331 matches
-
reîntors iarăși la matcă. [chestia cumulului funcțiilor publice] O cestiune care pasionează mult țara și este mult agitată în presă e „chestia cumulului“. Cumularzii foiau de pretutindeni. Erea un scandal să vezi oameni ocupând câte trei și patru funcțiuni și ocupațiuni la Stat pentru ca, bineînțeles, să nu poată satisface pe nici una. Opinia publică era atât de hotărâtă, încât guvernul lăsă ca din inițiativă parlamentară să vie un proiect de lege care să modeleze abuzul. Proiectul este votat și devine lege. Este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
am stat până la desființarea ei. Nu pot să uit pe unul dintre membrii acelei curți, pe răposatul Balica, care era un șăgalnic 49 cu mult haz și foarte simpatic tuturor. El avea obiceiul să numească pe tinerii ușuratici și fără ocupațiune, chirapleși, adecă pierde-vară, cum am zice noi. Vodă Cuza, înainte de a se alege Domn, era și el un fel de pierde-vară și-i plăcea mult să glumească și să petreacă cu Balica. Într-o zi, după înscăunarea sa, Vodă Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nota veselă în "Junimea", susține și astăzi că originile "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. Adevărul este că la început întrunirile erau mai mult îmboldite de amiciția personală ce lega pe acești tineri între dânșii, și de dragostea lor pentru ocupațiuni mai estetice. Gruparea lor însă nu avea deloc caracterul unei societăți constituite, și nu purta niciun nume. Mai târziu, după ce pe lângă tinerii de mai sus s-au alipit și alții precum: Dimitrie Rosetti, Scarlat Capșa, Mihai Cornea, Ioan Ianov, Miron
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toate părerile asupra numelui "Junimea". De la prima ședință m-am simțit foarte îndemână în acest mijloc unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim, într-o atmosferă cu totul neatinsă de grijile și ocupațiunile zilnice ale vieței. Ce veseli și tineri eram noi pe vremea aceea? Ce plini de iluziuni și speranțe! Mulți dintre noi eram mușcați de câte un dor la inimă, și sările, când nu era "Junime", ne adunam la berăria lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
foc sacru, cu multă dragoste pentru artă, dar nu-și făceau nici o iluzie despre talentele lor. Pictam așa între noi, fără pretenție, dar cu nespusă plăcere, considerând această îndeletnicire ca mai nobilă, mai estetică, care ne scotea din hăgașul 165 ocupațiunilor de toate zilele. Însă dintre noi, trebuie să o spun cu regret, cel mai slab deși, precum am zis, cel mai guraliu a fost Pogor. La început credeam după aerele și rodomontadele lui că o să ne facă marț pe toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un popor civilizat să făptuiască astfel de devastări. Înainte de a o repara, mergea lumea să admire opera celor ce pretindeau că respectă memoria regelui Carol, pe a ministrului său I.C. Brătianu și se numeau Kulturvolk. Dar să revenim la începuturile ocupațiunii. Din ziua dintâi cerură o aprovizionare abundentă pentru 45 000 de oameni, imposibil de furnizat în lipsa de comunicații cu provincia și în sărăcia Capitalei. Emil Petrescu protestă și declară că nu va stoarce niciodată populația ca să poată răspunde la această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Sara era petrecere. Era invitată și verișoara Elis și - mare minune - a venit. Părinții ei au lepădat-o acolo și s-au dus într-alt loc, unde asemenea erau așteptați. Octavian August imperatorul o petrecea sara pîn-acasă, dacă-l iertau ocupațiunile statului roman, și astăzi - îl iertau acele ocupațiuni ale statului roman. Toată sara nu vorbi un cuvânt cu domnișoara. Ea-și încrețise sprîncenile între ochi, pe cari - i ridică sub frunte; cu brațele-ncrucișate, picior peste picior, ședea-ndărătnică într-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și - mare minune - a venit. Părinții ei au lepădat-o acolo și s-au dus într-alt loc, unde asemenea erau așteptați. Octavian August imperatorul o petrecea sara pîn-acasă, dacă-l iertau ocupațiunile statului roman, și astăzi - îl iertau acele ocupațiuni ale statului roman. Toată sara nu vorbi un cuvânt cu domnișoara. Ea-și încrețise sprîncenile între ochi, pe cari - i ridică sub frunte; cu brațele-ncrucișate, picior peste picior, ședea-ndărătnică într-un colț, cu buzele strâns lipite. Dar pe furiș
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ar ști cineva cum revoluțiunea și nesiguranța vieței proprii îl face pe om nepăsător pentru viața sa și face din omor și luptă o stare normală a omului, acela va-nțelege nu numai starea noastră, ci și secolii aceia unde ocupațiunea principală a popoarălor consta din bătălii și pradă. Iată unul din evenimentele cele multe ale anului. Dar voi spune încă unul, unul care pe mine m-a costat așa de mult. Pe Mureș plutea o moară a unui sas de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
reproducere și a vă arunca apoi în brațele monotoniei meschine a urâtului, a ridiculului, a unei vieți care-mi face greață?... Te-nchipuiesc cu halatul înflorit, cu fes în cap, cu papuci, cu ciubuc, c-o claie de copii, c-o ocupațiune monotonă și somnoroasă; apoi vei muri și copiii tăi cei de spirit vor repeta aceeași viață spirituală... - Ai drept... asta mi-o spun și eu... taci, râsul tău mă supără... - Și de ce aș tăcea... zise Cezara-ncrucișindu-și mînile... Tu ai pierdut
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
om pe gânduri. În catul de jos a unei case mari se adunase o societate aleasă, pentru joc de cărți, societate compusă din membrii unor familii din cele mai cu influință, din mai mulți consuli străini cari-și făcuse principala ocupațiune a vieței lor în jocul de hazard, al cărui cult atât de stricăcios l-au introdus la noi cu deosebire risipitoarea ofițerime rusească. Pereții salonului, altfel albi, erau acoperiți cu covoare lucrate de scorțari din țară, un ram de meserie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care ne dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu remarcă influența slavă în colinde și spune că „de la ei am primit multe motive folclorice imprimate de natura ocupațiunilor", continuând colindele, urările de Crăciun și de Anul Nou, de proveniență slavă se referă la viața agricolă, așa că pătrunzând la noi au adus elemente deosebite de cele păstorești” În paginile din Primăvara, muma noastră, Dorul și poezia păstorească, Cobănia și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
supuși ruși, de profesiune iconari și juganari” <ref id="76"> 76 AMAE, fond Arhiva istorică-Rusia, vol. 272, fila 158.</ref>. Cauza acestui conflict a fost activitatea dusă de aceștia, constatându-se că „se dădeau prin sate cu totul la alte ocupațiuni decât la acelea ale meseriei lor” <ref id="77"> 77 Ibidem. </ref>. Reprezentantul german la București, Bülow , observa periculozitatea acestui fenomen, În urma căruia ideile panslavismului erau răspândite În România: „În Est, icoana este un mijloc extrem de eficient pentru introducerea de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Daniel Cristea-Enache Sunt destul de numeroși aceia care cred (cu zâmbetul ironic aferent) că scrisul este o ocupațiune eminamente bărbătească, spiritului feminin fiindu-i arondate alte plăceri. Femeia la cratiță, cu sugarul la piept și cârpa de șters praful la-ndemână e o imagine ce traversează subconștientul multor reprezentanți ai sexului ,tare", cu o viziune macho asupra lumilor
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
care scriitorii mari nu există. Ei bine, nu. Lucrurile stau chiar pe dos: scriitorul este cel care dă sens și substanță profesiunii de critic literar. În zilele ori săptămânile în care eram plecat din țară sau atât de tracasat de ocupațiunile mele încât nu aveam timpul fizic și starea propice pentru a (re)veni la Octavian Paler, în Bd. Alexandru Ioan Cuza nr. 28A, acesta lua dialogul nostru pe cont propriu. Notațiile diaristice, cu un interlocutor dispărut în filigran, au început
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
Petru Lampadarie chinonice, cele mai multe dintre cântări apărând în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul 41 (în biblioteca psaltului brașovean avea numărul 57) apare „Rânduiala Sfintei și Dumnezeieșcii Liturg(h)ii rumănită dupe cea greciască, cum se vede sau ocupațiunile ortografice lucrate din propunerile profesorului meu, Domnul Anton Pann la perfecționarea subscrisului în arta musichi(e)i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Fiindcă nu numai Ioana Olaru se dedă exercițiilor de cugetare semi-eseistică pe teme etice, o irezistibilă atracție pentru această îndeletnicire au în mod vădit mai toate personajele romanului, indiferent de profesie, nivel intelectual și statut social. Este chiar una dintre ocupațiunile lor preferate. Contaminantă ca o epidemie, această dispoziție este generală și sfîrșește prin a neliniști. Ioana și ceilalți intelectuali cugetă fin și subtil, dau chiar și citate, au referințe culte, dar tot cugetări morale produce, în felul lui, și șeful
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
la îndemînă hărțuiala, bălăcăreala, păruiala, bumbăceala... Scatoalcele împrăștiate în dreapta și în stînga, în sus și în jos, la nimereală, mă lehămetisesc. Tragi o bîtă, primești trei! Ar urma să aplici, șase ciomege și să suporți, iarăși, douăsprezece. Mersi de-asemenea ocupațiune cu vînătăi și certificate de bube acre. Plus că persoanele cu care ai schimbat parii se uită ca prin sticlă la nemernicul de tine, devii invizibil, nu mai exiști, îți întorc spatele curului, te evită-n lobodă, scormonesc în lăturile
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]
-
de multe ori, un paliativ al experiențelor carcerale. O cale de a deduce (inclusiv în înțeles barbian) prezentul din lecția trecutului. Într-un rând (pp. 104 - 107) e evocat elenistul D.N. Burileanu, care, în ale sale Note din închisoare subt ocupațiunea germană (1919), își pregătește, mental, o adevărată „bibliografie” de subzistență: „numaidecât îmi apar înainte o puzderie de nume din timpurile cele mai depărtate până în ziua de astăzi. Dintre ei, aleg spre a le cere sfatul, pe aceia cari simbolizează o
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
lui Gheorghe Crăciun s-a sprijinit pe o tenacitate la fel de formidabilă. Avea un veritabil „cult” al muncii: tot ce făcea făcea cu o mare seriozitate, chiar și cînd era vorba despre lucruri mai „ușurele”, de luat în glumă, sau despre ocupațiuni cotidiene, banalități, corvezi inevitabile. Iar meseria de scriitor însemna pentru el, deasupra a orice altceva, devoțiune, travaliu tenace, continuu, în conformitate nu doar cu un „cult”, ci și - mai exact spus - cu o exemplară etică a muncii. Despre care va
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
cultural de prestigiu, revista Societății Junimea, Convorbiri literare, cu un program bine precizat de Titu Maiorescu și cu un redactor menționat pe copertă: Iacob Negruzzi. Scopul principal al revistei era: ,...de a reproduce și răspândi tot ce intră în cercul ocupațiunilor literare și științifice: de a supune unei critici serioase operele ce apar din orice ramură a științei; de a da seamă despre activitatea și producerile societăților literare, în special a celei din Iași, și de a servi ca punct de
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
șasea edițiune", 1930), lucrurile stăteau cel puțin la fel de rău pentru distracți(un)e - ,lipsă trecătoare de atențiune"; ,plăcere, petrecere de scurtă durată" - și mai ales pentru a distra, considerat simplă variantă a verbului a distrage: ,a abate de la cugetările, de la ocupațiunile sale"; ,a-și procura distracțiuni". Dicționarele sînt adesea mai conservatoare decît scriitorii: în teatrul lui Alecsandri, cu mult timp în urmă, utilizarea formelor și a sensurilor (fără a contrazice dicționarele) pare mai apropiată de cea de azi: ,Am alergat aici
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
de Aur ținându-te departe de cunoștințele și de întâlnirile cu femei, este un mijloc puternic și folositor împotriva războiului curviei<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egipteană, p. 40. footnote>. Același Sfânt Părinte spune în altă parte că ocupațiunea și grija pot de la cel dintâi atac să respingă răul, aceasta este învederat din mai multe părți. Când tu de pildă vezi o femeie frumoasă și simți ceva pentru dânsa, să n-o mai vezi deloc, și atunci ai scăpat
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
din nou tristul cântec al mustrării. Evenimentele ne dau dreptate din nenorocire și nu e o întîmplare că tocmai în momentul acela se răspândește știrea despre retragerea Austriei în cestiunea dunăreană, pe când insurecțiunea din Herțegovina duce ad absurdum politica de ocupațiune. Daca se confirmă știrea de mai sus conexitatea e învederată; am renunțat în acest caz la prerogativele noastre pe Dunăre pentru blidul de linte al cuceririi unor provincii fără valoare, ba chiar ne mănâncă încă bani și oameni. [23 ianuarie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Egipetul a ajuns. În genere când într-o țară, agricolă mai cu seamă, vedem grămădindu-se oamenii în centre comerciale, vedem că preferă a trăi din mijlociri negustorești decât din producțiune, putem deduce cu lesniciune că numărul producătorilor scade, că ocupațiunea lor se simplifică din ce în ce și devine mai grea, pe când pe de altă parte numărul consumatorilor improductivi crește. Și numărul acestora crește totdeuna repede, căci globul întreg se 'nsărcinează a-l furniza nefericitului popor care-a ajuns a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]