345 matches
-
Cu brâie negre zugrăvită" (Singur); c. orașul înspăimântător, cu scene de viol: "Acum cad foi de sânge-n parcul gol/ Pe albe statui feminine" (În parc); d. Orașul văzut ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu" (Panoramă) ; 2. Nevrozele se produc în odaia obscură, înecată în fum și-n aburii cafelei, în orașul provincial cu ploi târâitoare, umbre negre, tristeți autumnale, muzică funebră; 3. Moartea este o obsesie, o stare de disperare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
76. Metoda biografică propusă de Jaspers ar ajuta demersul psihocritic, aceasta având de altfel și corespondențe în literatură, în ceea ce Mircea Eliade numea ,,metodă oceanografică" sau studierea amănunțită a vieții, așa cum afirma Radu Petrescu, ca și cum am privi-o cu un ,,ochean întors". Ochiul lăuntric cu care privește naratorul-personaj în propriul său interior nu trădează trăirile personajului, ci halucinațiile, viziunile lui. În incipitul romanului Întâmplări în irealitatea imediată, observăm că naratorul-personaj are experiența unor fenomene vizuale, de tip halucinatoriu, fără existența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
prin imobilitatea lor stranie și artificială, din aerul adevărat al lumii"246. Perspectiva sinistră asupra lumii, ca un spațiu al figurilor de ceară, unde se exprimă teroarea de neimaginat a umanității. o regăsim la George Bacovia: Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu...// Și-n lumea ocheanelor triste/ Mă prinse sinistre gândiri -/ În jurul meu corpuri de ceară,/ Cu hâde și triste priviri 247. Figurile de ceară pe care le vizionează personajul blecherian: ,,un arhiduce austriac, cu figura galbenă și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
adevărat al lumii"246. Perspectiva sinistră asupra lumii, ca un spațiu al figurilor de ceară, unde se exprimă teroarea de neimaginat a umanității. o regăsim la George Bacovia: Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu...// Și-n lumea ocheanelor triste/ Mă prinse sinistre gândiri -/ În jurul meu corpuri de ceară,/ Cu hâde și triste priviri 247. Figurile de ceară pe care le vizionează personajul blecherian: ,,un arhiduce austriac, cu figura galbenă și tristă", al cărui chip ,,era infinit mai tragic
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
brațele mele duble/ pot de două ori să mă-nchin// Îți voi da un absolut imperfect/ mai presus de cadranul mărit/ Naltul veac să-l sărim/ că e bun de sărit". Majoritatea textelor din această carte privesc, la fel, "prin ocheanul invers" al unei sensibilități retro, pe deplin conștiente de propriile atuuri: o retorică bine stăpânită, pliată pe o interioritate vulnerată, înduioșătoare, dar demnă, care își exhibă singurătatea în volute clasic(izant)e, până la urmă luminoase. Pentru că, exact ca în poezia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Hubert Miorița. Cântec aulic din secolul al XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1970, p. 112)". 101"Poate că puritatea și eleganța discursului poetic blandian sunt în mare parte moștenite din familie poeta nu a ascuns niciodată că este fiica preotului Gheorghe Coman, om de înaltă cultură, prigonit de autoritățile comuniste (îndreptând astfel ocheanul neiertător al cenzurii și asupra cărților ei) oricum, acest amănunt biografic nu vine decât să certifice o dată în plus o sensibilitate artistică deosebită, materializată excelent în expresia poeziei". Liliana Armașu, Ana Blandiana, poeta prin excelență, în "Clipa" nr. 5, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
văd material fizic, altfel ce m-aș face? Nu-i așa că sunt straniu, așa străveziu cum mă aflu? O incursiune Omagiu lui Peter Cheyney, pentru stilul său literar original. Barul e deschis pentru toate otrepele de felul meu. Dau cu ocheanul în stânga și în dreapta și văd zero barat. Fata de la bar spală un pahar, apoi îl freacă cu șervetu' ostentativ. - Dacă te-aș întreba de numărul cămășii mele, ce-ai zice, mândro? și fac cu ochiul spre cel mai bun coniac
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
zic, mare câcăcios mai poți fi dacă înghiți și dezghiți bobițe. Dar ce fel de bobițe cauți tu?” Dar parcă am timp să aștept? Tipu' face un viraj pe palux-ul parcă gata pregătit pentru el și se proptește cu ocheanul chiar în cazanul cu rufe. - Aici trebuie să fie, spune. Și începe să-mi gâdile subțuoara stângă. Și pentru că știam că n-am să mă pot abține și-am să izbucnesc în râs, sar din cazan cu un hanorac în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în 20 de volume cu peste 12.000 de pagini de scrieri literare, științifice, scrisori, adnotări pe marginea operelor altora. Invenția galileană cea mai de seamă, prin descoperirile epocale pe care le-a făcut posibile, a fost luneta astronomică sau ocheanul, numit ulterior telescop. Noutatea invenției nu era absolută. Primele telescoape, mai puțin perfecționate au fost fabricate în Țările de Jos. Secretul confecționării lentilelor și utilitatea lor erau cunoscute în Italia încă din Evul Mediu. Contribuții importante în acest domeniu au
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
valului. Să ne-nchipuim că Cezar ar fi trăit pe un pământ depărtat de noi, ale cărui raze n-ajung la noi decât într-o mie de ani. Să ne-nchipuim că astăzi Brutus [î]l ucide și noi ținem ocheanul spre acea stea. Acum nu vedem nimic, abia peste o mie de ani am vedea ceea ce în steaua x se petrece astăzi. Pe de altă parte să ne-nchipuim că oameni din toți corpii cerești țin ocheanele îndreptate spre noi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și noi ținem ocheanul spre acea stea. Acum nu vedem nimic, abia peste o mie de ani am vedea ceea ce în steaua x se petrece astăzi. Pe de altă parte să ne-nchipuim că oameni din toți corpii cerești țin ocheanele îndreptate spre noi, unii mai aproape, alții mai departe. Și Cezar azi cade de mâna lui Brutus. Cei // din Lună ar vedea astăzi, cei mai de departe mâni, și mai departe poimîni... văile Universului peste o mie de ani. Raza
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Kegel - acul Cleopatrei. Ecuațiune între puterea noastră de a vedea, între lucrul de văzut și spațiul în care se întinde. 281 {EminescuOpXV 282} Toate instrumentele cari înmulțesc puterea noastră nu sunt decât lungiri ale organelor noastre, în sensul invers perspectivei - ocheane. Un astronom care-și pune ocheană e un animal cu creier contimporan și cu un ochi antediluvian. Cele 360 ale cercului sunt cele 360 zile ale anului egiptean. [2] Ochiul nu poate cuprinde decât o singură unitate, un cub oarecum
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
doarme niciodată, ziua tunde fotbaliști și tenori - aparent singura lui clientelă -, iar noaptea clădește fantastice coafuri pe creștetul soțiilor acestora: "cochilii logaritmice / în toate culorile curcubeului / pagode sprijinindu-și visele unul de altul. Turnuri care își telescopează singurătatea ca un ochean. / Cele mai complicate coafuri din lume se fac la nea Gică". Nea Gică e mic de statură și adus de umeri, îi lipsesc bicepșii și pectoralii, în schimb are cei mai dezvoltați mușchi piloerectori, iar "cea mai eficientă armă" a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a-i răspunde, de aici de sus nu va putea fi auzit. Începu deci să strige îndemnîndu-l să aprindă un foc. Striga întruna, dar strigătele păreau a fi zadarnice. Și după o jumătate de ceas, nici un foc nu se aprindea; ocheanul fermecat prin care vedea mișcarea frunzelor și șerpii de pe stânci nu-i arăta nici un om. Atunci fură de părere toți să coboare. Auta alese un loc prielnic și îndată auzi un șuierat deasupra tavanului. Luntrea se opri în văzduh, apoi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
verzi: la noi iarba e albastră, în schimb cerul nu e atât de albastru ca al vostru. - Dar luna se vede și de la voi tot așa de frumoasă? - Nu, Auta! îi răspunse Hor. Luna voastră n-o vedem decât prin ocheane foarte puternice. Luna asta e numai a voastră. Planeta noastră n-a avut lună. I-am făcut noi, din metal, două. Lui Auta i se păru că n-a auzit bine: - Cum le-ați făcut voi? Nu înțeleg! - Cum am
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
calea oștirii de robi. Cele două armate se opriseră și stăteau față în față. Dar nu se zăreau decât ca niște mari mușuroaie de furnici. Cârmaciul oprise acum luntrea și nu vroia să coboare mai jos. Auta se uită prin ocheanul puternic și începu să deslușească aproape și fețele oamenilor. Oștile mai stătură un timp, fiecare parcă așteptând să înceapă cealaltă. Armele zecilor de mii de soldați ai Atlantidei, răspândiți până dincolo de zare, străluceau aurind câmpia. Robii erau de cincizeci de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
el către Hor, cel puțin stăpânii se vor speria. - Da, vor afla că se poate și altfel... Cârmaciul mai coborî puțin luntrea, lăsînd-o tot nemișcată în aer. Câmpul se vedea plin de leșuri și sânge. Străinii nu mai priviră prin ocheane. Numai Auta se uita. Zări deodată un om repezindu-se înainte, străpungând cu sulița un soldat atlant și lovind pe altul cu barda. În jurul lui se adună, ca o verigă, o ceată de robi ca să-l apere. Omul era tot
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
încercînd să-și smulgă o săgeată din inimă. Câțiva robi se apropiară de el. Doi căzură. Apoi încă unul. Cei rămași se aplecară spre Iahuben, însă îndată îl părăsiră. Așadar murise. Auta rămase câteva clipe mut. Hor se uită cu ocheanul încotro îi arăta Auta. Pricepu repede. Se uită la Auta și zise încet: - Mi se pare că este prietenul tău care a zburat cu noi! Auta nu răspunse. Ședea cu pumnii încleștați pe genunchi. Apoi nu mai putu să îndure
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Hor, pe o stâncă sub care se deschidea o priveliște largă a mării și câmpiei de la poalele muntelui, zări urcând din vale spre ei o ceată de oameni. Erau încă departe ca să se fi putut vedea bine fețele lor prin ochean, însă Auta își dădu seama că sunt robi, de vreme ce nu aveau alte veșminte decât pânza înfășurată în jurul coapselor, prinsă cu o cingătoare. Unii erau negri, alții roșii și înalți, alții erau mai scunzi, cu pielea galbenă sau albă. Auta putu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sau de țărână spulberată. Hor se duse în partea cealaltă a micului podiș din pisc. Ceilalți veniră după el. Jos, pe țărmul mării, mergea un convoi de asini și de robi spre liman. Auta și Nefert amuțiră. Auta alergă după ocheane și se întoarse să privească, apoi strigă uluit: - E Marele Preot!... Marele Preot cu toți ai lui. Unde se duce? - Cine știe cum de a presimțit! zise Hor. Sau pleacă fără să știe nimic! Auta nu înțelese decât că Marele Preot pleca
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dar nici învățătura, nici deprinderile noi nu-i putură lua neliniștea de a se ști parte a țărânii pe care o călcase din copilăria lui. Cei cinci străini își urmau cercetările și aici, fie privind pământul în toate chipurile prin ocheane, fie afundîndu-se în însemnările scrise când au fost pe el. Numai Nefert își găsise liniștea, după întîile zile de teamă și lacrimi. Și-o găsise în învățătură și în plăcerea de a privi din cer, cum spunea dânsa. Îi spunea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]