708 matches
-
realiza prin cedarea Basarabiei; pe când omul care a avut cele mai mari succese în politica exterioară a țării, Vodă Cuza, n-a avut nicicând un anume program, ci s-a purtat după timp și împrejurări. [ 30 septembrie 1880] ["ATITUDINEA PRESEI OFICIOASE... Atitudinea presei oficioase europene nu este de natură a ne întemeia în credința că acordul european ar fi perfect. Din ce în ce se accentuează mai mult neînțelegerea și rivalitatea puterilor și aceasta se face, cum vom vedea, cu un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Basarabiei; pe când omul care a avut cele mai mari succese în politica exterioară a țării, Vodă Cuza, n-a avut nicicând un anume program, ci s-a purtat după timp și împrejurări. [ 30 septembrie 1880] ["ATITUDINEA PRESEI OFICIOASE... Atitudinea presei oficioase europene nu este de natură a ne întemeia în credința că acordul european ar fi perfect. Din ce în ce se accentuează mai mult neînțelegerea și rivalitatea puterilor și aceasta se face, cum vom vedea, cu un ton foarte puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este de natură a ne întemeia în credința că acordul european ar fi perfect. Din ce în ce se accentuează mai mult neînțelegerea și rivalitatea puterilor și aceasta se face, cum vom vedea, cu un ton foarte puțin moderat. Foile oficioase engleze vorbesc toate în sensul întrebuințării forții contra Turciei; aceasta însă nu vrea să zică, după dânsele, că întrebuințarea forții va conduce neapărat la un război contra Turciei ori la bombardarea Dulcigniei sau capitalei turcești. Ca mijloc de constrângere blocarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câteva săptămâni și ar fi o greșeală de neiertat din partea Europei dacă ar lăsa să-i scape ocazia de față. Față cu aceste opiniuni ale presei grupului aceluia de puteri care împărtășește maniera de soluțiune a d-lui Gladstone presa oficioasă din Austro-Ungaria are un ton cu totul opus. "Pesther Lloyd" scrie de ex. că a susținea pe Englitera pe cât intențiile ei politice nu înlătură Tratatul de la Berlin; a o izola pe Englitera pe rizicul și pericolul ei, dacă va voi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ambasadorul Franței, vorbele ce adresă acestui diplomat și prin cari aproape invita pe Franța să încheie o întreită alianță cu Germania și Austria, nu permit să se îndoiască cineva de intențiunile prințului de Bismarck sub acest punt de privire. Declarațiuni oficioase făcute din deosebite părți au adus aminte din când în când aceste dispoziții ale guvernului german. Ele au fost reamintite, de exemplu, în "Wiener Allgemeine Zeittung", sânt câteva săptămâni, când cestiunea turcească începea să intre în o fază de activitate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încurcă pe Germania, în acțiunea și planurile ei politice, rezerva stăruitoare a Franței. Ziarele importante franceze, citind desigur printre rândurile articolului foii berlineze, îl reproduc a titre de curiosite. [ 9 octombrie 1880] ["CONSTATĂM CĂ AMÎNDOUĂ FOILE... "] Constatăm că amândouă foile oficioase, "Romînul" și "Presa", caută a reduce vizita M. Sale R[egelui] la Rusciuc la cea din urmă espresie a unui act de curtenie sau curtezie, precum se esprimă unul din aceste organe. Nici noi nu vom da proporții exagerate însemnătății
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Există oare la oamenii de stat de dincoace și de dincolo de Dunăre cunoștința clară despre rolul trist la care sîntem reduși cu toții, de-a ne lovi și slăbi reciproc în folosul altora? Judecând după atitudinea pe care o iau foile oficioase în fața întrevederii celor doi principi dunăreni nu ni se pare probabil că o asemenea convingere ar fi început a se înrădăcina și departe pare a fi ziua în care cunoștința reciprocă să ne inspire respect reciproc și voința de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mijloc capitalul de știință a patru clase primare și o doză de... patriotism care nu se află decât în Academiile de corecțiune de moravuri din San Francisco. N-o zicem noi aceasta. Țara toată o știe, presa toată, afară de cea oficioasă, o repetă zilnic. Inocențele californiane nu se schimbă, din nefericire, nici prin "stenahoria sfărâmăturilor partidei conservatoare", nici prin alte grațiozități de acelaș gust. Ele sânt ceva constant, inerent naturii partidului roșu, pe care "Romînia liberă"-l descrie în modul următor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este schimbarea sistemului, nu a oamenilor. A ținea însă seamă de asemenea știri e datoria unui organ de publicitate, oricât de puțin interes ar mai inspira ele publicului. Știrile acestea se răspândesc la noi nu prin vocea autorizată a organului oficios de căpetenie, ci prin cea mai puțin autorizată, dar poate mai vrednică de crezare, a acelor zeci de pierde-vară, toți liberali {EminescuOpXI 376} unul și unul, cari stau în raporturi sigure, deși oculte, cu bugetul. Avem o sumă de existențe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se-nvîrtesc pururea în pridvoarele ministeriilor, cari au zilnic conversații cu iluștri oameni de stat ai României și cari, de buna lor voie sau anume instigați, colportează noutățile cele mai proaspete asupra neînțelegerilor ce ar fi existând în sânul cabinetului. Foile oficioase tac în adevăr sau dezmint aceste știri, dar atitudinea lor e explicabilă. Raporturile dintre diferiții membri ai unui cabinet cu firma Brătianu sânt în genere atât de gingașe, încrederea reciprocă atât de transparentă și subțire, dragostea care leagă pe diferitele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai Turciei, parte integrantă a Imperiului otoman etc. D. baron însă (d. Boerescu), ministru al afacerilor străine, tot nu găsește că sânt de ajuns aceste dovezi de bună, frățească și dezinteresată amicie. E bun tiparul la ceva. Rugăm pe ziarul oficios german din București să traducă pasajele de mai sus în nemțește spre edificarea sferelor oficioase din Viena. Ba le-ar putea pune și un motto: Nimic în lume nu e mai frumos decât un temeinic și sincer prieteșug". [ 29 octombrie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afacerilor străine, tot nu găsește că sânt de ajuns aceste dovezi de bună, frățească și dezinteresată amicie. E bun tiparul la ceva. Rugăm pe ziarul oficios german din București să traducă pasajele de mai sus în nemțește spre edificarea sferelor oficioase din Viena. Ba le-ar putea pune și un motto: Nimic în lume nu e mai frumos decât un temeinic și sincer prieteșug". [ 29 octombrie 1880] ["NU-I SCAPĂ NIMĂRUI DIN VEDERE... Nu-i scapă nimărui din vedere că ziaristica
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Viena. Ba le-ar putea pune și un motto: Nimic în lume nu e mai frumos decât un temeinic și sincer prieteșug". [ 29 octombrie 1880] ["NU-I SCAPĂ NIMĂRUI DIN VEDERE... Nu-i scapă nimărui din vedere că ziaristica oficioasă e apucată de frigurile reformelor dinlăuntru; Romînul", promițând decentralizare, dă totodată sfaturi ieftine consiliilor județene, ca să facă și să dreagă așa și pe dincolo ca țara să meargă bine. "Presa" publică studii în formă de scrisori despre toate ramurile de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
purtătoare de solzi cătră regele Satyawrata care, scăldîndu-se, o prinsese cu mâna în râul Kritamala. "Adevăr grăiesc ție, eu sânt Vișnu și nici oceanul nu e-ndestul de mare ca să mă încapă". "Mă crezi veleitate de reformă? Poate să-ntrebe presa oficioasă. "Adevăr grăiesc vouă, eu sânt praful ce s-aruncă în ochii lumii pentru a acoperi începutul sfârșitului, mizeria financiară și noul împrumut". Într-adevăr, citind cineva gazetele oficioase, nu se poate mira îndestul de focul ce le-a apucat, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca să mă încapă". "Mă crezi veleitate de reformă? Poate să-ntrebe presa oficioasă. "Adevăr grăiesc vouă, eu sânt praful ce s-aruncă în ochii lumii pentru a acoperi începutul sfârșitului, mizeria financiară și noul împrumut". Într-adevăr, citind cineva gazetele oficioase, nu se poate mira îndestul de focul ce le-a apucat, de dorul de țară care le mănâncă, încît în vis și aievea nu văd decât reforme și iarăși reforme. Astfel cel ce-a dat foc unei case aleargă el
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o epocă în care conștiința individualității oricărui stat, conștiința că interesele colectivității statului sânt superioare intereselor personale, au fost înlăturată prin abstracțiuni cosmopolite și individualiste. [ 31 octombrie 1880] ["NU-NȚELEGEM LA CE SERVESC DEZMINȚIRILE... Nu-nțelegem la ce servesc dezmințirile oficioase când partizanii guvernului sânt cei cari colportează știrea despre încurînda retragere a d-lui Boerescu din ministerul de fuziune. De pe acuma se indică cuvintele invocate pentru a esplica retragerea marelui om de stat, de acum se fixează nu numai persoana
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un puternic sprijin de la Berlin. Votul Italiei, deși mai puțin clar decât cel al Germaniei, poate c-a fost câștigat prin concesii acordate cu privire la transformări viitoare. Mai greu decât toate cade în cumpănă votul Franței. Pentru a-l esplica poate oficiosul "Le Temps" publică un articol, propriu a ne dovedi de ce natură sânt vederile guvernului francez nu numai în privirea aceasta, ci în întreaga cestiune orientală. Austria, - zice "Le Temps" - urmărește, deodată pe toate punctele și c-o remarcabilă vigilență, realizarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru lepădăturile omenirii, era cu toate astea obiectul scrierilor... de spirit al faimosului d. N. T. Orășanu. E important a se constata ce anume merite trebuie să-și fi câștigat cineva în România pentru a fi recompensat. Confrații de la foaia oficioasă germană ar putea să țină seamă de aceste evenimente, de astă dată pentru edificarea sferelor înalte din Berlin. [ 5 noiembrie 1880] ["CE BUCURIE PE "PRESA" CĂ INDEPENDENȚA ROMÎNIEI... "] Ce bucurie pe "Presa" că independența României a fost notificată tuturor națiunilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politică esterioară, nu de China, Japonia și Porto-Rico. Ce s-alege din Arab-Tabia de ex., ce din jurisdicțiunea {EminescuOpXI 395} consulară în Bulgaria, ce din cestiunea Dunării? Politica noastră esterioară a trecut pîn-acuma din neizbândă în neizbândă. "Le Temps", ziar oficios francez, ne consiliează să ne băgăm la stăpân pe cât mai e timp; o conflagrațiune generală amenință pacea Europei, ne amenință pe noi, bătând la porțile noastre; sub cenușa Tractatului de la Berlin focul arde mai rău decât oricând și, față cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne-am fi așteptat ca guvernul român să ia o atitudine fermă în fața pretențiilor austriace. Cu toate acestea tot se mai temporiza încă. D. Boerescu a fost însărcinat de-a stabili o înțelegere directă între Austria și România și foile oficioase au sprijinit această misiune, dîndu-ne a-nțelege că prea s-au exagerat importanța cestiunii, că România nu trebuie să aibă în vedere decât propriile ei interese și să nu facă dintr-un litigiu curat economic și comercial o cestiune politică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe cari îndealtmintrelea i le refuză mai târziu, luând de pretext schimbarea de atitudine în cestiunea aceasta. Argumentarea foii franceze e corectă. Adăogăm numai că ne îndoim foarte mult asupra sincerității protestațiilor "Romînului", pentru că ne-am deprins cu maniera foii oficioase de-a o vedea combătând pe față, ceea [ce] într-ascuns partidul aprobă și sprijină. [ 7 noiembrie 1880] [""NEUE FREIE PRESSE" RĂSPUNDE... "] "Neue freie Presse" răspunde la ultimatumul "Romînului". Foaia vieneză reprobează înainte de toate amestecul unor temeri politice într-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
frumos? Noi sîntem siguri că d. Giani a plâns recitindu-l. Ceea ce-am fi fost în drept de-a aștepta era o lămurire cât de slabă asupra politicei noastre esterioare. Cititorii noștri cunosc cele două articole publicate în ziarul oficios francez "Le Temps". Arareori un organ de publicitate ne-a vorbit atât de dezghețat ca acesta. El arată cum, după căderea Imperiului otoman, Principatele dunărene fără escepție, departe {EminescuOpXI 410} de-a deveni independente în mod absolut, au căzut din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceleași în ce s-atinge de esență. Cine nu admite că bucuria "Romînului" pentru retragerea anteproiectului e comedie acela ar trebui să crează cel puțin că în ministeriu însuși există două maniere deosebite de-a privi cestiunea. Al doilea organ oficios, "Presa", a cărui afecție foarte esplicabilă pentru ministrul nostru de externe o cunoaștem, e departe de-a împărtăși bucuria plină de animozitate a "Romînului". Comisia hotărând a se însărcina ea însăși cu elaborarea unui nou proiect de reglementare a navigațiunii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
practica poticnirii; pozitiviștii studiază lucrul d-aproape și descopăr la fiecare din edițiile Scrisorii ciudățenii nouă; optimiștii aplaudă farsa, pesimiștii șuieră victima ei principală - în sfârșit un adevărat scandal... Cine până acuma nu se asoțiază la senzația generală sânt foile oficioase și ordinile de zi ale Camerelor, se speră însă că curentul le va scoate în curând din răutăcioasa lor muțenie. În Moldova senzația este și mai accentuată ca la noi. Încărcată de ridicule și de desprețul general, întreprinderea improvizării partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
director politic. Doi ani mai târziu din redacție fac parte Zamfir C. Arbore și C. Bacalbașa. Spre sfârșitul anului 1888 Fundescu este înlocuit la direcția ziarului de I. G. Bibicescu. Gazeta iese complet de sub influența lui Fundescu și devine un oficios al liberalilor, schimbându-se componența redacției și chiar denumirea. Fostul proprietar protestează, face chiar și o încercare, nereușită, să scoată din nou ziarul său. Vechiul T. dispărea astfel, după șaptesprezece ani, pentru a face loc unui ziar nou, „Telegraful român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]