2,513 matches
-
tâlcuri sunt și următoarele: Mă caut, pe mine, cea de ieri. Nu mă găsesc, Carmen.”; ,, Am avut o inimă tare curată și primitoare”; ,,Eu eram Trigorin, din ,,Pescărușul” lui Cehov. Fără să vreau.”; ,,Prostul! Habar n-avea că nu aveam ochi decât pentru el. Mama visa un bărbat cât muntele, pentru mine, să mă adore, să mă protejeze. Andrei era firav, mai mult delicat decât masculin.”; ,, Eram frumoasă! Trecuse perioada de ,,rățușca cea urâtă” (...). Brunetă, nonconformistă, cu părul tot timpul în
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
blândețe și smerenie, își spunea părerea sa, dacă mai era nevoie. În schimb, era un tânăr cu suflet de aur, ajuta pe oricine la nevoie și muncea cinstit la orice treabă la care era pus. Avea un chip plăcut, senin, ochi albaștri ca cerul, părul blond, umerii dezvoltați, nu prea înalt de statură, dar puternic, cu brațe puternice, bune pentru muncă. Meseria sa nu era cine știe ce însemnată, căci muncea cu ziua, ca hamal, pe cheiurile întinsului port Amsterdam. Nu era un
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
nicio vină și nicio culpă morală, nefăcând nimic altceva, vis-à-vis de aceste texte, decât să dea un simplu aviz prealabil referitor la relevanță titlului în raport cu domeniul ales conform reglementării Legii 254/2013 și deciziei ANP 619/2011. Pentru cine are ochi să citească și bună credință lucrurile sunt clare iar toată această campanie de denigrare a profesorilor universitari, vânătoarea de vrăjitoare și declanșarea anchetei penale in rem pentru favorizarea infractorului trebuie să se termine odată cu stabilirea publică a adevărului de către cei
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
el știe cel mai bine cât de greu ori cât de ușor bagaj al vieții sale sunt! De afară se vede același tânăr George Mihăiță, cu lumina unei voioșii pe față, cu bunătatea unui surâs fratern cu toată lumea, n-are ochi răi pentru nimeni... Are o așa de omenoasă comportare cu oamenii, încât, de s-ar putea, ar avea de unde da și altora, dar nu se poate! Din păcate! Este blând, vorbește deschis, clar, merge omenește printre oameni, se poartă omenește
GEORGE MIHĂIŢĂ. UN ACTOR TÂNĂR, DOAR TÂNĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377104_a_378433]
-
-ntreagă nu trăim, ci doar o clipă, Căci "Ieri" s-a dus și "Mâine" nu există. Nimeni nu știe cantitatea de nisip rămasă, Nici momentul ultimei granule ce-o să cadă, Domnul așteaptă pe cei aleși de el, acasă, A căror ochi au fost deschiși și pot să vadă. Ionică Dragomir 7 Ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Timpul / Ionică Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ionică Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TIMPUL de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377133_a_378462]
-
-ntreagă nu trăim, ci doar o clipă,Căci "Ieri" s-a dus și "Mâine" nu există.Nimeni nu stie cantitatea de nisip rămasă,Nici momentul ultimei granule ce-o să cadă,Domnul așteaptă pe cei aleși de el, acasă,A căror ochi au fost deschiși și pot să vadă.Ionică Dragomir 7 Ianuarie 2015... XI. LACRIMI, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Plâng micuții după lapte, Că e zi sau că e noapte, Plâng orfanii după
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Să le pun pe rana mea. Am să-ți fur și infinitul Să rămâi fără de mâine, Vreau să tremuri în târziul Nopților fără de mine. Am să-ți fur alintu-mi dulce, Gol și sec te voi lăsa Și-ți voi umple ochi pustiul C-un ecou din umbra mea. Și hapsână am să caut Să-mi iau vorbele trimise, Zisurile-mi de prin nopți Fie-ți veșnic interzise. Coborî-voi și prin patimi Ce din dor cu foc ți-am curs, Fără ele
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
liniștea atelierului-lume cine ești tu,cea cu mâini mici și calde ? cum știi tu să adaugi lutului meu mai mult lut ? ce formă îmi vei da când în lume e nevoie de sburatori ? fă-mi cap de om-pasăre, pune-mi ochi mari ca să văd lumea, fă-mi inima de om-pasăre, fă-mi aripi-brate, fă-mă sburătorul viselor tale muncește la trupul meu de lut,truditoare-o muncește-l și vei află înălțare muncile tale sunt pătimi pătimind,vei crește,vei află
ATELIER de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382190_a_383519]
-
dansatori, păpușari. Cît de țin curelele. Întotdeauna treaba asta a fost pentru mine unul dintre cele mai importante exerciții (impuse) la care nu am renunțat în meserie. Este ca un fel de spectacol deschis. Un spectacol în care poți să ochești valorile de mîine, poți să faci pariuri, cu tine însuți, pe termen scurt sau lung, poți să observi metode de studiu sau, dimpotrivă, absența lor, poți să recunoști stiluri profesorale, grade de implicare și preocupare sau, dimpotrivă, diletantismul în stare
Femeia si Barbatul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8219_a_9544]
-
La fel și acum, tot ce vede în Apus compară cu ce e la noi, ca acum două secole Dinicu Golescu, a cărui "umbră generoasă și candidă" simte că îl însoțește "tutelar". Ne amintim ce spusese acela: "Dar cum puteam, ochi având, să nu văd, văzând să nu iau aminte, luând aminte să nu aseamăn, asemănând să nu judec binele și să nu-l pohtesc arătat compatrioților mei". Nici călătorul din zilele noastre nu se poate opri să compare, să admire
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
nu le intuiseși ființa decît în chip superficial. Nu, nu e vorba de ceea ce îi trece prin cap cititorului. Nu e vorba de desconsiderare, adică de acea formă de neglijare în virtutea căreia, stînd lîngă un om din inerție, nu ai ochi să-i deslușești identitatea. Căci nu de trecere cu vederea e vorba, ci de judecarea omului dintr-un singur punct de vedere, adică de o categorisire în urma căreia, perce-pîndu-l sub un anumit unghi, nu-l mai poți privi decît prin
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
la televizor, citea un ziar din care prima pagină fusese ruptă. Kîsenka, o pisică grasă, se freca tot timpul de picioarele frumoase ale femeii, nesluțite încă de artrită. Era o pisică cu mustăți lungi, neagră, și ea frumoasă, ai cărei ochi verzi ba se aprindeau, ba se stingeau în semiobscuritate, în funcție de imaginea care apărea la televizor. Cu vârful piciorului gol, stăpâna casei împingea pisica și-și turna pe fundul paharului câte un pic de "Ballantine's". Din sticla de un litru
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
timp și eternitate. Fericirea aparține eternității”. (Le sens du dialogue, Paris, La Baconniére, 1955). Într-un fel fericirea este cea mai mare plăcere de care suntem în stare. E ca un vânat pe care nu- l nimerești decât dacă îl ochești de la mare distanță. Iar parcursul acestei distanțe include obligatoriu și simțământul plăcerii. O plăcere care nu este doar rodul conștiinței, ci și a voinței, ca element mobil al personalității umane. Ne place o muzică și pentru că vrem să
Ascultând muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84203_a_85528]
-
avut un mic accident. Voind să cobor de pe podiu o treaptă care ducea la odaia artiștilor, această treaptă fiind solidă, se urni din loc, iar eu călcând în aer, mă trezii jos, ca într-o trapă. Bietul Sandu Albu făcând ochi mari de spaimă reuși să mă scoată foarte repede, dar publicul se speriase de-a binelea crezând că mi-am făcut vreo leziune la mâini; dar se liniști repede văzând că eu sculându-mă le-am tras o reverență mare
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Așa cum face adesea, mi-a explicat câteva secrete de impostație vocală, m-a îndemnat să cânt o arie de operetă pe care a cântat-o și el... Fericit este că are cui povesti din experiența lui profesională, iar eu sunt ochi și urechi! După ce am făcut poze, ne-am îndurat să tăiem tortul, evident fără să atingem poza superbă... L-am întrebat dacă și-a mai petrecut vreodată ziua de naștere cu trei fete ca noi. Victorios mi-a declarat că
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
ardere, aprindere, foc, incendiu", îl separă net de omonimul său recent, anglicism cu sensul de "marcă".) Se întîmplă - ziceau bătrînii - că o armă nu are "brand". Adecă, oricît de bună ar fi, de altfel, acea pușcă, oricît de bine ar ochi vînătorul, chiar dacă a lovit în loc care ar trebui să deie moarte numaidecît, vînatul nu cade, se mai duce cine știe pînă unde, de multe ori e pierdut. Dacă arma are "brand", vînatul, chiar dacă ar fi lovit mai ușor, cade în
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
război cu o carabină de captură și cartușe cu sutele, s-a dus într-o zi pe Lăpușnicul Mare să facă rost de oarece carne. Și-a ales țapul nu după trofeu ci după trup, a potrivit înălțătorul armei, a ochit și în clipa aceea a răsunat vocea subțiratică a lui "Stănescu": "Mă! Ce ai tu cu capreli mele?" Și bace Ioachim, pe atunci tînăr și în puteri mai mari decît cele de azi, a luat-o frumos la fugă, fără
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
rezistență atît de neașteptată, se scoală în picioare ca să apuce calul de spinare. în acest moment mi se prezintă ca o masă mare, neagră, adăugită la conturele calului, în mijlocul căreia văd sticlind ca două lumini ochii abia perceptibili așiț leului. Ochesc, pe cît se putea de bine în întunericul nopții, drept între acele două lumini.ș...ț Cînd veni ziua, văd apărînd, din ce în ce mai distinct, coada și labele de dinapoi șaleț unei leoaice bătrîne, de o talie respectabilă, care picase ca trăznită
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
doamnelor ai căror soți își onorau fără avînt îndatoririle conjugale. Cu înfățișarea ei de femeie serioasă, dar atrăgătoare, Sorica i-a făcut să vină în deal mai întîi pe negustorii holtei din oraș, care nu călcaseră aici pentru că n-aveau ochi să-l vadă pe chelios. Au urmat adolescenții care dăduseră tîrcoale hotelului, dar nu îndrăzniseră, de rușine, să-i calce pragul. Afacerile Soricăi au început să meargă de-abia cînd au aflat de schimbarea patronului de la stabiliment bărbații energici din
Austeritate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6940_a_8265]
-
compartimente. Unul pentru ofițeri, cu intrarea prin spate, iar celălalt pentru soldați, prin față. În această primă expediție a lui în Medgidia, Fănică voia să găsească o casă cu chirie ieftină pentru el și ai lui, cu tot cu chelneri și bucătărese. Ochise una de lîngă gară, dar dl Tudorică, șeful gării, îi spusese să-și ia gîndul de la ea. Proprietăreasa era o nebună. Casa era nelocuită de mulți ani, totuși n-avea ferestrele sparte și nici ușile forțate. Aici fusese sediul primului
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
multe variante fonetice - husen, husăn sau husân -, manifestând o stabilitate caracteristică pentru nucleul limbajului interlop. Personajul denumit husen are în scenariul agresiunii un rol important, fundamental pentru lumea interlopă: e victima, păgubașul - numită astfel chiar din momentul alegerii sale: "au ochit un husăn de avea banii grubă pe el" (E. Barbu, Groapa, p. 328); "își alege... Ťhusenulť (victima) în magazinul ŤUnireať" (Adevărul, 334, 1991). Calitatea de potențială victimă este și baza pentru o utilizare peiorativă a cuvântului, cu sensul mai larg
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
omule, nu-i decât o variantă... Islamul, pe lângă justiția socială, vine și cu religia lor puternică... Ea este Cămila rezistentă și înțeleaptă, cunoscând și pulberea de jos, nisipul călcat de copite, și pulberea de sus a cerului înstelat, pe care ochii ei, plasați în așa fel încât să vadă cât mai sus și cât mai departe, o cunosc prea bine... Puneți-vă mintea cu Omicron, și vă garantez că veți avea numai dureri de cap...
Paradoxul lui Ahile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7085_a_8410]
-
apoi a fost ales să și reprezinte țara la Jocurile Olimpice din 1982, la secțiunea biatlon modern. Din păcate, aflat în fruntea clasamentului, a fost descalificat la proba de tir atunci când, în loc să tragă în țintă, s a întors instinctiv și a ochit un iepure care tocmai trecea. Voldarj s a retras din competiția internațională, iar acum are propria sa emisiune sportivă TV "Sportulku Hzerge". Un moment olimpic Molvanîa are o istorie olimpică lungă și mândră, câștigând medalii la jocurile de vară și
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
ceea ce nu te-mpiedică să fii, ca-n dimineața asta, peste măsură de nesuferit!" (J.-K.Huysmans). Și din nou o învăpăiere a iubirii, decorativă dar și implicată în rostul existențial: "Nobil prieten prea-superb / care mă-ngădui lîngă tine, / ai ochi de galben leopard / ce, aurii, surîd și ard, / fi'ndu-i iubirii înseși herb / pe fila cea pe care bine- / voiești a o citi cu mine, / pe cînd mă străjui ca un guard" (Algernon Charles Swinburne). Nu chiar toți autorii convocați
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
că glonțul sau gloanțele de mitralieră care îl nimeriseră s-ar fi dus în altă parte, fiindcă mitraliorul neamț ar fi trebuit să măture o suprafață de două ori mai mare, care nu i-ar mai fi îngăduit să-i ochească atent pe oamenii cu revolver în mînă, ofițerii regimentului Nesimțitului, și să-i secere pe toți. Sarkis avea dreptate, războiul se apropia de sfîrșit. Avea dreptate și să se bucure că afacerile începuseră să meargă, dar armeanul ar fi trebuit
Arabica de război by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6984_a_8309]