251 matches
-
este legat de schimbare și de procesul de adaptare, poate să afecteze sănătatea fizică (prin dureri de cap, tremurături, ticuri etc.), atât la adulți, cât și la copii. Dacă la adulți, ticul poate să fie simptomul unei stări nevrotice, adesea obsesionale, la copii, ticul apare și se manifestă în situații de stres, insatisfacție afectivă, anxietate, culpabilitate, expectanțe exagerate ale părinților, prezența unor tulburări de limbaj etc. Perceperea și judecarea persoanei după prezența semnelor, ticurilor, simptomelor și stărilor corporale ne conduc spre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin faptul că nu o poți numi direct „eșec“ sau „carte proastă“. Uneori, o astfel de judecată sigură poate și ea concura cu un catharsis. Sunt destule pasaje onorabile. Intrigă însă curajul autorului de a se arunca cu un bagaj obsesional și imagistic desprins parcă din bâjbâielile romanului existențialist-psihologic românesc. Grija pentru arhitectura romanului lipsește cu desăvârșire. Autorul crede că poate rezolva totul prin lungi confesiuni sau prin intervenții naratoriale brutale. Lucrurile, de fapt, se complică. Mijloacele sunt puține însă. Intențiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
partenerului, fie să îl implicăm pe acesta în procesul terapeutic și chiar să-i oferim consultații suplimentare cu privire la comportamentul relațional (Barlow et al., 1984). O altă problemă întîlnită pe parcursul tratamentului o reprezintă efectul pe care îl au gîndurile nedorite sau obsesionale. S-a demonstrat deja faptul că acestea sînt specifice majorității populației (Rachman, 1981). Astfel, și pacienții care suferă de tulburare de panică și agorafobie pot să-și facă griji cu privire la eventuale gînduri nedorite și neplăcute. Deși acest lucru nu justifică
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai mare a verificării în cazul bărbaților. În comparație cu pacienții la care debutul se produsese mai tîrziu, ritualurile de verificare aveau o recurență mai însemnată decît ritualurile de spălare în cazul celor cu un debut precoce. A fost semnalată și încetineala obsesională, neînsoțită de ritualuri vizibile, însă într-o măsură mai mică decît alte manifestări, aceasta fiind, cel mai probabil, o dovadă a verificării mentale sau a necesității de a urma o ordine prestabilită meticuloasă (Rachmann, 1974; Marks, 1987; Ratnasuriya et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
punct de vedere psihologic. Deși astfel de tendințe cognitive precum fuziunea gînd-acțiune, evaluarea negativă a conținutului și apariția gîndurilor intruzive sînt adesea evidente la persoanele ale căror simptome sînt legate de teama de a face rău altora (obsesia verificării, frămîntarea obsesională), există puține indicii care să sugereze implicarea acestor factori în cazul ritualului spălării, caz în care persoana afectată nu se teme că ar putea să facă rău altora. Cu toate acestea, implicațiile legate de tratament sînt asemănătoare celor ale teoriilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
anumite forme ale tulburării, în toate studiile citate există o proporție destul de mare de probanzi care nu au un istoric de TOC în familie. Prin urmare, factorul genetic, deși este important, nu oferă un răspuns complet. Comorbiditatea Depresia Prezența simptomelor obsesionale la persoanele cu tulburări depresive a fost semnalată de mai mulți autori (Gittleson, 1966; Kendell și Discipio, 1970), la fel ca și frecvența ridicată a depresiei la cei care suferă de TOC (Rosenberg, 1968; Goodwin, 1969; Rasmussen și Tsuang, 1986
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
depresive a fost semnalată de mai mulți autori (Gittleson, 1966; Kendell și Discipio, 1970), la fel ca și frecvența ridicată a depresiei la cei care suferă de TOC (Rosenberg, 1968; Goodwin, 1969; Rasmussen și Tsuang, 1986). Cu toate acestea, simptomele obsesionale observate la pacienții cu tulburări depresive nu au de obicei intensitatea remarcată la pacienții cu TOC, iar recuperarea după depresie nu a fost asociată cu o reducere a simptomelor obsesionale. Alte studii indică și faptul că, în cazul depresiei, trăsăturile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Goodwin, 1969; Rasmussen și Tsuang, 1986). Cu toate acestea, simptomele obsesionale observate la pacienții cu tulburări depresive nu au de obicei intensitatea remarcată la pacienții cu TOC, iar recuperarea după depresie nu a fost asociată cu o reducere a simptomelor obsesionale. Alte studii indică și faptul că, în cazul depresiei, trăsăturile obsesive urmează un parcurs paralel cu cel al tulburării principale și că, dacă erau prezente anterior, revin la intensitatea inițială, după vindecarea depresiei (Videbech, 1975; Marks, 1987). Prezența unor stări
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Dimpotrivă, Lelliot și colaboratorii săi (1988) au descoperit că pacienții cu idei bizare și fixe răspund bine la tratament. În cazurile în care exista o corelare semnificativă între progresele clinice, din mai multe puncte de vedere, și reducerea fixității ideilor obsesionale, fixitatea acestor idei permitea anticiparea severității compulsiilor vizate, la un an după tratament (Basoglu et al., 1988). Într-un studiu mai recent, Ito și colaboratorii săi (1995) au observat că reducerea fixității ideilor specifice TOC survine în paralel cu ameliorarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
controlat, desfășurat în mai multe centre, care a examinat efectele unor doze fixe de sertralină (50, 100, 200 mg), au descoperit că dozele de 50 mg și 200 mg sînt mult mai eficiente decît medicația placebo sub aspectul reducerii simptomelor obsesionale. Într-un studiu mai recent, Kronig și colaboratorii săi (1999) au conchis că sertralina, în doze variate, de la 50 la 200 mg pe zi, este mult mai eficientă decît medicația placebo, la toți pacienții. De asemenea, un studiu desfășurat în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Foarte adesea, pacienții cu TOC evită unele situații, obiecte și alte lucruri despre care știu că le vor cauza disconfort și nevoia de a performa ritualuri. Pe lîngă conversațiile cu pacientul în legătură cu situațiile evitate, discuțiile cu persoanele apropiate despre simptomele obsesionale ale acestuia se dovedesc de multe ori utile, furnizînd informații despre factorii declanșatori, ritualuri și evitare. Evaluarea persoanelor care manifestă gînduri obsesive, dar care nu efectuează ritualuri manifeste, necesită o atenție deosebită. Identificarea corectă a gîndului supărător are o importanță
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un proces continuu pe toată durata tratamentului. Alte strategii utilizate pentru amplificarea expunerii prin audierea casetei sau ca modalități alternative de tratament sînt descrierea repetată, în scris, a gîndului supărător și prevenirea răspunsului mental neutralizator. Indiferent dacă pacientul prezintă gînduri obsesionale asociate cu ritualuri comportamentale manifeste sau obsesii însoțite de ritualuri mentale, principiile comportamentale de bază sînt aceleași. Ierarhia stimulilor este parcursă în ritmul hotărît de pacient. Terapeutul are rolul de a-l încuraja în mod activ pe pacient să parcurgă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
perimată, de regulă, după trei ani), și migrena automobiliștilor (în fiecare lună se inventează noi itinerarii). Pentru toți cei vizați de împrejmuire, fie ei închiși înăuntru, adică incluși, sau opriți în afara ei excluși această nevroză face din cel înzidit un obsesional și din înziditor un paranoic. Voi putea trece oare? Dar dacă dau peste un baraj volant? La ce oră închid? Pe unde s-o iau azi? Și cum voi proceda la înapoiere? Nu e prea târziu? Oricât voi fi eu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rezistență mai mare la occidentalizare : „De aceea și «formele fără fond» sunt mai evidente ca oriunde. De aceea Caragiale e român, și rămâne, în ciuda trecerii timpului, cel mai actual dintre scriitorii români”. Sanda Cordoș remarca pe bună dreptate caracte- rul obsesional al acestei întrebări „Cine suntem ?” „cea care traversează întreaga istorie modernă a României și care, în interbelic, a dus la discuții substanțiale” ca expresia a ceea ce istoricul literar numește „nesiguranța de fond a românității”, întrebare ce „n-a chestionat niciodată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
matoidului lombrosian, iar naratorul urmărește cu atenție nu numai reprezentarea corectă a tipului, dar și comentariile avizate care înregistrează identificarea. Gesticulația se încarcă de valențe punitive, dar și aici gestul nu se concretizează, rămâne suportul unei fantasme. Există o recurență obsesională a acestui gest, trasată de regimul pulsional al angoasei. „Deși asta se petrecuse de mult, totuși, în mintea omului prins de friguri, se repeta bine impresia figurii lui Gheorghe, a mișcării lui vrând să scoată ceva din sân și a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nervoase. Mâna și figura lui Gheorghe reapar în logica reprezentării în două episoade care înscriu violența în abis. Visul constituie regimul privilegiat al fantasmei, însă sub raport narativ aceasta se desfășoară coerent și acest fapt se datorează punctului de focalizare obsesional. Jan- darmii escortează un nebun furios scăpat de la Golia, nebun pe care, spre stupefacția lui Zibal, reprezentanții autorității îl eliberează. Mulțimea creează în jurul său spațiul necesar ca nebunul să își focalizeze privirea. Ale- gerea nu este rodul hazardului, ci o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nerezonabilă din partea pacientului ca ceilalți să respecte exact modul său de a acționa sau rezistență nerezonabilă a pacientului de a permite celorlați să facă ceva; hă intruziunea unor gânduri sau impulsuri insistente și supărătoare. Include: (tulburarea deă personalitate compulsivă și obsesională. Exclude: tulburarea obsesiv-compulsivă (F 42.Ă. Abordarea din perspectivă categorială a tulburărilor personalității este o expresie a gândirii tradiționale polarizate din societatea occidentală. Diversele categorii sunt net delimitate și diferă calitativ unele de altele. Se apelează la descrierea empirică a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui Beckett. În roman se recunosc însă și destule elemente atestând înrudiri cu tradițiile prozei analitice interbelice românești, de la luciditatea cinică a „dosarelor de existență” ale lui Camil Petrescu, până la neliniștea nostalgică a investigațiilor lui Anton Holban sau la anchetele obsesionale, de polițism erotic, ale lui Gib I. Mihăescu. Ploaie la Chantilly, fragmente epice încredințate de autor, în ultima vreme, presei, certifică aceleași remarcabile calități. Pe un alt palier, el pare a relua aici, într-un registru mai apăsat simbolic și
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
un vizual, de infernuri și purgatorii, iar imageria lui, imperiul său fabulos de vedenii nu are precedent în proza românească. Descentrat, excesiv împovărat de simbologie și prolix peste marginile îngăduite, Orbitor poate fi citit ca fișa clinică a unei nevroze obsesionale, ca scriitura unei eminescianități totalitare sau ca traiectul unei renovatio în consecința Nașterilor mistice. Nu este mai puțin adevărat că delirantul lanț înfășurat împrejurul motivului fluturelui, culminând cu nașterea din liftul suspendat și, la final, cu scena fixării electrozilor pe
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de suferință organică sau funcțională reprezintă o anomalie genetică. Dar durerea fizică are o mare încărcătură psihică, prin semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tensiunea libidinală falică), într-o traumă, care poate degenera patologic pe ruta sa viitoare. Elocvent în acest sens este acel pacient a lui Freud, care având parte de un scenariu similar celui descris mai sus, s-a îmbolnăvit de nevroză obsesională, amplu zugrăvită sub pana carismatică a magistrului vienez, în studiul său Omul cu șobolani (1994c). Incendiarul complex Oedip, cotat ca unul din pilonii de bază în susținerea edificiului freudian, continuă să focalizeze numeroase dileme și controverse. De pildă, se contestă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar pe măsură ce povestirea evoluează, argumentația deviază treptat pierzînd controlul asupra lumii pe care pretinde c-o explică și generînd acțiuni aberante: naratorul din Degetul simte o mîncărime în degetul mare de la picior și nu se poate opri de la a analiza, obsesional, această senzație, mîncărimea se transformă în durere, singura soluție logică pentru a înlătura durerea fiind tăierea degetului. Metaforele și produsele imaginației sînt luate ad litteram și duse pînă la ultimele consecințe, după tehnica bulgărelui de zăpadă: �explorare" pentru metodă sau
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
să nu le scriu, ci să vii pe la noi, să mai stăm la o parolă, cu o cafea (fără cofeină) aburind respingător!" Un prematur sentiment al bătrîneții răzbate de peste tot, deși autorul n-are decît 55 de ani, o bătrînețe obsesională, o stare. Nu e vorba atît de o oboseală fizică, cît despre o epuizare nervoasă. Insomniile și tranchilizantele sînt la ordinea zilei. Suferințele se înmulțesc și se precipită din 1989, cînd Iulia Legrel, soția lui, moare după ani lungi de
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
care realizează interacțiunea intercelulară. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularităților genotipului și dereglărilor proceselor genomice ale neuronului (supresia și expresivitatea genelor, apariția genelor recombinate etc.). Factorii genetici dețin un rol important în producerea nevrozei anxioase și a celei obsesionale; ei sunt insignifianți în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune și tulburările de tip fobie simplă. Conform ultimelor date, din tulburările anxioase numai anxietatea generalizată ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panică și agrofobia conțin în patogenia sa un
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
Caietul albastru, 1997-1999”). La Altea iese mult la peisaj, adnotând caiete întregi cu peisajele din jurul casei, iar începând cu anul 1998, pictează exclusiv „La Isleta”, imagine care intră în cotidianul sau, îl urmărește și îl preocupă ani de zile, tema obsesionala, ca semn. În 2009 începe o nouă tema cu „Grădini” , „Patios de Sevilla” , și "Visum". „În pictură mea nu elaborez niciun plan, nimic premeditat, nu intervin, aștept observând desfășurarea evenimentelor și, la momentul oportun, intru în acțiune când lucrurile se
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]