280 matches
-
cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se laudă ocârmuirea, țăranii suflă/ Cu boturile lor de cai în scăldătorile/ De lapte, de vin, de ulei./ Extracție de clasă, la nesfârșit și-n disperare." (Extracție de clasă); , Pe cel dintâi l-au alungat cu pietre,/ L-au răstignit pe la izvoare;/ Și
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
a peisajului, această cruzime a climei, această continuă tensiune vizibilă pretutindeni, aceste monumente ale trecutului, pe urmă, mărețe, dar neînțelese, pentru că nu au fost clădite de noi și care se înalță în jurul nostru asemeni unor grandioase fantasme tăcute; toate aceste ocârmuiri, debarcând înarmate de cine știe unde, numaidecât slujite, repede urâte și veșnic neînțelese, care nu s-au rostit decât prin opere de artă, pentru noi enigmatice și prin foarte concreți storcători de biruri cheltuite apoi aiurea, toate acestea au format caracterul nostru
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
împărăția lor "mirosind a varză, votcă și piele putredă"... Într-o gazetă rusească, Albina Nordului - scrie Maurois - se putea citi un articol sfidător: "Rusia își cunoaște valoarea întreagă și se sinchisește prea puțin de părerea străinilor." Pe scurt - încheie Maurois - ocîrmuirea nu-i cere nimic, iar Balzac, la rîndul său, nu se mai gîndea să-l infirme pe Custine. La Petersburg, nu căuta nici subvenții oficiale, nici satisfacerea vanității... La întoarcerea în Franța, prin Berlin și Frankfurt, "nu încetează să viseze
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
ins vizionar care a transformat Turcia, aducând statul musulman nespus de aproape de Occident. Kenizé Mourad reușește totuși să zugrăvească minuțios o epocă a preschimbărilor capitale. Vechea orânduire se clatină și dispare, sultanatul devine istorie, iar religia este definitiv despărțită de ocârmuire. Sunt pași necesari în modernizarea oricărui stat, descriși cu o delicatețe aparte, care amintește de Ultimul împărat al lui Bertolucci. Peripețiile prin care trece Selma, exilul în Liban, India și, ulterior, Franța, precum și mariajul cu un rajah, căsătorie din care
Cronica destrămării Imperiului by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3928_a_5253]
-
Simonide ne-a făcut români". În anul 1843 a fost numit revizor al "Școalelor din Țară Românească". La 24 iunie 1848, la solicitarea Ministerului Treburilor din Lăuntru, Guvernul Provizoriu îl recomandă pe Nicolae Simoniode și pe Toma Furduescu pentru "Secretariatul Ocârmuirii județului Argeș". La 12 septembrie 1848 a fost desemnat magistrat și apoi președinte de Tribunal. În anul 1853 este ridicat la rangul de serdar și revizor școlar. Contribuie, în mod direct, la înființarea Școlii din mahalaua Oțetari, din București, alături de
Nicolae Simonide () [Corola-website/Science/307720_a_309049]
-
-ului, într-o Europă stagnantă economic, societatea românească, mândră de succesele sale pe plan internațional, cunoaște o creștere materială fără precedent, de natură a pune cimentoase temelii unui viitor fără umbre, spaime și spasmuri? Sub o înțeleaptă, plină de continuitate, ocârmuire, decisă a se jertfi mai departe două-trei și chiar mai multe mandate, în slujba bunăstării obștești, căreia îi împarte porțiile pe biblicul precept al celui care având și mai mult încă va căpăta și invers. Bineînțeles, absoluta fericire nu-i
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
scumpi. Cum vom avea un pat de spital la un milion de locuitori, bătrânii vor putea sta pe băncile din fața stabilimentului dacă între timp nu vor fi fost vandalizate. Dar, poate, atunci, ei nu vor mai fi spre a da ocârmuirii posibilitatea ca, urmând îndemnul popularei înțelepciuni să importe bătrâni. În memorabilele sale călătorii, Gulliver a dat și peste o lume în care bolnavii erau trași la răspundere în fața tribunalelor și aspru pedepsiți, după lege, pentru metehnele lor, și mai dur
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
toți, dar nu toți primesc purtarea Sa de grijă. Așa se face că sunt oameni păcătoși care n-au necazuri. Pe aceștia i-a lepădat Dumnezeu. Căci știindu-le firea, precum că nu au leac și nu pricep nimic din ocârmuirea Sa, îi lasă în păcatele lor. Nu fericiți, așadar, pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Căci, cunoscându-i Dumnezeu că n-au minte să-l înțeleagă căile, nu le mai rânduiește o îndreptare prin încercări în lumea
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
ale sale: Principele, o broșurică ce a traversat secolele prin valuri de controverse, emanând din experiența de viață a funcționarului public și propagată de excesele sale de limbaj și de teoriile radicale ce par a susține tirania ca mod de ocârmuire a statelor, și Discursurile, un tom mult mai așezat ale cărui argumente se trag preponderent din istoria Romei antice și care proslăvește idealul republicii ca formă supremă de guvernare. Momentul inițial de surpriză pentru cei care intuiesc în Machiavelli cele
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
mantii, mantile și evantaie intrau În galeria lor, unde erau de Îndată săgetate de ochii nenumăraților amorezi ce Își răsuceau falnic mustața prin balcoanele și curtea incintei. Și ele se băteau pe locuri, și nu o dată a trebuit să intervină ocârmuirea ca să potolească țipetele și certurile iscate În spațiul rezervat lor. Pe scurt, gâlceava și Încăierările din cauza locurilor sau a intratului pe gratis, discuțiile furioase dintre cei ce Închiriaseră un loc pe bancă și cei care Îl disputau erau atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sânt înființate pe niște mari ape curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a ceri și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înființati pe niște ape mari curgătoari și depărtati cu totul de târguri și mahalalile lor, cu care să alcătuiește o disavărșită sâguranți a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a cere și pentru târgu nostru o asămine ocrotiri din parte ocârmuirei. Pentru aceia dăm în știința isprăvnicii pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare înființării aceștii zalhanale tocmai într-o mahala a târgului și pe un pârâu așa de mic că mai în toată vreme stă săc, undi nu iartă stare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
niște ape mari curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor, cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptate a cere și pentru târgu(lă nostru o asăminea ocrotire din parte(aă ocârmuirii. Pentru aceea dăm în știința isprăvniciei pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare(aă înființării acestei zalhanale, tocmai într-o mahala a târgului și pe un pârâu așa de mic, căci mai în toată vremea stă săc, unde nu iartă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
băncuță, de unde se întorcea cu o cohortă de tovarășe blestemând. Era sfârșitul războiului, al libertății, al zilei. Se întorceau zeii. Cea mai memorabilă bătălie din istoria frământată a nisiparului (cea care a consemnat o îndelungată perioadă de pace și dreaptă ocârmuire) a avut loc doar printr-un hazard al sorții. Cine și-ar fi închipuit vreodată că bucătăreasa poate avea un copil? Și cum de s-a întâmplat ca în acea zi să-l aducă la grădiniță? Nu vom ști niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să-ți citesc ce spune Mihail Kogălniceanu în „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”: „Cea mai veche, cea mai însemnată, cea mai frumoasă zidire din Iași este negreșit și astăzi curțile domnești sau, cum li se zice astăzi, Palatul ocârmuirii. Prin temeliile sale el este legat cu epoca romanilor. Încă în timpurile cele mai înapoiate, când Traian își așezase aici rezidența, în vremea războiului său împotriva lui Decebal și a prefacerii Daciei în provincie supusă vulturului împărătesc, acest palat, după
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
jalnică pentru Iași, mai mult de 13 ani(...) În sesia din anul 1839/1840 guvernul propuse Adunării obștești ca antreprenorul venitului poșlinei sau a exportației grânelor din țară să fie dator a rezidi și curtea destinată a se face Palatul ocârmuirii. Această propunere încuviințându-se(...) rămânând pe socoteala d.d.vorn. F. Balș și V. Alecsandri (tatăl poetului), lucrările se și începură în primăvara anului 1841(...) Zidurile de primprejurul curților, în mare parte, precum și turnurile se stricaseră încă în anul 1834, spre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
le-ngădui intrarea în toate orașele, târgurile, porturile și satele și tot spre ușurarea negoțului orândui că, în cazurile când venitul vămii ar fi arendat, arendașul vămii să poată cerceta câtă vamă se cuvine a se plăti, însă totuși numai ocârmuirea singură s-o poată fixa și încasa. Săvârșirea lui Mircea. În primăvara anului 1418 Mircea părăsi priveliștea lumii aceștia, sfârși o stăpânire pe cât de bogată în fapte pe atâta și de lungă și află în mănăstirea Cozia căpătâiul liniștei de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o foarte mică măsură. Iar noi facem lifting oglinjoarei. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Înștiințare despre o nouă rubrică la gazetă În uriașa explozie mediatică de azi, cine-și mai aduce aminte de începuturile presei de la noi, când cu acordul ocârmuirii țariste, doi cărturari școliți în spiritul culturii europene editau cele dintâi gazete românești, spre luminarea nației, cunoașterea „înaintirilor minții omenești precum și cursul întâmplărilor lumei“? Expresia îi aparține lui Gheorghe Asachi, cel care, la 1 iunie 1829, scotea în târgul „Eșii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
de pedeapsă. Îngrămădirea de tufișuri era liniștită și pustie. Am să-ți spun istoria asta, zise deodată bătrânul Ștefan Leu; e interesantă și-mi aduc bine aminte de dânsa... Eram pe atuncea flăcău, aveam ș-o lecuță de slujbă la ocârmuire, ș-am fost de față. Să vezi... Pe fata asta, pe care au spânzurat-o, o dăduseră părinții ei după un flăcău cam tomnatic, dar altfel om chiabur, vornic în satul lui. N-a vrut ea, s-a împotrivit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
da-i tare a dracului rachiul ista!... - Și cum de-ai fugit de la Negoiești? — N-am fugit; am venit de bună-voie. —Așa? bine. Om vedea noi! Vra să zică la vite ești. Apoi să știi flăcăule, că te afli subt ocârmuirea mea... Pe mine mă chiamă Sandu Faliboga. Ai auzit de mine? — Dacă te chiamă Sandu Faliboga, să fii sănătos. N-am mai auzit de dumneata. Apoi ai s-auzi ș-ai să știi de-acu nainte. Vei fi vrednic, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fost înfrânt... Îmi vine din nou în minte bătrânul acela rotofei așezat în scaunul lui de catifea. Poate bătrânul crede că m-a învins. Dar nu va înțelege în veci că Domnul nostru Iisus, cu toate că a fost înfrânt în lumea ocârmuirii arhiereului Caiafa și ucis pe cruce, a preschimbat totul în triumf prin moartea Lui. Socotește, fără îndoială, că totul se va isprăvi dacă mă nimicește, mă preface în cenușă și mă aruncă în mare. Dar de aici începe totul. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o zi însă am crezut că rândul meu sosi... Un soldat adusese holera în Iași; într-o clipală, moartea își întinsesă aripile asupra marelui oraș. De multe ori slobozind unui soldat foaia la spital, se ducea la groapă. La început ocârmuirea, spre liniștea poporului, ascundea răul, dar răul îndoindu-se, însutindu-se, în puține zile, spaima apucă orășenii; începură oamenii a fugi ca în bejăniile tătărești; cei care rămâneau se înarmau și se strejuiau prin casele lor. Norodul rămase singur. Miliția
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
n-au mai fost cazuri noi, nici decese"187. La 11/23 1836 septembrie se publică în continuare, în "Curierul romînesc", la rubrica Știri din lăuntru, date despre evoluția epidemiei de holeră, după raportul înaintat Marii Vornicii din Lăuntru de către ocârmuirea județului Olt; la 28 august/9 septembrie erau declarați la Slatina cinci bolnavi, dintre care unul a murit, trei s-au vindecat, iar unul a rămas în tratament. La 29 [august/10 septembrie] s-au ivit patru cazuri noi, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
14 (cu cel aflat în tratament), dintre care doi au sucombat, iar 12 se află la spital. În satele învecinate, la Racovăț, Dobrotineț, Tezluiu și Pârliți au fost depistați câte un bolnav de fiecare. În schimb, după un raport al ocârmuirii jud. Romanați din 27 august/8 septembrie, în satul Arcești nu s-a mai ivit nici un caz nou și nu se mai afla nici un bolnav. După un alt raport primit de la Slatina, la 4/16 septembrie situația era ameliorată, din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
septembrie/7 octombrie, după rapoarte trimise din Slatina și Romanați, nu se anunța nici un caz de îmbolnăvire de holeră, domnind o sănătate perfectă; în sfârșit, peste o lună, la 19/31 octombrie, ziarul făcea cunoscut că, potrivit raportului primit de la ocârmuirea jud. Ialomița și după inspecția doctorului Nicolae Gussi, bănuielile că ar bântui holera în acest județ s-au dovedit neîntemeiate 188. În numărul din 23 octombrie/4 noiembrie, protomedicul C. Estiotu, prin raportul cu nr. 35, aducea la cunoștința Vorniciei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]