situațiile sociale” (Holdevici, 1993, p. 69). Schimbarea energetică între stadiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nefericiți simțindu-se culpabilizați, neajutorați. Această convertire poate lua forma furiei și a violenței, ceea ce atrage după sine rejecția sau chiar izolarea din partea celorlalți copii. Atunci când un copil este furios, energia sa emoțională se va localiza în anumite zone corporale observabile (mâini, dinți, ochi), el putând fi ajutat să observe că ține pumnii strânși, că maxilarul său este încleștat și obrajii crispați. Atunci când consilierul explică acest lucru unui copil în perioada în care este furios, acesta va fi fascinat de noua
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]