285 matches
-
fiind slab indicate numai la formele fosile (ostracodermi). Aparatul bucal este adaptat pentru supt. Cavitățile nazale sunt contopite într-o singură nară ("monorinie"), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Au craniul incomplet (lipsește regiunea occipitală) din care motiv sunt denumite și "hemicraniate". Corda dorsală este persistentă, iar segmentația ei este abia indicată, vertebrele nefiind încă individualizate. Scheletul este exclusiv cartilaginos la ciclostomi și, în parte, osificat la ostracodermi, la care s-a dezvoltat și un
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
la ostracodermi, la care s-a dezvoltat și un puternic schelet extern, de origine dermică. Scheletul capului se compune dintr-un paleocraniu incomplet dezvoltat și dintr-un schelet visceral mai mult sau mai puțin complicat. Au craniul incomplet, lipsind regiunea occipitală, din care motiv sunt denumite și "hemicraniate". Cel de al doilea arc visceral nu este transformat în fălci (maxilare). De la lipsa fălcilor li se trage și numele de "agnatostomi". Coarda dorsală este persistentă (se păstrează în tot timpul vieții), iar
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
cele de animale vânate), la Ngandong în Indonezia situația este mai limpede. Acolo, au fost identificate craniile a 11 indivizi care au suferit o moarte violentă. O parte din aceste cranii au fața smulsă, iar o altă parte au orificiul occipital (foramen magnum) deformat (lărgit). Aceasta presupune că, probabil, consumul de materie cerebrală era un consum ritualic - un astfel de stigmat putea fi realizat doar în urma unei operații complicate (desprinderea craniului de pe trunchi, eliminarea primei vertebre și a tendoanelor extrem de rezistente
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
presupune că, probabil, consumul de materie cerebrală era un consum ritualic - un astfel de stigmat putea fi realizat doar în urma unei operații complicate (desprinderea craniului de pe trunchi, eliminarea primei vertebre și a tendoanelor extrem de rezistente de la baza craniului, lărgirea orificiului occipital cu un băț) efectuată doar cu ajutorul uneltelor de piatră și în momentul decesului victimei (calitățile plastice ale oaselor umane se pierd relativ repede după deces). Oricum, comportamentul acesta implică și existența unui univers de idei abstracte, legate de transferul de
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
șunt poziția bipeda (brahiație sau "knuckle-walking", utilizarea membrelor superioare că balansier), verticală tinde spre centrul de greutate în centrul de sustentație. Modificările scheletale șunt relativ ample la nivelul craniului (scheletul facial este mai gracil și tinde spre reducerea prognatismului, orificiul occipital tinde spre orizontală), al centurii pelviene (osul sacru și iliac) și bazinului (scurtare, adâncire, alungire) datorită modificării centrului de greutate, al coloanei vertebrale (curbura accentuată pentru amortizare și echilibru), al labei piciorului (curbura tălpii) și mainii (evoluția degetului opozabil). Semnificativ
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
spre specializare în parte datorată și alimentației (orientarea spre vegetale de savana, cu un procent ridicat de silice și celuloza). Amănuntele anatomice șunt următoarele: bipedie perfectă, craniu rotunjit mult peste arcada supraorbitală, unghi închis la baza craniului, creasta sagittală, orificiu occipital care evoluează spre orizontală, arcada dentară diastemică (I + C < M); probabil posedă un encefal mult mai complex. Exemplarele identificate șunt răspândite pe o arie mult mai largă, iar influență nișelor ecologice variate poate explica unele diferențe care apar între diferitele
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
cuneat. Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni) și vestibulocohleari (perechea a VIII-a de nervi cranieni). Fața anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
vânători de talie redusă, cu o puternică înclinație spre vânătoarea cooperativă sau se hrăneau doar cu animalele vânate și abandonate de prădători. Avea o bipedie perfectă , craniu rotunjit mult peste arcada supraorbitală, unghi închis la baza craniului, creastă sagittală, orificiu occipital care evoluează spre orizontală, arcada dentară diastemică și, probabil, poseda un encefal mult mai complex. Exemplarele identificate sunt răspândite pe o arie mult mai largă. În 1925, doctorul sud-african Raymond Dart a descoperit la Taung, în Africa de Sud, calota craniană a
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Osul occipital sau occipitalul ("e") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică cu cavitatea neurocraniului. Prin gaura occipitală
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică cu cavitatea neurocraniului. Prin gaura occipitală trec bulbul rahidian
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică cu cavitatea neurocraniului. Prin gaura occipitală trec bulbul rahidian ("Medulla oblongata"), arterele vertebrale ("Arteria vertebralis"), cei doi nervi accesori ("Nervus accessorius"), arterele spinale anterioare și posterioare ("Arteria spinalis posterior" și "Arteria spinalis anterior"). Meningele spinale se continuă
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică cu cavitatea neurocraniului. Prin gaura occipitală trec bulbul rahidian ("Medulla oblongata"), arterele vertebrale ("Arteria vertebralis"), cei doi nervi accesori ("Nervus accessorius"), arterele spinale anterioare și posterioare ("Arteria spinalis posterior" și "Arteria spinalis anterior"). Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
anterioare și posterioare ("Arteria spinalis posterior" și "Arteria spinalis anterior"). Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui axisului ("Ligamentum apicis dentis") și membrana tectoria ("Membrana tectoria") a articulației atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui axisului ("Ligamentum apicis dentis") și membrana tectoria ("Membrana tectoria") a articulației atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare a găurii occipitale
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare a găurii occipitale se află un șanț inconstant - șanțul sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare a găurii occipitale se află un șanț inconstant - șanțul sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare a găurii occipitale se află un șanț inconstant - șanțul sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare a găurii occipitale se află un șanț inconstant - șanțul sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este porțiunea declivă a calvariei. Osul occipital are patru margini: două superioare
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este porțiunea declivă a calvariei. Osul occipital are patru margini: două superioare (lambdoide) și două inferioare. Marginile inferioare au două porțiuni: una situate înapoia procesului jugular (marginea mastoidiană) și
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]