1,010 matches
-
La Bible. Écrits intertestamentaires, vol. I, Paris, 1989, pp. 5‑53. . Testaments des douze patriarches, text tradus, prezentat și adnotat de M. Philonenko, ibidem, Paris, pp. 857‑876. . În legătură cu aceasta, cf. M. Pesthy, „Logismoi origéniens - logismoi évagriens”, publicată în Origeniana octava, lucrare ce urmărește evoluția celor opt „gânduri rele” în perioada delimitată de Testamentele celor doisprezece patriarhi și primele sinteze creștine. . Écrits intertestamentaires, pp. 817‑826. . Ibidem, pp. 833‑857. . Ibidem, pp. 876‑883. . G.K. Beale a aprofundat acest subiect în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
explicit de magie ca de un „sistem coerent, ale cărui principii sunt cunoscute de puțini oameni”. Despre bivalența magiei (inclusiv a miracolelor) la Origen, vezi G. Sfameni Gasparro, „Origene e la magia: teoria e prassi”, în L. Perrone (ed.), Origeniana octava, Louvain, 2003. . D.E. Aune, „Magic in Early Christianity”, în ANRW 23, 2, 1980, pp. 1507‑1557. . Referitor la această problemă, vezi lucrarea lui M. Mosetto, I miracoli evangelici nel dibattito fra Celso ed Origene, Roma, 1986. . Sbaffoni reproduce fragmentele în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de Constanța Hodoș, Mihail D. Paleologu, Maria Popescu, Maria Aldea, Ioan Demetrescu, G. Marinescu ș.a. Cele mai multe comentarii privesc literatura străină, fie că este vorba de cronici teatrale, literare sau de traduceri propriu-zise. Astfel, Mihail D. Paleologu transpune articolul Shakespeare (după Octave Uzanne), Cristian P. Popovici tălmăcește un fragment din eseul Hamlet și Don Quijote al lui I. S. Turgheniev, N. Livescu un fragment din lucrarea Tragedia de Hippolyte Taine, iar Spiru Prasin schițează portretul lui Catulle Mendès. Din Alphonse Daudet este selectată
SCENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
de salcii), D. Călugăru, Constant Teodorescu, M. Munteanu, Dumitru Millo ș.a. Un sonet al lui Al. Macedonski, Crin, e transpus din franțuzește de Claudia Cridim (cum semna acum Claudia Millian). Sunt publicate traduceri din Ludwig Uhland, François Coppée, H. Sienkiewicz, Octave Mirbeau, Émile Zola ș.a. Un fragment din Memorialul de la „Sfântă Elenă”, referitor la exilul lui Napoleon, e tălmăcit de Petru Gâdei. La rubrică „Literații noștri” se inserează un portret al lui Al. Macedonski, cu o prezentare a activității poetice a
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
amorului, București, 1932; Guido Da Verona, Cântecul de totdeauna și de niciodată, București, 1933 (în colaborare cu C. N. Negoiță); D. H. Lawrence, Femei în dragoste, București, 1933; Serghei Esenin, Tălmăciri din..., București, 1934; ed. pref. Șerban Cioculescu, București, 2002; Octave Aubry, Viața intimă a lui Napoleon, București, 1942; A. S. Griboedov, Prea multă minte strică, București, 1945 (în colaborare cu Sorana Gurian); Jack Lindsay, Primăvară amăgitoare, pref. Radu Lupan, București, 1955; André Kédros, Ultima călătorie a vasului Port Polis, pref. Ioan
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Corespondență cu scriitori străini, îngr. trad., București, 1988, Spovedanie pentru învinși, pref. trad., Cluj-Napoca, 1991, Pelerinul inimii, îngr. și pref. trad., București, 1998, Chira Chiralina și alte scrieri, îngr. Eugen Blăjan, București, 1999, Opere, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 2003; Octave Aubry, Împărăteasa Eugenia, București, 1943; Jean Jaurès, Arta și socialismul, București, 1945; D. A. Furmanov, Ceapaev, București, 1946. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 91-96; Mircea Iorgulescu, „Fratele Talex”, RL, 1984, 49; Teodor Vârgolici, Alexandru Talex - ultimul mare prieten al lui Panait
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
a întreprins cercetări coerente de teoria muzicii, fundamentând conceptul de armonie 44 cu ajutorul teoriei numerelor 45, a raporturilor numerice 2:3, 3:2 și 4:3. Astfel au fost descoperite, cu ajutorul vestitului monocord 46, probabil tot o descoperire a sa, octava, cvinta și cvarta 47. Tot acum a descoperit formidabila „Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
menționeze legenda după care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet care apare în rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi astfel: O suprapunere de două sau mai multe sunete cu aceleași vibrații alcătuiește unisonul, adică raportul Prin raportul se obține octava. M. Ghyka comentează: „Mai ales pe baza corelației stabilite între acorduri și intervale muzicale, pe de o parte, iar pe de altă parte, raporturi aritmetice derivate din tripla combinație tetraktys șvezi nota 29ț Î pentadă Î decadă, noțiunea de tetraktys
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rădăcina stihială, quintaessentia; hexada este principiul însuflețirii, „cubul psihogoniei”, care este „pătratul perfect”; heptada, suma tuturor cifrelor apozabile, este lumina primordială (phos), „viața” alcătuită din sănătatea tetragramei și numărul triunghiular. În fine, octada, alcătuită din paritatea tetragramelor, era nu numai octava muzicală, octocordul inteligenței și coincidentia octogonală a „celor patru atribute”: erosul (iubirea), philia (prietenia), epinoia (gândirea) și metis (chibzuința). Legăturile „celor șapte arte liberale” cu kosmopoiesisul symphonic al numerelor pitagoreice s-a pierdut în secolul I d.Hr; dar în elenism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
maturitatea (akmé) în jurul anului 420 î.Hr. A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele obținute sunt valabile și astăzi. La fel și teoria muzicală despre octavă (1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hz, cu o concentrare pe intervalul 1.000‑4.000 Hz. În general, pentru testarea uzului se folosesc cinci frecvențe - 250‑500‑1.000‑2.000‑4.000 Hz, considerate importante pentru înțelegerea discursului uman. Tonurile gamei audiometrice cresc din octavă în octavă; când frecvența unui ton se dublează, înălțimea sunetului este cu o octavă mai sus. 2. Vocea utilizată la examinare este: vocea șoptită, vocea de comunicare obișnuită sau vocea strigată. 3. În mod curent, se întrebuințează seria discontinuă de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o concentrare pe intervalul 1.000‑4.000 Hz. În general, pentru testarea uzului se folosesc cinci frecvențe - 250‑500‑1.000‑2.000‑4.000 Hz, considerate importante pentru înțelegerea discursului uman. Tonurile gamei audiometrice cresc din octavă în octavă; când frecvența unui ton se dublează, înălțimea sunetului este cu o octavă mai sus. 2. Vocea utilizată la examinare este: vocea șoptită, vocea de comunicare obișnuită sau vocea strigată. 3. În mod curent, se întrebuințează seria discontinuă de diapazoane a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
testarea uzului se folosesc cinci frecvențe - 250‑500‑1.000‑2.000‑4.000 Hz, considerate importante pentru înțelegerea discursului uman. Tonurile gamei audiometrice cresc din octavă în octavă; când frecvența unui ton se dublează, înălțimea sunetului este cu o octavă mai sus. 2. Vocea utilizată la examinare este: vocea șoptită, vocea de comunicare obișnuită sau vocea strigată. 3. În mod curent, se întrebuințează seria discontinuă de diapazoane a lui Betzold care cuprinde sunete cu variații din octavă în octavă (spre
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este cu o octavă mai sus. 2. Vocea utilizată la examinare este: vocea șoptită, vocea de comunicare obișnuită sau vocea strigată. 3. În mod curent, se întrebuințează seria discontinuă de diapazoane a lui Betzold care cuprinde sunete cu variații din octavă în octavă (spre exemplu: 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1.024, 2.048, 4.096 etc. Hz). 1. În mod normal, urechea aude vibrații sonore pe cale aeriană (CA) un timp de trei ori mai lung decât pe cale osoasă (CO
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o octavă mai sus. 2. Vocea utilizată la examinare este: vocea șoptită, vocea de comunicare obișnuită sau vocea strigată. 3. În mod curent, se întrebuințează seria discontinuă de diapazoane a lui Betzold care cuprinde sunete cu variații din octavă în octavă (spre exemplu: 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1.024, 2.048, 4.096 etc. Hz). 1. În mod normal, urechea aude vibrații sonore pe cale aeriană (CA) un timp de trei ori mai lung decât pe cale osoasă (CO), adică CO
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
politic L.-A. Thiers. „Ecourile de ieri și astăzi”, cu știri din război, sunt, după propria mărturisire a scriitorului, tot ale lui. Damé colaborează cu articolul „de entuziasm”, cu o traducere din franceză dată în foileton, Domnul de Camors de Octave Feuillet, și cu o nuvelă. Ziarul inserează, de asemenea, știri interne, fapte diverse, noutăți economice, acte oficiale, informații de stare civilă, notițe bibliografice. Se publică și un calendar, buletinul meteorologic, lista călătorilor sosiți în București, reclame la cărți, bunăoară la
NAŢIUNEA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
I-II, București, f.a., Munca, București, f.a.; Upton Sinclair, Jimmie Higgins, București, [1925]; Anatole France, Zeilor le e sete, București, 1926, Revoltă îngerilor, București, 1927 (în colaborare cu H. Iulian), Crima lui Sylvestru Bonnard, București, 1927; Knut Hamsun, Foamea, pref. Octave Mirbeau, București, 1926, Caucaz, Bucurețti, f.a.; Claude Farrère, Omul care a asasinat, București, 1927; Rabindranath Tagore, Patimă iubirii, introd. Romain Rolland, București, [1927]; Maurice Dekobra, Flăcări catifelate, București, 1928, Sfinxul a vorbit, București, 1930, Cu inima întristata, București, f.a., Madona
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Societății pentru Fond de Teatru Român; în această calitate editează publicația societății, „Revista teatrală” (1913-1914), și îngrijește colecția „Biblioteca teatrală”, în care va tipări și texte dramatice proprii - Văduvioara și alte șase monoloage (1913) - sau localizări - La sate (1912), după Octave Feuillet, Învingeri strălucite (1913), după Georges Courteline, Micul mincinos (1913). Starea precară a sănătății îl obligă să își întrerupă activitatea din 1914 până în 1918, perioadă când se află la Viena și apoi la Praga, pentru a se trata. După război
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
ș.a. Beneficiind de o informație directă și raportându-se mereu la ceea ce socotea a fi datoria unui scriitor român din Transilvania, traduce din scrierile lui Hans Christian Andersen, J.E. Volkelt, Bjșrnstjerne Bjșrnson, Selma Lagerlöf, Chateaubriand, Erkmann-Chatrian, Alphonse Daudet, Georges Courteline, Octave Feuillet, Petőfi Sándor, Bozena Némcova, Karel Capek, Maurice Maeterlinck, Alfred Sutro, Aleko Konstantinov, L.N. Tolstoi, I.S. Turgheniev, A.P. Cehov, Maxim Gorki, Leonid Andreev, Multatuli, Schiller, Roberto Bracco ș.a. A colaborat la „Luceafărul”, „Viața românească”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gazeta
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Clipe de întremare sufletească, f.l., f.a.; Pentru serile de șezătoare, f.l., f.a.; Povești din țara Cehului (în colaborare), f.l., f.a. Traduceri: Maxim Gorki, Nuvele, Budapesta, 1906; J. E. Volkelt, Arta, morala și cultura, Brașov, 1909; Bjșrnstjerne Bjșrnson, Mary, Arad, 1911; Octave Feuillet, La sate, Brașov, 1912; Georges Courteline, Învingeri strălucite, Brașov, 1913; Micul mincinos, Brașov, 1913; Alfred Sutro, În templul adevărului, Brașov, 1914; Ivan Turgheniev, Pânea altuia, Brașov, 1914; Peter Rosegger, Grigoraș-Păsăraru, Brașov, 1915; L.N. Tolstoi și alții, Stropi de rouă
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
și artă română”, ca și în „Ilustrația”, i s-au publicat câteva schițe. A încurajat dramaturgia originală, ceea ce nu l-a împiedicat să facă și traduceri (de fapt, localizări) după piese de Victorien Sardou (Amicii falși, Bechierii), Al. Dumas-fiul (Demi-monde), Octave Feuillet (Egoism și fățărnicie), Auguste Vacquerie (Jean Boudry), Eugène Brieux (Dezrobirea sufletească). În volum i-au fost adunate numai suvenirurile din teatru. SCRIERI: Amintiri din teatru, îngr. Tatiana Nottara și Ioan Massoff, București, 1936; Amintiri, îngr. și pref. Mihai Vasiliu
NOTTARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806]
-
Ion Ciocârlan, Nae D. Țăranu, Ioan P. Manolescu, G. Rigo (Gr. Grigoriu), D. Teleor ș.a. Apar scurte articole despre Henrik Ibsen, Lev Tolstoi, Émile Zola, Heinrich Heine și traduceri din A. P. Cehov, Alphonse Daudet, Henry de Forge, Henry Wadsworth Longfellow, Octave Mirbeau, Maxim Gorki, François Coppée, Edgar Allan Poe. Pe parcursul câtorva numere redacția polemizează cu „Sămănătorul”. Astfel, la rubrica „Revista revistelor”, un articol nesemnat afirmă că „Sămănătorul” „a venit în lumea aceasta cu năzuințe înalte, cu trâmbițări zgomotoase, cu gesturi și
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
în proză), preferințele lui îndreptându-se, totuși, spre autori de melodrame cum sunt Adolphe D’Ennery, Eugène Cormon, Auguste Anicet-Bourgeois, Paul Féval, Alexandre Dumas, Émile Moreau, Paul Siraudin, Eugène Labiche, Jean-François-Alfred Bayard, Paul Déroulède, Casimir Delavigne, Émile Augier, Alexandre Dumas-fiul, Octave Feuillet, Edmond Gondinet, Ernest Legouvé, Paul Meurice, Jules Sandeau, Victor Séjour, Louis-Émile Vanderburch, Eugène Granget, Charles Duveyrier și alți câțiva. SCRIERI: Viitorul Româniii, București, 1859; 11 iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbagiu și un zavragiu, București, 1861; Apel
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
documentarea riguroasă. M. a îngrijit și prefațat ediții școlare din operele lui Ion Neculce, Anton Pann, Ioan Slavici, A.I. Odobescu, I.A. Bassarabescu. SCRIERI: Furnicel, București, 1954; Misteriosul Mister Misterfield, București, 1958; Aurel Vlaicu, București, 1962; Vulpișor, București, 1969. Traduceri: Octave Aubry, Regele Romei, București, 1938; Israel Zangwill, O lună de miere, București, f.a.; Marica Stiernstedt, Atentat la Paris, București, 1944; V. Berțe, Primii unsprezece, București, 1951; Iaroslav Galan, Măreția omului eliberat, București, 1952 (în colaborare cu Gheorghe Cioclea); I. Laptev
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]