1,335 matches
-
Pare că asistăm la propriile vieți care s-au consumat deja sau care au fost consumate de alții, purtăm până și dorințele altora: „Greșesc toți cei care spun că trupul/ dorește alt trup/ Trupul mănâncă/ și doarme/ și se înmulțește./ (Oftatul i se dă în arendă)/ De dorit doar sufletul poate dori/ Toate dorințele mele au fost și ale altcuiva/ Sunt o lumânare care doar a cârtit”. Finalul ne este și el pus sub semnul întrebării și al pasivității: „ne stingem
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
Pământul negru oleacă aburos, închis Între filamentele ploii, rare Dar sigure fire ale aducerii aminte. Din VIAGGIATORE INSONNE [Il viaggiatore insonne] [ Neadormitul călător] Neadormitul călător Atunci când trenul s-a oprit Pentru o clipă poposind Să-și tragă sufletul A simțit oftatul Acelui ținut întunecat Într-un acord laconic... Prezentare și versiune în limba română de Geo Vasile
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
guma de mestecat! El și ea în pat, după ce s-a consumat noaptea nunții. După o tăcere îndelungată ea, în sfârșit, întreabă: - De fapt, tu ce leafă ai că nu mi-ai spus niciodată? - 500 de lei. Ea, cu un oftat lung: -Și asta-i mică... - Cum a fost întîlnirea pe nevăzute? îl întreabă un student pe colegul de cameră. - Nasoală! Tipa a apărut cu un Rolls Royce din 1932. - Păi asta-i o mașină foarte scumpă. Ce a fost așa
BANCUL ZILEI: Ce este tare când se bagă în gură şi moale când se scoate? () [Corola-journal/Journalistic/67075_a_68400]
-
mi l-a cadorisit Alexandra, câtă vreme Cioran însuși l-a executat: „Illisible - débauche ridicule de «poème».” E prima dată când cioranologii noștri își permit să-l contrazică. Filozofie poematică! Zarathustra! Biblia! Absolut de necitit. „Verdele timp se întomnează sub oftatul duhului. Și oricât fiorul dornic de înfiorări ți-ar foșni în frunzarele sperării, miezul cugetului își pierde prospețimea în apropierea bătrânei Sortiri.” Fiorul dornic de înfiorări... Frunzarele sperării... Bătrâna Sortire... E greu de crezut că putuse să cadă atât de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4373_a_5698]
-
negri. Erau ochii Marthei, cei pe care îi vedea Helene acum. Ochii înfricoșați ai Marthei. Helene o vedea pe Martha într-un vagon de animale, vedea cum picioarele ei goale alunecau peste excremente, cum căuta sprijin, auzea gemetele celor înghesuiți, oftatul omului, tremurul lui, frunzele de stejar și strănutul. Se auzi o împușcătură. Un vânător, strigă Peter și chiui. Lătrat de câini în depărtare, o a doua împușcătură. Stai, mamă! Peter voia să se oprească și să se uite în jur
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
Zi înfricoșată. De unul singur, la farmacie și la bancă. Lasă că, deși prevăzut cu instrumentul aferent, nu prea auzeam ce mi se spunea. Dar ce răspunsuri la întrebări! Am plecat din ambele „locații” simțind cum vine în urma mea un oftat: „Bietul bătrân!” Ciudată zi! La prânz primesc o hârtie de la administrația financiară prin care sunt înștiințat că am un rest de plată la impozit în sumă de 0 lei. Și mi se comunică, în termeni drastici, ce urmează să mi
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
de dormit nu mai doarme aproape deloc... Și greutatea nu e în picioare, cât în cap. „Până acolo să mă duc!?” Cu cât faci mai puțin, cu atât ți-e mai greu să faci acel puțin. O frază în loc de un oftat. Vitalitatea omului depinde de viitor. Să ai un proiect. Noi, nu știu să avem vreunul. Și nu „socializăm”. Îi speriasem pe vecini cu câtă lume venea la noi. Acum, abia de ne mai amenință câte unul, din an în Paști
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3734_a_5059]
-
băga-mi-aș! se iți Chisăliță pe lângă subțioara lui. N-am mai văzut un morman de gunoi așa înalt... - Și cu macaraua asta cât o clopotniță, parcă ar fi o biserică... întări Iadeș, lăsându-și traista de pe umăr, cu un oftat însoțit de un zgomot de oale sparte și de tingiri ruginite. Ce-o fi trebuind să cărăm toate ciobiturile astea? - Dar pe tine de ce trebuie să te cărăm după noi, măzăriche? întrebă Pârnaie, stând, mai departe, cu palma pavăză peste
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
un tovarăș de convingeri demonice al lui Ceaușescu, Jean-Paul Sartre. Aparatul propagandistic dezvoltase o strategie sofisticată, menită să explice că nenorocirile social-economice n-aveau nicio legătură cu Liderul Suprem, care, bietul, era mințit de sicofanții din jur... Am auzit adeseori oftaturi dezolate care accentuau tocmai această parte „umană” a personajului: el ar vrea să facă bine, dar nu poate, pentru că i se ascund lucrurile grave de către cei vinovați, cărora le e teamă că vor fi dați afară ori chiar aruncați în
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
obicei - și alte cuvinte mai bune nu găsim -, "geniu atotcuprinzător." Cuvintele, slabele noastre cuvinte! El s-a ocupat de muzică, spunem noi. Or, dintre sunete -, omul le-a emis mai întâi, în mod natural, pe cele care se numesc suspin, oftat, râs, hohot de plâns, chiot de plăcere, de victorie sau urlet de durere. Aceste sunete nu erau încă muzică, ci o exprimare simplă, rudimentară, a cosmosului din om. în codurile inițiale ale muzicii, ele s-ar fi numit disonanțe. După
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
complicitatea dintre gheară și zbor Abur O mică neînțelegere oglindită în rîu schimonosește lumina care atîrnă de respirația unui iepure obosit aburul intrat în panică răvășește fructele negre murele și porumba umbrele distilate în așteptare toate cîntăresc greu în inimă; oftatul unui ecou în scaieții imponderabili Fire subțiri Viteza cuvintelor printre coastele țepene diagnosticate succint vîntul stîrnit cu mîinile înmuiate într-o linie melodică stinge incendiul din creștetul pădurilor; printr-o deviație de sept pasiunea pentru sărăcie pătrunde mai greu Elisabeta
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
strecurându-mi-se obosită în chiloți, printre picioare, și cu degetele își făcea loc prin despicătură, pipăindu-mă, mai întâi timid, apoi ca pentru a-și încălzi degetele. Nu era nimic excitant în gestul ei, îmi părea mai degrabă un oftat, la fel de firesc ca o nevoie minimalistă a organismului." (p. 124); Nu mai țin minte decât senzația aceea de cuibăreală în adâncitura palmei lui puțin umezite de sudoare și surescitare. Mi se cuibăriseră în straturile pielii iubirea care mi se scursese
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
un moment de trezie, parcă-s manele - de pe Etno Tv. Ay, mamăăăă-mamăăă!, îmi vine să plâng... Abia reușesc să-l calmez arătându-i că tocmai a început ,Piața Divertis" pe Antena 1. După câteva minute îl aud mormăind cu un oftat: - Eh, ,Divertis-Divertis" - unde vi-i hazul de altădată, domnu' Grecu? Chiar așa!
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile sunt sub cârma omului, ci bietul om sub vremi Avea talent în pictură și Petrică Monea, cum de altfel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai coruptă și inautentică formă a ,înțelepciunii populare". Ce să ne mai tot ascundem după deget, folclor căzut pe mîna țiganilor. Dar Barbu Lăutarul ce era? Iar clasicul cîntec ,Bordeiaș, bordei" e o jelanie țigănească veche care azi ne produce oftaturi transportate după muzica veche a românilor. Haiducii din Clejani, taraful cu care defilăm azi, fiindcă aștia ar fi, chipurile, reprezentanți autentici ai folclorului nostru muzical, a primit această ștampilă de confirmare din străinătate, nu din partea Uniunii Compozitorilor de la noi. Dacă
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
le-au marcat formarea intelectuală, gusturile artistice, reacțiile în fața bolii sau a morții celor apropiați, secretele cele mai bine păstrate și indiscrețiile stînjenitoare din relațiile cu ceilalți. Sub pana scriitoarei, toți acești oameni devin vii, le simțim răsuflarea, le auzim oftatul, le înțelegem neliniștile, spaimele, temerile, impecabil camuflate în spatele ținutelor severe. Abia sosit în România, doctorul Carol Davila îi împărtășește soției sale românce exasperarea în fața unui comportament care face ravagii și astăzi, mai ales în viața politică: Oamenii aceștia ar trebui
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
lumineze de ziuă. Dar mă rog, acestea erau temerile mele și nu trebuia s-o sperii pe Maria. Am cuprins-o pe după umeri. Avea trupul fierbinte. Din când În când percepeam un tremur ușor scuturându-i trupul, Însoțit de un oftat abia deslușit. - Cum te mai simți? am Întrebat-o. - Mai bine. Era mai greu dacă eram singură, a spus ea cu glas convingător. Era mai bine dacă nu coboram, mi-am zis eu În gând, fără a rosti cu voce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ne ești; și poetul - credea că-ți veghează o stea, steaua ta de destin dintr-un veșnic amin unde chiar Dumnezeu te botează mereu. Țara mea de creștini botezați sub lumini, cât necaz îți e dat? cât mai ai de oftat? trece timpul la pas. doina-ți moare în glas. s-au rupt brazii din trunchi și-au căzut în genunchi. george filip credea că-ți veghează o stea; cât de tristă ne ești Țara mea din povești! PLÂNGE O STEA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cotonogelile, a căzut o clipă pe gânduri, apoi a spus. - Deci, căutați găină. Dar căutatul găinilor mărginindu-la la atât, căci nefiind emanciparea moravurilor de azi, nu am auzit că vreunul dintre noi ar fi avut aventuri sentimentale care să depășească oftaturi în clar de luna sau ochiade pe sub șepci în timpul plimbărilor pe bulevard. Exceptînd vizitele celor mai mari la"fetele"de la hotelul Regina Maria sau cel de deasupra fotografului Mihălcescu, cea mai cunoscută și constantă fiind Carmen (nu zâmbiți în colțul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ochii-săgeți, sau se iscă din auzite (amor de lonh; Ibn Hazm spune: „nici paradisul n-a fost descris altfel decât din auzite”; Guillaume IX, în cântul al IV-lea, își plânge iubirea pentru o doamnă niciodată văzută). Ea aduce suferință, oftat, nebunie (în tradiție platonică), e o boală de nelecuit; dar, spune Ibn Hazm, nici nu se dorește vindecarea. Cât despre iubirea din copilărie (chiar dinainte de naștere!) și până dincolo de moarte, sau iubirea din vis - toate aceste motive pe care azi
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
buzunarul drept - nouă, le pune împreună, iar pe urmă le împarte la trei, fiindcă nu s-a priceput să rezolve problema. Examinatorul se pregătea să-i pună un doi, dar preotul care stătea la catedră alături de ceilalți a scos un oftat și a spus: „Acesta este fiul lui Matvei Aleksandrovici, un băiat dezghețat”. Examinatorul i-a dat nota trei lui Vorobianinov Ippolit și băiatul dezghețat a fost admis. În Stargorod erau două gimnazii: unul pentru nobili și altul orășenesc. Elevii de la
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
arunc afară din biblioteci textele. Mă limitez la a le denunța. Cât privește puterea eruptivă a dorinței la femeie, ea depășește toate interdicțiile imaginabile. E de ajuns să ne reamintim ce putere are plăcerea femeii asupra creierului nostru, țipetele și oftaturile ei, în timpul actului sexual, ca să înțelegem că nici un dig moral nu e suficient de solid ca să le pună frână”. În fine, doar două versete din 6218, câte numără Coranul, se referă la portul voalului. Nici unul singur la burqa, inventată târziu
Coranul și apetitul sexual () [Corola-journal/Journalistic/4181_a_5506]
-
pentru vreo cupă, ceva? -Da... Champions League... - Păi, nu trebuia să fie miercuri? - E și miercuri, dar și azi sunt meciuri. - Dar mai sunt și joi, că așa auzeam la TV. - Sunt și joi, dar alea joacă în Europa League... (oftat, în timpul ăsta fazele curg, Urziceni egalează). Arbtrul fluiera penalty pentru fustangii. - Auzi, arbitrul este corect? A fost penalty? Sau ne fură? - A fost, n-a fost, ce mai contează... - Da’ e henț când dai cu mâna în minge sau cand
Cum să te uiți la meci cu nevasta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18622_a_19947]
-
aude o voce înfundată din partea cealaltă a dulapului. Scena se repetă de luni până vineri cu mici variații în funcție de programul meu. - Ce faci? - Nu știu cu ce se mă îmbrac. Chiar nu mai am cu ce să mă îmbrac. Un oftat prelung se aude din același șifonier. De multe ori am impresia că șifonierul e cel care oftează, sub presiunea hainelor ticsite în el. Oare cât va mai rezista? - Mda.. Mă duc la baie, spun eu încercand să trag după mine
Cititorii bărbați despre femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18935_a_20260]
-
atitudinea cea mai indicată e aceea a refugierii. În baie, simulând o diaree, la cârciumă, la o bere cu băieții, ca “Dacă tot începe scandalul, măcar să profit și să ofer un motiv” sau într-o tăcere lungă, urmată de un oftat și de o replică total în afara temei, gen “Scuză-mă, nu am fost atent la ce ai întrebat, mă gândeam la faptul că te fac să suferi atât de mult, uneori, cu egoismul meu ... Iartă-mă, iubito!”. O veche legendă
Crezi că sunt grasă? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18929_a_20254]