1,044 matches
-
fericite Ca între oameni ce înca se iubesc. E dragostea în ei tot mai arzândă Se intețește focul în cuptoare Și flăcări prind să urce, să coboare Cu ochi flămânzi stau zorile la pândă. Cuprinse de invidii, spun vorbe de ocară Și vorbele nedrepte din gură curg pârâu, De gândul lor pizmaș ce-l răspândiră-n țară Se scutură de râs chiar bobul mic de grâu. Referință Bibliografică: Poem mirosind a pâine / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
fost un plâns. Dar nu știam atunci De rostul lui, De dor, De bucurie. Era doar plâns Nevinovat de prunci. L-am luat cu noi Și în copilărie. Și-am plâns cu el Dureri și bucurii, Am învelit Cuvinte de ocara. L-am pus peste durerea De copii, Ne-am ajutat de el Să nu ne doară. Dar am crescut Și plânsul l-am lăsat. Din fala, din mândrie Sau rușine. Și-atâtea clipe trec... Neîncetat, Când trebuie să plângi, Când
E PLÂNSUL MEU ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360864_a_362193]
-
soarbă, De-aceea m-am legat cu jurământ De apa ei din cer și din cuvânt! Fontana mea, ce vine de departe Tuturora fără preț se împarte, Atâta doar te rog, oglinda-i clară N-o tulbura cu vorbe de ocară... Referință Bibliografică: Fântâna mea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1143, Anul IV, 16 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FÂNTÂNA MEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364086_a_365415]
-
bicicleta, aștepta ca cel din fața lui să-i confirme bănuiala, ca să o spună mai departe. Că neconfirmată, nu prea putea să o facă, era doar secret profesional, iar el știa să-l păstreze, altfel risca să își atragă asupra lui ocările celor pe care îi trăda. Și nu de puține ori, faptul că putea își țină gura îi aducea niște bănuți în plus în buzunar. Câte fete nu cumpărau de la el plicuri și timbre, neuitând niciodată să lase un leu în
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
sugrumă hoția? Unde sunt oamenii buni? De ce au plătit cu viața Cei căzuți ”la datorie”? Să conduc-acum... ”Paiața” Ce ne'afundă-n sărăcie? Cum de poți vinde o Țară Făr’ a fi lovit de fulger? Să-ți faci Neamul de ocară Să ”mulgi” Țara, ca pe-un uger? Nu uita, când vine...Ceasul, Nu vei mai avea scăpare. In Iad te așteaptă...Nașul! Prea târziu... pentru-ndurare! © D. Theiss Referință Bibliografică: Prea târziu...pentru-ndurare / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363089_a_364418]
-
l-ai trimis la mine. El îmi luminează calea Ca să văd pe unde-oi merge De-oi trecea prin valea morții Și din Cartea Ta mi-oi șterge. Rușinați să fie-aceea Care umblă a mă pierde Și cu vorbe de ocară Răbufnesc din minți deșerte. Și-nălțați de bucurie Cei ce Te iubesc mereu Și strigă fără-ncetare Mare este Dumnezeu. Eu sânt străin, Doamne sfinte Greu împotmolit în rele Vino către mine-n grabă Doamne-al mântuirii mele. Referință Bibliografică
PSALMUL 70 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368410_a_369739]
-
floarea crinului și cu-a dorului și pentru tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, și pentru sufletul meu ortodox, Pentru toate astea și pentru că ne-ai ales dintre atâtea neamuri să te urmăm în urcușul Golgotei, să răbdăm ocări, prigoniri și tot cuvântul rău rostit împotriva noastră și să primim cu bucurie răstignirea împreună cu Tine, pentru ca în Ziua Aceea să ne bucurăm și să ne veselim înviind împreună cu Tine și intrând întru Împărăția Ta, îți voi mulțumi, Doamne, cu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
De-a lăsa Lumina Lumii Biciuită de cei vii. A iubit cu însetare Cerul cel de soare plin, A iubit pământ și mare Și-a iertat cu îndurare Viii cei de moarte prinși, De orgoliu și sfidare, De batjocuri și ocară, De arginți și sfârtecare. Îl iubim cu flori de soare, Cu cerință de-ndurare, Cu glas stins în rugăciune, Și cu cântece de îngeri. Ne-ntrebăm cu întristare: Suntem demni noi astăzi oare De-o Lumină așa mare, Dătătoare de
IISUS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367885_a_369214]
-
nesperat luminiș de suflet tabla de șah, nebunul aleargă și ne face mat hățiș sălbatic, aureolă pală doar turnul veghează la ora banală și... doar și înainte de apoi se pierde privirea în altoi. Cerbul țipă, cerbul iară Te împunge cu ocară. Referință Bibliografică: Pământ monoton / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PĂMÂNT MONOTON de PETRU JIPA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367923_a_369252]
-
drept soață Pe femeia ce-o iubește, Ea s-a dovedit o hoață Ce fură inimi nebunește. Nu se-ndură să o uite Pe siberiana rece, Ce-a făcut la rele multe - Ignorând un timp ce trece. Gânduri negre de ocară Se preling prin mintea-i beată, Aducând o grea povară Peste-un suflet fără pată. Traiul rosturi nu mai are Pentru omul stors de vlagă; Moarte-ar fi o ușurare După viața-i ca o plagă. ............ O poveste tristă-n
AMOR SIBERIAN de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368035_a_369364]
-
Stăuceni, județul Botoșani. Casa bătrânească de la țară, cu prispa din lut era înfrumusețată de o grădină plină cu flori înmiresmate și pomi fructiferi, unde mă ascundeam, ori de câte ori făceam năzbâtii, pentru a nu fi găsită, spre a-mi primi porția de ocară de la bunica. Puțin mai la vale era casa surorii mamei, tanti Lucica, binecunoscută pentru gustoasele turte și colțunașii cu brânză. La ea era unul dintre locurile preferate de joacă și odihnă. Spiritul meu aventuros și dorința de a mă distra
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
-au ochii cine să mă scape Cei ce mă urăsc pe mine în zadar Vrășmașii mei ce mă urmăresc cumplit Ce n-am răpit pe acelea le-am plătit Înstrăinat am fost chiar și-n calendar Pentru Tine am suferit ocară Întru râvna casei Tale m-au mâncat Iar eu printre cei tâlhari n-am ce să cat Chiar de-ar fi să trăiesc ultima vară Numele Tău lăudat în cântare Cel ce Te iubește fi-va cel tare PSALMUL 69
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
cu toate ce-și doreau Așa cum toamna fructele rup pomul Mânia Lui Dumnezeu s-a ridicat L-au înșelat cu limba lor l-au mințit În păcate păgâne s-au amețit Peste cei răi a dat blestem fermecat La păgâni ocară veșnică le-a dat Și-a ales pe David robul minunat PSALMUL 78 În moștenirea Ta neamuri intrate De au pângărit Lăcașul Tău Cel Sfânt Din Ierusalim ruină și mormânt Prăpăd au făcut inimi speriate Ajută-ne că am sărăcit
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
de stăpâni Și ochii slujnicii la mâini de stăpâni Ochii noștri către Domnul Dumnezeu Miluiește-ne Doamne Sfinte pe noi Că mult ne-am săturat de defăimare Prea mult am trudit în pofte și nevoi Sufletele ni-s pline de ocară Cei mândri ne-au făcut zilele amare Dă-ne gând să urcăm ultima scară PSALMUL 123 Ce-i viața de n-ar fi fost Domnul cu noi Să spună Israel când s-au ridicat Împotriva noastră oamenii din sat De
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
avem o soartă, Soarta unui neam sărac... Palmele acestea două, Tălpile crăpate sunt, De sudoare, nu de rouă Avem C asă pe pământ! Când străini veneau de-a valma Pe-Arieș în sus și-n jos Am răbdat mereu sudalma Și ocara pân ’ la os. Dar de-aici, din Țara asta De-Adevăr și de dreptate, Nu ne-am părăsit nevasta Și pruncuții pân’ la moarte! Piatra, lemnul. Râul, para, Ne știu Dorul pe de rost, De cu zori și până sara
MUNŢII NOŞTRI AUR POARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367107_a_368436]
-
această zonă. Printre acestea și deja celebrele: „Ziceri” ale doctorului Dorel Schor prezente în presa din întreaga lume. Redactorul-șef al revistei, poetul și eseistul Ioan Gligor Stopița despre care cronicarii ar scrie că este: „degrabă vărsătoriu de cuvinte cu ocară asupra mâzgălitorilor ce strică limba” are, mde, scuzabil, fiindcă din scris nu se prea poate trăi, o mică afacere, de altfel foarte potrivită situației. Un magazin de vinuri în care se găsesc și câteva mese pentru destul de puținii vizitatori, împătimiți
PILULELE DE SUFLET ALE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367205_a_368534]
-
la fereastră, Patria nu-i mai la modă, Nici nu știm dacă-i a noastră... Patriot, de ești, înseamnă Om cu limbă de pământ, Vin străinii și mă-ndeamnă Cum să tac și ce să cânt! Lasă-mă să-ndur ocară, Lasă-mă să fiu bolund- Îmi iubesc această Țară, Nu am unde să m-ascund... Referință Bibliografică: Lasă-mă să fiu bolund... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor
LASĂ-MĂ SĂ FIU BOLUND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367276_a_368605]
-
rost de bucurie! După ce posteam tot postul, Chiar în sâmbătă cea mare, Gustam cozonac și pasca, Parcă n-aveam de mâncare. Ce l-am imitat pe Nica, Coropcarul de la țară, Ce-a făcut atâtea lucruri, Și de ras, si de ocara! Doamne, ce-aș mai fi o dată Un copil micuț și prost, Să colind natură toată, Fără griji și fără rost! Tot am adunat în viață, Să trăiesc în bogăție. Astăzi am de toate cele; Nu mai am copilărie! În tabăra
CĂND ERAM COPIL,ODATĂ... GRUPAJ DE POEZII PENTRU COPII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368617_a_369946]
-
Au venit și ăia ca să se înfrupte, Să te profaneze c-un sărut ateu. Te-au amăgit cu niște haine rupte Și te-au trecut pe listă, ca viitor muzeu. Te-au aruncat în șanțuri pline cu noroaie. Vorbe de ocară mândri îți trântesc. Nici milă n-au când ape vin puhoaie, Le-ai fost amantă, dar nu-și mai amintesc. Ești pentru ei o curvă, depravata, Ce pofte-ai potolit, dorinți turbate, Dar au uitat când le-nodai cravata Să le-nsoțești
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, cănd frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este'asa? Prea v'ati arătat arama, sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v'ati bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s'arate'odata ce sunteți -- niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire Virtutea? e'o nerozie; Geniul? o nefericire. “ Că nu este recunoscută valoarea umană
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Luați lumină... Luați lumină și vă bucurați! E semnul că în lume nu-i târziu- Hristos a Înviat! Hristos e viu! În cel care nu crede să nu dați Cu pietre și cu vorbe cât ocara, Pentru el e prea devreme-acum, E Ziuă și petrecerea-i pe drum Până când o să-l cuprindă seara... Luați lumină, cea primită-n dar, Din Mormântul Lui fără de moarte Și dați-o, întreită, mai departe- Hristos a Înviat! Și nu-n
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
neamuri și de evrei. Ce soartă amară, ce vină comună, s-o plângem cu toții la zid, Tu porți o mare povară, că toți te călcară, nu doar Baiazid; Când te-au eliberat cruciații, mai întâi te prădară, ai rămas de ocară; Așa ești și astăzi, oraș mult visat, dar ești... tot capitală de țară. Dar țara-nflorește; mandragorele deșertului tău îi atrag pe vrășmași Că-s mulți, ca puhoaiele turce, noi suntem prieteni, dar, bieți copilași Te privim și ne arde
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
deșertului tău îi atrag pe vrășmași Că-s mulți, ca puhoaiele turce, noi suntem prieteni, dar, bieți copilași Te privim și ne arde, smochin plăpânjor, ce bine îți stă înmugurit; E sigur că Mirele-ți va apare să-ți ridice ocara, popor pedepsit. Istoria doare, prezentul vorbește în grai apăsat, lămurit, Ierusalimul încă dormitează, dar în pustie smochinu-a-nfrunzit, Noi te-am văzut. Urările noastre de bine, cetate a Marelui Împărat Pace-ntre zidurile tale, Shalom, cetate ce zaci încă-n păcat
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
vei renaște de mână de om ; nu-ți vor da strălucire artiști iconari, Nici împărații nu te-or înălța, oștiri fără număr, ori meșteri zidari... Prin minune divină vei fi rezidit, oraș ce o vreme, ai fost lepădat, Ieșua-ți ridică ocara ; nu te mai semeți, recunoaște c-ai cerut să fii blestemat Mai vine o dată la tine Mesia, călare, înconjorat de gărzi îngerești ; Ai plânge de-ai sti că-n zori El apare, că și astăzi tu altfel gândești. Să tresalte
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
pentru ca să-L scăpăm pe Isus de rușinea de a fi răstignit din nou? Maria se topea de durere, privind la Fiul ei pe Cruce. Singură dorința ei era să-și dea viața pentru a-L scăpa pe Domnul slavei de ocara răstignirii. Ard și inimile noastre de aceeași dorință? Cerem focul Duhului Sfânt pentru sfințire? Căci aceasta este ținta mântuirii. De altfel, Domnul Isus Însuși a spus că singurul lucru care ne va face capabili să nu mai păcătuim va fi
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]