408 matches
-
fost construită la jumătatea celui de al XII-lea secol de către cavalerii Templieri. Din exterior biserica se prezintă ca o structură poligonală cu șaisprezece laturi, cu contraforți puternici, ferestre rotunde și o clopotniță. La interior biserica prezintă o structură centrală, octogonală legată de galeria înconjurătoare printr-o suită de arce. Forma generală a bisericii este inspirată din alte structuri rotunde în plan cum ar fi: Moscheea lui Omar și Biserica Sfântului Mormânt, ambele aflate în Ierusalim. Capitelurile colonadei sunt romanice (sfârșit
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
fără lespede deasupra, care s-a păstrat intact. Biserica Mănăstirii Hagigadar este construită în stilul artei moldovenești. Din punct de vedere arhitectonic, ea are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și zveltă, asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Dragomirna, având patru ferestre înguste dispuse în cele patru puncte cardinale. Pridvorul bisericii are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de fiecare parte a ușii. Pronaosul și naosul au bolți realizate în
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o turlă octogonală construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
zidească această clopotniță, în anul 7068 (=1560)"". Turnul a fost modificat ulterior, adăugându-i-se în secolul al XIX-lea (în anul 1845, când a fost refăcut turnul după un incendiu) un nou etaj de forma unei turle cu baza octogonală, peste care se înalță, pe opt colonete de lemn, vârful acoperișului. În prezent, turnul-clopotniță are 40 metri înălțime, fiind cel mai înalt turn de biserică din Suceava. În decursul timpului, turnul a îndeplinit rosturi administrative complexe, el dominând prin înălțimea
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
de locuri, dintre care 314 la parter (pentru bărbați) și 238 la etaj (pentru femei). Sinagoga Mare din Târgu Mureș a fost construită în stil eclectic. Ea are o turlă centrală mare (cu rozete pe toate laturile sale) și turle octogonale laterale având în vârf Steaua lui David. Intrarea în sinagogă are loc printr-un portic romanic cu trei arcuri separate prin coloane. Deasupra intrării se află o rozetă centrală de inspirație gotică, având la partea sa superioară un text cu
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
pereții retrași. Pe latura sudică, pe toată întinderea pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului se ridică scheletul înalt al turnului, cu galerie deschisă și coiful octogonal. Naosul este prevăzut cu o boltă obișnuită, semicilindrică, ce se înalță direct de pe pereții laterali. O boltă semicilindrică mai joasă și trei triunghiuri sferice, frumos îmbinate între ele, apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
epitropii Teodor Palade, Iulian Meșina, consilieri și credincioși, sub patriarhii Teoctist (†2007) și Daniel. Planul bisericii Sfanțul Gheorghe Grivița este de dimensiuni mari (33x15-18,5 m), de tip triconic, cu o turla poligonala zvelta peste naos și alte două turnuri octogonale mai mici, cu baze asemenea, ce flanchează vestibulul la fațadă. Pronaosul este acoperit cu o bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite pe coloane cu capiteluri decorate, în registrul inferior
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
stil autohton moldovenesc, rezultat din îmbinarea elementelor bizantine (ceramică smalțuită, cărămizi și discuri diferit colorate, în verde, în galben, în brun) cu cele gotice (contraforturile și ancadramente de uși și ferestre). Discurile smălțuite și nișele împodobesc și turla, de formă octogonală, prevăzută cu patru ferestre. Pictura din absida principală, naos și sala mormintelor aparțin ultimilor ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare, iar cea din pridvor și pronaos este din timpul lui Petru Rareș. Mânăstirea a suferit multe devastări și
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
și Turnul Olarilor este o reconstrucție recentă a vechiului zid. Turnul Dulgherilor este construit din piatră și cărămidă. El are o formă circulară (la bază), delimitată de porțiunea următoare printr-o cornișă pronunțată, după care turnul capătă formă de prismă octogonală, încheiată în partea superioară prin clasica porțiune ieșită în afară, susținută de console cu guri de foc între arce. La primul nivel se află metereze în formă de gaură de cheie, realizate în special pentru a permite executarea focului de
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
ce formează trei arce boltite. Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte trei ferestre lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
trei rânduri de bârne fiind din lemn de stejar, probabil cele originare, restul fiind din lemn de brad. Probabil la 1896, a fost suprapus turnul-clopotniță, confecționat dintr-o structură de lemn și îmbrăcat în scânduri, acoperișul acestuia având o bază octogonală.
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
2001.</ref> Între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", în stil moldovenesc, în formă de cruce, fără ornamentații exterioare și cu acoperișul prevăzut cu trei turnuri mari de lemn, cu baza octogonală. Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de biserică de cimitir. În secolul al XIX-lea s-au efectuat o serie de intervenții care au alterat arhitectura monumentului. După transformarea schitului în mănăstire de
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
curtea cimitirului, se află și un turn clopotniță de lemn. este construită în totalitate din bârne groase de stejar, placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Biserica de lemn are formă de navă simplă, cu un mic turn în formă octogonală deasupra naosului. Lungimea sa este de 10 m, iar lățimea de 5 m. Construită pe o coastă de versant, biserica are o diferență de nivel de aproximativ 70-80 cm între cota superioară a soclului pereților laterali ai bisericii și cota
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
naos Și altar. Pronaosul este delimitat de naos prin două grupuri de câte doi stâlpi alăturați din lemn, pe care se sprijină un fronton vertical îngust. Tavanele pronaosului și naosului sunt boltite diferit. Deasupra naosului se află o turlă scundă, octogonală, luminată prin patru mici ferestre simetrice, amplasate în cele patru puncte cardinale. Absida altarului are formă poligonală. Biserica se află în prezent în faza de reconstrucție, înlocuindu-se acoperișul din șindrilă cu unul nou.
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
portalul de sud cu pronaos din 1525, altarul cu două aripi pe partea frontală a navei laterale din 1513. Corul a fost terminat în 1520. După cutremurul din 1838 care a dărâmat bolta, au fost reînnoiți patru perechi de pilaștri octogonali neprofilați. În 1777 frescele au fost zugrăvite pe deasupra și dezvelite în 1934. Frescele interioare au fost probabil pictate în două etape: 1483 și 1488. Picturile din 1483 (corul și arcul de triumf) îi aparți probabil lui Valentinus Pictor (care a
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
combinate cu piatră de rău, pereții groși fiind clădiți din văioage alternate cu cărămidă arsă. Este înconjurată de un târnaț în formă de U, în partea dinspre stradă, pe lungimea casei și în spate, susținut de 14 stâlpi de forma octogonala. Componentă casei este de 3 încăperi, în primul spațiu se află cameră curată cu piesele de mobilier, costume populare și textile. Al doilea spațiu, unde se află intrarea este destinat unei prezentări a istoriei locale. În ultima încăpere se află
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
în timpul Marelui incendiu din 7 septembrie 1570, pulberea depozitată aici luând foc. A mai explodat la 28 august 1638, posibil din cauza unui trăznet de această dată. A fost refăcut cu ajutorul principelui Ștefan Báthory, dându-i-se aspectul actual. are formă octogonală și este construit pe patru nivele, dintre care ultimul ieșit în afară, cu un acoperiș de formă piramidală. Aici apar pentru prima dată ambrazuri largi pentru tunuri. Fiecare latură a turnului are guri de păcură și goluri de tragere pentru
Turnul Pielarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/328333_a_329662]
-
laterale mici de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară (0.50x1.10 metri). În partea de vest, sprijinit de peretele care desparte pronaosul de naosul, se află cafasul. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, înaltă de 5 metri, cu ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă portretele ctitorilor, Cucu Vasile din București, si Bledea Traian, din Bledesti-Prahova, si portretele Prea Fericitului Patrairh Teoctist și PS Teodosie Snagoveanul, urmează riguros tradițiile genului. Pe naos se ridică o turla octogonala, mare, deschisă, așezată pe un soclu pătrat. Pe pronaos există două turle mai mici oarbe, și alte două, si mai mici, tot oarbe, sunt așezate deasupra pridvorului. Toate sunt luminate de ferestre că și pridvorul, foarte spațios, dar prevăzut a
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
Mănăstire. Atât clopotnița, cât și zidurile de incintă sunt lipsite de vreo inscripție. Biserica are o înfățișare exterioară măreață, fiind construită în stilul Galatei, în plan triconc, cu două turle, din care una masivă, deasupra pridvorului și alta mai subțire, octogonală, ornamentată în exterior. Pentru prima dată în Moldova, la bisericile lui Miron Barnoschi-Movilă apare turnul-clopotniță lipit de biserică, amplasat deasupra pridvorului. Acesta schimbă și îngreuiază înfățișarea exterioară a bisericii în ansamblul ei. Turla de deasupra pridvorului este un element de
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
din zona Moldovei. Acoperișul bisericii nu este unitar, în dreptul absidei acesta fiind mai scund. În partea de vest, așezat peste pronaos se află turnul-clopotniță. De înălțime mică, turnul are o galerie deschisă ce este acoperită de o fleșă cu baza octogonală terminată cu o cruce metalică. Atât deasupra altarului cât și în extremitatea estică a acoperișului ce acoperă naosul se află amplasate, pe coamă, câte o cruce din metal. În decursul timpul, în vederea măririi capacității bisericii a fost adăugat în partea
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu o calotă sprijinită pe arce și console pe care se
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu o calotă sprijinită pe arce și console pe care se ridică o clopotniță octogonală. Naosul și pronaosul sunt despărțite prin trei arcade inegale sprijinite pe doi stâlpi cilindrici. Tâmpla este de zid și nu merge până la boltă. Turlele au proporții înalte și elegante. Clopotnița de pe pronaos e puțin mai redusă, ca dimensiuni, decât turla
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală o îmbinare de motive populare specifice Văii Bistriței.
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]