3,917 matches
-
mineralizată. În țara noastră, nămolurile sapropelice sunt cele mai întâlnite, existând peste 60 de surse naturale: pe litoral (Techirghiol, cel mai mare rezervor din Europa), Câmpia Română (Lacul Sărat, Balta Albă, Amara), în Transilvania (Ocna Sibiului, Sovata) și în Subcarpați (Ocnele Mari). Nămolurile minerale se formează în mod natural, în jurul izvoarelor minerale, ca urmare a proceselor fizico-chimice și microbiologice, care se declanșează la contactul apei minerale cu un pat argilos. Astfel de nămoluri minerale găsim la Govora (nămol silicios, iodat), Geoagiu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Cu o concentrație medie de 1-15 g/l, aceste ape sunt folosite, predominat, în cura internă, sub formă de inhalații, pulverizații și gargarisme, în special pentru tratarea afecțiunilor respiratorii. Exploatarea acestor ape se face la Sângeorz-Băi, Bălțătești, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Covasna, Sărata Monteoru, CălimăneștiCăciulata, Băile Olănești ș.a.. 3. apele sulfuroase sunt legate de prezența zăcămintelor de gips din Carpați, ca și de prezența conglomeratelor din Subcarpați. Sunt recomandate în cura internă, pentru tratarea unor afecțiuni biliare, a colitelor, a diabetului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Sebeș; cetățile țărănești: Râșnov, Rupea, Feldioara, Slimnic; bisericile fortificate: Prejmer, Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
serie de obiective cultural istorice și balneoclimaterice. De mare importanță sunt: relieful carstic, cu chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
peste ochi obloanele pleoapelor grele. Și cu asta, basta. (Râsul tăcut) Dar dincolo de trupul care simula, în haine de seară, o anumită modernitate, de mâna care iscălea, cu o inocență de vierme, atâtea contracte sociale, mut, închis în propria mea ocnă, sufeream. (Meridian) Însăși libertatea, de neimaginat decât teoretic, "e mai teribilă decât orice constrângere și decât orice carceră". (Cel mai tare) Din dorința de a umple cumva aceste spații închise, de a nu mai suferi atât, apare o nouă boală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mămăligă friptă. M-au bătut... M-au arestat acasă. Nici nu țin minte anul... Când m-au anchetat am leșinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea la Jilava, la Ocnele Mari și pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sunt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu lașitatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motive religioase... Treisprezece ani! Nu pot să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ea energii devoratoare, necunoscute până acum ( Și l-ar fi dorit profesor și la școală, dar... n-a fost să fie! I-a spus-o o dată, mai în glumă, mai în serios...) august, 2006 Din nou în tren, spre Tg. Ocna. Am în rucsac, ca de obicei, caietul lui P.H.L., cartonat și legat în pânză neagră, cu filele ușor îngălbenite. În fond, datează din secolul trecut și are, mai mult ca sigur, vârsta personajului masculin. Nu mă mai întreb de ce m-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dumneata? ION: Ion EMMA: Ia te uită! Stai jos! Parc-ai veni de departe... ION: Păi da... (Stă) EMMA: Vrei să mănînci? ION: Nu, doar să șed. E frig afară. EMMA: Da, o să fie o iarnă foarte grea. Vii de la ocnă! Ai fugit de la ocnă? ION: Nu. Ea a fugit de la mine. EMMA: Interesant. Cum era la ocnă? ION: Bogdaproste, bine. Vorbă mai deloc, muncă mai tot timpul. EMMA: Dacă era bine, la ce-ai mai plecat? ION: Eh, așa... EMMA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Ia te uită! Stai jos! Parc-ai veni de departe... ION: Păi da... (Stă) EMMA: Vrei să mănînci? ION: Nu, doar să șed. E frig afară. EMMA: Da, o să fie o iarnă foarte grea. Vii de la ocnă! Ai fugit de la ocnă? ION: Nu. Ea a fugit de la mine. EMMA: Interesant. Cum era la ocnă? ION: Bogdaproste, bine. Vorbă mai deloc, muncă mai tot timpul. EMMA: Dacă era bine, la ce-ai mai plecat? ION: Eh, așa... EMMA: Și, va să zică, n-aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Stă) EMMA: Vrei să mănînci? ION: Nu, doar să șed. E frig afară. EMMA: Da, o să fie o iarnă foarte grea. Vii de la ocnă! Ai fugit de la ocnă? ION: Nu. Ea a fugit de la mine. EMMA: Interesant. Cum era la ocnă? ION: Bogdaproste, bine. Vorbă mai deloc, muncă mai tot timpul. EMMA: Dacă era bine, la ce-ai mai plecat? ION: Eh, așa... EMMA: Și, va să zică, n-aveai nici o vină, nu...? ION: Eu doar am strîns! EMMA: Acuma înțeleg. Era urîtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
omorît, zice. EMMA: Și mata l-ai crezut... ION: Păi dacă a zis Taica? Sfînt! EMMA: Și cu ea ce-ai avut? ION: Ei, nu-mi dădea pace. I-am zis c-a venit Taica, poate-am să intru la ocnă, zic, nu vreau să te știu aici. Zic: du-te întîi tu la mînăstire, că așa nu pot. EMMA: Și n-a vrut. ION: N-a vrut. Zic: du-te, n-auzi, să nu te știu cu alții. Am strîns-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
De mine nu ți-ar fi milă? ION: Ba da. Că pari femeie bună, cumsecade. EMMA: Așa par? Ai vrea să asculți povestea mea? ION: Nu. EMMA: De ce? Eu am ascultat-o pe-a ta. ION: Așa e. Dar la ocnă am ascultat numai povești de-ale bărbaților. M-am dezobișnuit de poveștile femeilor. EMMA: Deci, nici tu nu mă dorești. Trebuia să mă aștept. Ascultă, tu înțelegi că mi-e frică să mor? ION: Cum să nu? EMMA: Dar înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pun altceva decît adevărul. Și mă vor crede pînă la urmă... EMMA: Aș! Justiția noastră e cam rea cu aventurierii; faptul că ai sîngele iute o să-i impresioneze totuși pe jurați și-o să scapi doar cu vreo doisprezece ani de ocnă. TOREADORUL: Și atunci? EMMA: Îți dau o șansă. O să fugim împreună. Lăsăm în urmă un cadavru, sigur îți va fi atribuită crima. Dar ce ne-ar păsa? Vom fi departe, tu vei omorî tauri în arenă, undeva prin Mexic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în arenă, undeva prin Mexic de pildă, și eu, deghizată în gitană, o să fiu amanta ta. TOREADORUL: Nu mă simt în stare. EMMA: Reputația toreadorilor e proastă, dar mintea lor și mai și! N-auzi că-i singura șansă? Altfel, ocna te mănîncă, iar pe mine vălul de văduvă. TOREADORUL: Dar situația mea? EMMA: Pînă și toreadorii sînt niște burghezi dornici de "situație"! Uf! Nu-i loc de-ntors pe lume. Degeaba am schimbat un subchirurg pe un toreador! TOREADORUL: Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mînerul spadei, Charles se clatină cu fotoliu cu tot). TOREADORUL: Isprăvește! (Se crispează de greață.) EMMA (calmă): Dacă vrei să vomiți, pe culoar, a doua pe dreapta. Dar vino repede, că avem treabă. (Toreadorul iese.) Nu încerca să fugi, că ocna te mănîncă! (Emma se duce, trage cortina scenei cu păpuși, se urcă pe scenă și, trăgînd de sfori, aduce marionetele în poziția verticală. Muzică. Între marionete și împreună cu ele, Emma un dans de teatru de estradă, cu gesturi tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
TOREADORUL: Pari să uiți de-a binelea cine l-a înjunghiat de fapt. EMMA: Hai, nu te-mpiedica de amănunte. Cum vrei să fii erou, dacă te ocupi de toate mărunțișurile? TOREADORUL: Nu mă mișc și pace! EMMA: Vrei la ocnă? TOREADORUL: Tu o să ajungi acolo, pentru crima ta. EMMA: Nici pomeneală! Dar mai am o soluție: să-l înlocuiești pe Charles: îți razi mustața și gata. Pe el îl îngropăm în grădină. Nimeni nu va observa. Aveți cam aceeași înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
avea prieteni. Nimeni nu l-a privit cu atenție pe acest om. Nici măcar eu. Doar că va trebui să mergi des la teatru, ca să nu dai de bănuit. TOREADORUL: Nu se poate! Nu mă pot preface. EMMA: Atunci, alege: plecarea, ocna, sau... Repede. Nu ai altă cale. TOREADORUL: Bine, talpa-iadului să mergem. EMMA: Haide! TOREADORUL: Cum, așa? N-ai bagaje, nu-ți iei nimic? EMMA: Ce-ai vrea să iau? Portretul răposatului? Am cîteva lucruri într-un cufăraș. ÎI iau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
grădina raiului făcea pe șarpele -, numai că (a doua oară o spun) printre metamorfozați Prințul, Toreadorul, Hoțul și printre tot felul de curteni, dansatori și păpuși apare și Ion, nu un Ion oarecare ci chiar Ion Nebunul ("cum e la ocnă Ioane?"). Aceasta ar fi... distribuția. Dar ea nu-i tocmai "gratuită" cum ar părea la prima (și a doua) vedere. Iată, de pildă, reveria Emmei ("într-un context" de oameni și marionete): Ce credeți voi?! Că doamna Bovary sînt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
memoriei, viu, Vă caut pe toate, vă mângâi, vă știu: Pe tine, ce știrea pe brațu-mi te-a frânt, Pe tine, ce nu mai pășești pe pământ, Pe tine, frumoasă, ce-ai zis la mojici: Eu vin ca acasă la ocnă, aici". Chema-le-ași pe nume pe toate ce-au fost, Dar ei mi-au rupt lista, n-o știu pe de rost. Lor - negru lințoliu și larg le-am țesut Din vorba ce-au spus-o cu glasul scăzut. Cu ele
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
moarte să-mi bată ursuz Al dubelor negre vacarm în auz, Și vaietul porții cu gratii, scrâșnind, Și urletul greu al bătrânei căzând.. Și fie ca neaua topindu-se-ncet, Din geana de bronz să coboare-n nămet. Și-ai ocnei porumbi gângurească duios, Și nave plutească pe Neva, în jos... 1940. Martie
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
oraș. STRUCTURA GEOLOGICĂ ȘI RELIEFUL Zona Reșița- Moldova Nouă este constituită în special din calcare jurasice și cretacic inferior, iar în carbonifer și liasic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magnatismul laramic, de vârstă paleocenă este reprezentat prin banatiteîntâlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Oravița, Ciclova, Sasca Montană și Moldova Nouă. Din punct de vedere geografic în județul Caraș Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
proveneau din zăcămintele locale. Culoarul Văii Dunării este depozitul unor resurse importante de magnetit( Moldova-Nouă, Liubcova), limonit( Moldova Nouă, Berzasca, Liubcova), hematite( Svinița). Mircea Rusu repertorizând zăcămintele cuprifere exploatate în intervalul secolelor VIXI din Banat, a enumerat localitățile: Moldova Nouă, Ocna de Fier, Oravița, Rușchița etc.Au fost descoperite: - piese bizantine confecționate din bronz, argint și mai rar din aur. La Moldova Veche-,, Ogașul cu spini’’, într-o necropolă s-a descoperit o astfel de cruciuliță, care se purta ca semn
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
afirmă ironic Eliade, care suprimă din Memorii următorul pasaj: „și o carte poștală de la Paris, în care Emil Cioran îmi mărturisea că vrea să se întoarcă imediat în țară, «ca să se poată delecta cu mâncările gătite cu sarea scoasă din ocnă de Nae Ionescu».“ * Să ți se umple viața, trupul, de insectele în care ți se vor fi transformat cuvintele, ca iarba și fierea nevomitată să se preschimbe în scrierea levitației, fără noroc, fără vină, cu înălțarea retezată la publicare. * Trăim
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Copil ignorat, ca și frații lui, de "tăticuțul nostru", neînțeles de mama care-l iubește mai mult pe Nicușor, puber găsindu-și fericirea în brațele unei Colivărese incandescent-temătoare, boxer de mare perspectivă, cu lovituri de o elaborată sălbăticie, "om-macara" în ocna Policolorului, săltând ca pe nimic, la nouăsprezece ani, butoaie de 230 kilograme cu sodă caustică, militar blazat de muncă și abil în a o evita, hoț de buzunare și bătăuș, în continuare, redutabil, Mite e un picaro la nivelul glorioșilor
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
malefic zis Panteră la București, pe lângă Groapa Gunoaielor, devine cerșetor, vânător de lipitori, înlocuitor de cal ș.a.m.d. Acuzat de crimă în calitate de țap ispășitor fără cusur (vezi romanul pe aceeași temă a lui B. Malamud) Zahei este condamnat la ocnă. Descriptor în linie dostoevskiană al bolgiilor subterane, V. Voiculescu portretizează conglomeratele sufletești de inocență și promiscuitate, de puritate și perversitate. Antologia de texte voiculesciene comentate cuprinde două părți. Cea dedicată poeziei se remarcă prin analiza aplicată, didactică a unor texte
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]