5,144 matches
-
în fața arhiereului. -Îndurare, prealuminate stăpâne, spuse el ridicându-se în genunchi. Arhiereul nu spuse nimic un timp, ci doar îi făcu un semn să nu se apropie prea mult, aceasta din cauza zdrențelor cu care era îmbrăcat, privi spre el și oftă apoi îndelung. -Să sperăm Baraba că de azi înainte vei părăsi viața jafurilor și tâlhăriilor și vei sluji nouă cu credință, spuse arhiereul. - Orice îmi veți cere va fi poruncă pentru mine mărite arhiereu! Vă datorez viața, exclamă el cu
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
te scoate la tablă și apoi îți ... XVII. AFORISMELE DRAGOSTEI, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015. Dragostea adevărată nu are termen de expirare. Știu de fiecare dată când ți se face dor de mine - oftam în același timp. Se spune că iubirea e oarbă. Să nu te miri dacă nu te găsește Pe scrisorile de dragoste, praful refuză să se așeze, de frică să nu se îmbete cu parfumul cuvintelor însetate de iubire. Excesul în
VIOREL VINTILĂ by http://confluente.ro/articole/viorel_vintil%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
Ori o cucerești, ori o furi! Cea mai frumoasă poezie de dragoste se scrie pe genunchi. Pe genunchii... iubitei. Citește mai mult Dragostea adevărată nu are termen de expirare.Știu de fiecare dată când ți se face dor de mine - oftam în același timp.Se spune că iubirea e oarbă. Să nu te miri dacă nu te găseștePe scrisorile de dragoste, praful refuză să se așeze, de frică să nu se îmbete cu parfumul cuvintelor însetate de iubire. Excesul în dragoste
VIOREL VINTILĂ by http://confluente.ro/articole/viorel_vintil%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
vîntul și usca brazda arată din toamnă, gospodarii se jurau că de a doua zi vor căra bălegarul la cîmp, da' era prea plăcut să stai la soare, se gîndea Thomas, zîmbindu-mi de pe scara de lemn, pe care se așezase oftînd ușor de mulțumire. Licurișca spăla paharele, o ajuta pe bunica la bucătărie, Carina se așezase între mine și avocat, înhățase cutia cu bomboane și florile de un roșu sfîșietor de trist, care i-ar fi bucurat sufletul lui CrisLi, dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
de toată lumea: electrică, magnetică și gravitațională. Stătea acolo, în acea lume ciudată a efemeridelor imaginare, și mii de gînduri stranii circulau prin neuronii din creierul lui, cu cea mai mare intensitate. Lua plicul, încă nedeschis, îl sprijinea de menghină și ofta încetișor. Emoția asta o mai avusese în copilărie, cînd cea mai mare surpriză i-o făcuse tatăl lui, care îi construise dintr-o sîrmă mai groasă un cerc cu diametrul de vreo treizeci de centimetri și, dintr-o altă sîrmă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
nimeni despre acestă durere din adîncul lui, nici măcar cu Mancuse, prietenul său cel mai bun, cu care mai “tăcea” la cîte o bere, luminată numai de bucuria prezenței prietenului ce îi înțelegea sufletul, uneori mai venea pe la mine, se așeza oftînd pe treptele de la intrare și îmi cerea o țigară, o fuma tacticos, privindu-i pierdut jarul incandescent, îi spunea cîte o poveste cu pirați Carinei sau îi desfăta curiozitatea de copil cu Priam și cu Agamemnon, cel care a răvășit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Cascadă de la Pârâul lui Galeș abia picura. Se pusese o secetă cruntă, de parcă blestemul meu asupra ploii, cănd cu cei trei măgari, s-ar fi prins. „E că după război, ofta Bună, arde și mama ierbii”.) M-am așezat pe malul Jiețului, m-am descălțat. Voiam să traversez râul, să urc, pe lângă cascadă, la grota din stânci. Mintea-mi era aiurea și n-am auzit tropăitul lent al potcoavelor pe șosea
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
ochii de ciuda. Își bătuse joc de mine și trebuia să mă răzbun. Unchiu s-a întors după o jumătate de oră, cu o cârca de cepi de tot soiul: și cu coaja, si groși, si uzi, si cu licheni. Ofta a dezamăgire. Îmi venea să râd, dar n-am scos un sunet. Mă prefaceam că dorm. Unchiu a așezat cepii pe vatra, tacticos, a luat o gură de țuică, și-a aprins o țigară. - Băăă! a țipat dintr-o dată, unie
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
mușcând zgomotos din măr privind-o adânc în ochi ca pe o promisiune - așa voi mușca și din "merele" tale într-o zi!" - ea roșea până-n albul ochilor iar sânii obraznici împungeau iia înflorată pecetluind astfel acceptarea provocării. Se opri oftând privind cerul. Parcă și el îmbătrânise... Lumina lăptoasă a toamnei se cernea printre crengile goale ale copacilor ce străjuiau aleea ca niște soldați credincioși. -Hai tataie, nu sta-n drum! Mișcă-te! Te caută moartea acasă și tu umbli haihui
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444746468.html [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
În schimb o luase pe Mariuca.. prea devreme, mult prea devreme. Rămăsese singur și toată tristețea lumii își făcuse cuibar în sufletul lui cotrobăind cu degetele ei noduroase în sipetul cu amintiri. Picioarele i se păreau atât de grele că oftă lung dar oftatul lui se pierdu în vaierul vântului. Un fior rece îi trecu pe șira spinării de parcă moartea s-ar fi atins de el. Zâmbi. Poate că totuși se vor întâlni... Începu din nou să meargă cu gândul rătăcind
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444746468.html [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
în jurul lui și Tu ai sosit cu alaiul lor în același costum de blue jeans cu un trandafir roșu în mână m-ai cuprins zâmbind de umăr te-ai așezat lângă mine privindu-ne tot timpul la ultima notă ai oftat ți-ai lipit fruntea sarutandu-ma de a mea ne-am prins de mână râzând îmbrățișându-ne că atunci am urcat acele pietre prin acea mică poartă am ieșit din parc cucerind orașul trist și prea agitat Referință Bibliografica: Nocturnă
NOCTURNA ÎNTR-O DIMINEAŢĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1422782656.html [Corola-blog/BlogPost/376109_a_377438]
-
Conjunctura nefastă, respectarea legior, soarta, voința zeilor, în mâna cărora se aflau viețile oricărui muritor, dădeau naștere unor evenimente care păreau a fi hotărâte de dinainte, deci erau inexorabile. Dar înțelegea Claudia Procula aceste adevăruri?” își spuse procuratorul zâmbind amar. Oftă îndelung, ceea ce ar fi însemnat că îi părea rău fiindcă o supărase pe soția sa. Dorea să o împace cumv, dar în acele clipe nu știu ce să-i spună. De aceea procuratorul tăcu. În ochii lui ea era o simplă femeie
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
n-are habar unde este, lumea îi e necunoscută, se mai uită pe fereastră, ziua în amiaza mare ca să vadă de poștașul, nu îi lasă vreo scrisoare, pe o poliță în odaie, șade o poză ruptă toată o privește și oftează, viața ei e blestemată, își așteaptă în tăcere, moartea ca să-i vină odată lângă ea e o lumânare, iarăși ușa-i descuiată, nu mai vrea ca să trăiască, sufletu-i secătuit mai bine să moară odată, fata oricum n-a venit
O MĂICUŢĂ BĂTRÂNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1472201319.html [Corola-blog/BlogPost/379154_a_380483]
-
tăcere, moartea ca să-i vină odată lângă ea e o lumânare, iarăși ușa-i descuiată, nu mai vrea ca să trăiască, sufletu-i secătuit mai bine să moară odată, fata oricum n-a venit, nu mai poate nici să plângă, doar oftează neîncetat și se roagă ea într-una, ca să-i dea domnul vreun sfat, în odaia întunecoasă, fără foc, fără lumină a închis ochii într-o noapte, o măicuță bătrână, iar la groapa ei săracă, întreg satul s-a întâlnit însă
O MĂICUŢĂ BĂTRÂNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1472201319.html [Corola-blog/BlogPost/379154_a_380483]
-
o cafea Ți-o fac cu caimac, aromata Mai leapădă-ți coasă cea grea Și mantia asta ciudată. Te rog să iei loc în fotoliu Nu mă supără dacă fumezi După cine ești, Moarte, în doliu? De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeaua Nu te grăbi, că te frigi Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua Dacă eu am să mor, ce câștigi? Ai venit să mă iei în persoana Prea mare onoare îmi faci Din toată specia asta
CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015) : ULTIMA CAFEA//EU VOI MURI DEFINITIV,ODATA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1442312422.html [Corola-blog/BlogPost/363231_a_364560]
-
oprire, niciodată n-am lipsit,... XXVI. ÎN AJUN DE CRĂCIUN, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 725 din 25 decembrie 2012. ( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei ... Citește mai mult În Ajun de Crăciun( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc,În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!...Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!...Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciunși mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput,Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!...Îmi rechem amintiri, când
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
viu, altfel nu poți fi! Vezi?! Prin ceea ce spui te înșeli singur, crezând cele neadevărate! Gaius dădu însă din cap a negație și păru că se gândește la un răspuns. -E adevărat ce ziceți voi nu vă contrazic, spuse Gaius oftând, e mort fără nici o îndoială căci împungându-i coasta cu sulița nici un geamăt n-a scos. Eu însă altceva vreau să spun, ceea ce voi n-ați înțeles. Să vă dau un exemplu: Dacă cel care moare dându-și viața sa
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
și Gaius îi povesti cum se petrecuse totul în acea zi și mai apoi cum se vindecase de albeața ochilor într-o clipă când sângele ieșit din coasta împunsă a învățătorului îi atinsese ochii. Cornelius nu spuse nimic ci doar oftă. Statura sa impunătoare se gârbovi cu coatele pe genunchi, profilându-se în umbrele serii într-o atitudine de deznădejde. După un timp însă spuse pe un ton șoptit. -Să-ți spun ceva Gaius. Mie învățătorul Iisus mi-a vindecat o slugă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat. -Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjit Într-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit? Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om! Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună- Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpână Care urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân Stai ca boul într-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
a bruscat,Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat.-Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjitîntr-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit?Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pomși oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om!Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună-Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpânăCare urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân” Stai ca boul într-o rână
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
stilistic este o”bijuterie”. “Hai,Vălene, până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică crima.Poate,unii o să mă combată,afirmând că lumea a apărut înainte de real,fiindcă realul a fost perceput ulterior de gândirea omului,iar pătrunderea lui Dumnezeu
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
-n blană, Au dat roata prin poiană Oile; și, transpirate, S-au oprit la umbră toate Să-mpletească evantaie Din crenguțe și din paie. Berbecii, ca niște zmei, S-au împuns de-au scos scântei. Doar măgarul îi privește Și oftează părintește: - Dacă baciul-fecioraș Va zice din fluieraș, Mai spre seară, pe răcoare, Facem discotecă mare! Bucuroasă-o iadă sare: - Asta chiar că-i supertare! Referință Bibliografică: HÂRJOANA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie
HÂRJOANA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1435762747.html [Corola-blog/BlogPost/369721_a_371050]
-
că tăvălugul peste noi, ne dau senzația că acea lume aparținea unui trecut cu mult mai îndepărtat. Dar oricât și oricum ar trece timpul, acele spații de suflet le duc cu mine oriunde mă aflu. George ROCĂ: Mă faceți să oftez și să devin nostalgic aducându-mi aminte de Oradea, orașul copilăriei mele. Observ că am avut drumuri paralele... Din nou v-ați mutat, de data asta tot în Ardeal, la Cluj! De ce ati optat pentru a face filologia la Cluj
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
așezate cu efort și cu răbdare și că va trebui să lupte când uneori va întâlni lume nedreaptă și crudă, dar să nu renunțe niciodată să iubească oamenii și să își păstreze încrederea în forțele proprii. Că orice bunica, uneori oftez după lucrurile pe care nu am reușit să le fac niciodată în viață, apoi zâmbesc speranței când îmi privesc nepoata. Există atâtea lucruri pe care am dorit să le fac și nu mi-a ajuns timpul, atâtea locuri pe care
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]