2,027 matches
-
adaos coborînd parcă pe neștiute în deschiderea albumului său. Eu, însă, fiind vorba despre elanul ascensional de care freamătă înaripatele, nu-mi pot ascunde preferința pentru tot ce reprezintă înălțare exultantă. Cînd ni s-a părut posibil, organizînd la Bistrița ofranda numită chiar așa, Miracolul pasarilor, ne-am silit să-l sugerăm vectorial, amenajînd, de pildă, expunerea ca o concretă escaladare a unor spații robuste, cucerite în dalba lor verticalitate. Generos găzduindu-ne, incinta salubru restaurată a unui edificiu de veac
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
fervori veterotestamentare, ce se revendică de la Solomon și regina din Saba, cercetarea descoperă surpriza unor stranii prelungiri de înțeles, într-un manuscris de prin 1700 un sfînt eremit, Yohannes de Wifat, își dăruie carnea sa, drept hrană păsărilor cerului. De la ofranda sacrificială, alături de un alt sfînt, Kiros, gîndul îmi alunecă la imagini altcum elocvente, la amintiri unde nonsensul suav al duhului franciscan părea să retrăiască la nivel popular, deloc livresc, în chipuri ale pietății ortodoxe, culese dinspre Răsărit. În miezul Rusiei
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
de lînă», iar boii în lan, prin flori de sînziene, «își rumegau căldura pe sub sălcii»; și «mă miram - spune poetul - că ei nu văd / cu vîrful coarnelor ca melcii». Un ciclu întreg al expoziției, de altfel, ne va trimite la ofranda blagiană mai tîrzie, din Mirabila samanta. Vedere, precum o apetență tactilă, consimțire, fizic eficace, la universal, - cu asemenea îndemnuri ne mișcăm înspre o arie de reprezentări deloc etanșă, deschisă magiilor romantice. Ne dă ghies, purtată de respirația ilimitată a visului
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
și o formă de dezvoltare a sufletului” 1, altfel spus, de participare la iraționalitatea lumii, filosofia ocultă a ajuns până la temeliile artei moderne. Aici o află un ocultist de talia lui Fabre d’Olivet, cel care a făcut din ea ofranda „ideilor primordiale”, chemând la regăsirea misterului prin care se justifică și se exemplifică genialitatea unui autor: „Adevărata poezie șcare este limba zeilorț depinde de ideile primordiale pe care geniul poetului, în exaltarea lui, le-a sesizat în natura intelectuală și
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
însoțite de hărți militare. Redacția înnoiește cuprinsul numărului din 9 martie cu articole despre: Nicolae Iorga de Barbu Theodorescu; Gabrielle D’Annunzio de Șt.Cuciureanu, fost coleg al lui Ivașcu la Iași; proză de Liviu Bratoloveanu și recenzia Mihai Moșandrei, „Ofranda muzelor” de Dan Petrea. Cu acest text, G.Ivașcu va inaugura unul din cele mai bogate cicluri de articole cultural-literare ale activității sale publicistice de până în august 1944. Foiletonul din „Vremea”, 16.III.1941, intitulat „Mersul războiului” (Albania, Eritreea, Somalia
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
credință unul altuia, despărțirea de corporare se așterne pe puntea vaporului ca o pată de ulei apoi, răstigniți cu fața la cer, privim regatele norilor cum apar și dispar de pe hartă în timp ce fiara e acolo unele cuvinte pe care mi le aduci ofrandă mă fac să gâfâi și atunci te agăți de traheea mea ca de un arcuș ce scoate note solitare atent la ritualurile inițiatice, îmi scuturi pământul de pe buze cu palmele deschise în evatai apoi îmi măsori cu aceleași palme aromate
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
eu și ea, nu mai era permis să se miște, nu mai avea unde să plece dincolo de ființa mea care trebuia să fie cortul ei adăpostitor, refugiul ei pe furtună, dar ea refuza, refuza ceea ce-i ofeream, neînțelegând, vai, ce ofrandă absolută i-a scos în cale destinul, și eu o loveam, o loveam cu devoțiune, cu dragoste incomparabilă, o loveam și era ca și cum aș fi făcut dragoste cu ea, nebunește, ah, noi, cuplu primordial, arhetipal, ah, Romeoșijulieta, noi, ca unul
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
rece, monografii culturale, portrete de personalități, starea republicilor intrate în sfera comunistă, religie etc. Imaginile șeicariene sunt puternice, nu pot fi uitate ușor - de pildă statuia de aramă a zeului Baal care, înroșită la foc, deschidea gura pentru a înghiți ofrandele omenești, e comparată cu noul păgânism: "După două mii de ani de creștinism, credeam că a dispărut cultul lui Baal. Și iată că Rusiei Sovietice, noul Baal, i se dau sacrificii popoare întregi". Nu odată, Stalin este pus în linie dreaptă
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
de lacrimi în gît iar pe spinarea amurgului general tatuat sub piele acest inventar de potop... Fumigații De presupus că zărim toată măreață complexitate cu capul vîrît sub cearșaf, la fumigații bune să alunge și gripa și spaimă. Valuri de ofrande fetide în acest orizont seminal, în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena prolificei noastre umbre... Fumigații și pentru spasmele memoriei ce sughițe cîrpind laolaltă zdrențe de insomnie. De presupus că am fi fost și ceva mai
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
Regii Pallava au ridicat aici temple săpate în stâncă și împodobite cu scene din istoria faptelor lor legendare. Acestea sunt cunoscute sub numele de “Templele de la MAHABALIPURAM”, la care și astăzi mai vin pelerini să se roage și să aducă ofrande zeilor lor. Un singur basorelief, lung de 27 m și înalt de 7 m, înfățișând izvorul Gangelui, are pe ambele maluri ale fluviului sculptate zeități, spirite benefice, oameni și animale adorând Gangele. BOMBAY, din 1995 i se spune MUMBAI și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn. Comunicat: „Astăzi în jurul orei 14 și 30 minute o falie deosebită se va forma în zona orașului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
temple, turnuri și zigurate, din Casele credințelor lor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur, călăuziți de o Stea... Poeți/ Orfei/ Cântăreți/ Davizi/ Solomoni/ Aezi/ Skalzi/ Barzi/ Trubaduri/ Truveri porniți din Casele neamurilor lor călăuziți de Steaua Muzelor să ducă ofranda Cuvântului întrupat în Creație... Dumnezeu și Poeții, ne spun cărțile Magilor/ înțelepților lumii, crează. Poeți porniți din templele, turnurile, ziguratele și Casele Cuvântului lor, călăuziți de Steaua Muzelor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur spre Curtea de Argeș, cetatea în care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lumii, crează. Poeți porniți din templele, turnurile, ziguratele și Casele Cuvântului lor, călăuziți de Steaua Muzelor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur spre Curtea de Argeș, cetatea în care Iubirea și jertfa Creației s-au îngemănat... Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș: ofrandă lăsată de nemuritori în drumul spre Constelația Lirei... Nu de mult timp, în noiembrie 2012, Editura Minerva din București a publicat lucrarea mea „Testament Anthology of Modern Romanian Verse” (ediție bilingvă), realizată cu ajutorul profesorilor Eva Foster și Daniel Reynaud din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
gândind la această „generația pierdută”. și cred că ea va fi cu adevărat pierdută, în cazul în care nu se va găsi o soluție salvatoare și aceasta cât de curând posibil. Nu-mi voi lăsa ostatică tăcerea Iubirii tăinuite, azi - ofrandă Miresmelor cu trupul de lavandă, Topaze fine ’ndoliind vegherea. Voi preamări foșniri de sarabandă Ce frământa-vor ispitind durerea, Privirea ta îmi va șopti căderea, La ceas întors, pe muzică flamandă. Ești numai foc și jertfă-nrourată, Un anotimp etern
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Fundalul neliniștit este una dintre mărcile poemelor din această carte; acolo se adună și interogația activă adresată lumii și sinelui (,Cînd te vei reîntoarce,/ care parte a trupului meu te va primi mai întîi?"; sau: " Unde altcumva să-ți aduci ofrandele, zeu al vederii,/ al auzului, al pipăitului și al ierbilor crude?"; și: "și spune-ne, Stăpîne,/ care din noi e cel ce îmbrățișează,/ cel ce rămîne?"; ori: Cînd s-au deschis porțile împărătești,/ cine s-a aplecat chiar în dreptul tău
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
oraș. Nici o logodnică nu plânge în urmă mortului uitat, ci din văzduhu'nvolburat o pană galbenă se frânge. Noi stăm la geam, privim în zare cum fâlfâie aripa morții și ne'ntrebăm: pe mâine, care o să-l atingă zarul sorții? OFRANDA Din rănile și'nfrângerile noastre întindem punte noilor destine o punte de mărgean peste dezastre, s-o urce pașii lumii care vine. Cu orișicare rană care doare, din orice răzvrătire mai adâncă, am pus o za pe piepturi viitoare și-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la negocieri refuzau că teritoriul dintre munți să fie dat României. Regina a reamintit uitucilor din onorabilă comisie, ca, în urmă cu trei ani, România a acceptat să intre în război datorită promisiunii aliaților că va obține Ardealul milenar. Fără ofranda de sânge a celor 800.000 de soldați români, morți, dispăruți și răniți, forța de atac a Puterilor Centrale nu s-ar fi dezechilibrat și, Antanta nu ar fi câștigat războiul niciodată. În urma acestor negocieri fierbinți, care au avut loc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Ci vino, dulce Ană! Aș vrea ca-n al meu zid, ce veșnic se dărâmă, drept jertfă să te-nchid ca el să nu mai crape, iar tu să fii aproape mereu de dorul care te-a tot dorit avid. Ofrandă-i totdeauna în tot ce năzuim ca-n măreția lumii ceva să-nfăptuim, iar jertfa prin iubire nu are-asemuire, când poartă-n ea scânteia mărețului sublim. Am pus în mânăstirea pe care o zidesc tot ce-am avut în mine
ŞI TOTUŞI… de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373666_a_374995]
-
Cusută cu drag, fir lângă fir, Ori cu fire-ncrucișate iscusit, Printre frunze, vesel trandafir, Dorul - în râuri de flori împletit! Cu iia și cu fota - înveșmântate Crezi că sunt zeițele pământului Făpturi - prin strai și grai purificate Prin dans, aduc ofrande cerului. Alături de flăcăii viteji, visători În straiele cusute sub opaiț, seara Doar joc și cânt în sărbători Răsună în tot locul primăvara. Când florile vestesc că vin ielele Când soarele urcă până la zenit Petrec românii cu Sânzienele De dimineață până-n
CU IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032]
-
din nemurirea lumii, să-mi spele-amarul din eternități! Înnod o rană în cânturi de ghindă, și-n suflet fac arcuș din plânsu-mi lin, un dor azi în tăcere mă colindă, eu tac,și-ascult ecoul tău divin! Degeaba-ncerc retorice ofrande, să mituiesc o clipă-n ceas de lut, iubirea mea nu ar putea răspunde, ea tace rușinată sub pământ! Referință Bibliografică: Resemnare / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1783, Anul V, 18 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
RESEMNARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373756_a_375085]
-
viziune cam seacă prin urmare, în care înseși făpturile celeste din lirica voiculesciană îi apar criticului de o „senzualitate îngrijorătoare”, îngerii lui Blaga tânjitori, bolnavi, iar psalmii lui Arghezi mai îndată sfidând fiorul sacru, presimțirea (doar aceasta!) a divinității fiind ofranda altor argheziene stihuri. Aspră, în opinia noastră, restrictivă vedere, dar în același spirit în care I. N. considera tradiția Mioriței ca prea apăsătoare asupra spiritualității românești, întreaga noastră cultură, la rându-i, nerelevându-i un popor religios. Ceea ce rămâne, oricum
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
ghiocei iți făuream, Știam c-ai să te-ntorci din nou la mine! Te rog, ia-mi teama, frigul și durerea... Ascunde-le-n floare albă de cais... Să cred că a fost un neințeles vis... Inflorește-mă iubirii, e vremea!... Ofrandă-ți voi aduce lumina mea Din iriși, seninul te las să-mi sorbești, Ne vom uni bucuriei de-a trăi, Eternul nostru va înflori și-o ...stea! ... Citește mai mult -Ce dor mi-era de tine, primăvară! La viață sufletul
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
ghiocei iți făuream, Știam c-ai să te-ntorci din nou la mine! Te rog, ia-mi teama, frigul și durerea...Ascunde-le-n floare albă de cais...Să cred că a fost un neințeles vis...Inflorește-mă iubirii, e vremea!...Ofrandă -ți voi aduce lumina meaDin iriși, seninul te las să-mi sorbești, Ne vom uni bucuriei de-a trăi,Eternul nostru va înflori și-o ...stea!... XXXII. METAFORELE LUMII, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2245 din 22 februarie
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
puterea exemplului personal. Iată de ce, preocuparea să de căpătai continuă să fie rugăciunea din perspectiva unei implicări totale, ce exclude compromisul și jumătățile de măsură. În concluzie, pentru Doru Ilioi viața reprezintă un spectacol inedit, o bogăție de oportunități, o ofranda adusă Creatorului și creației Sale, pentru că flacăra pasiunii aprinsă în el de Christos, pe când avea numai cincisprezece ani, nu a încetat să ardă cu aceeași intensitate, ca o garanție că zi de zi va ști în mod clar în ce
PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
-
agrăiește prin somn Riga Laur: „Cerneală de sepii, ia șoimului pana și fă-mi luminânda: Domniță Izvana, de dor știe dorul, dar slova-mi, năroada, de unde să-nceapă stihirii livada? Cuvine-s-ar crinul, plutind peste apă, rotundu-i de undă - ofrandei năstrapă, așa cum Libanul sorbindu-și hogașul, la fel plin de cedri să-mi fie răvașul. Ba schimbă diece! Altcumul așterni-i. Începe cu sănii, dantelele iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]