531 matches
-
de „la Biserică” din satul Gherăești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. și ale unei necropole din secolele al XV-lea-al XVIII-lea. Înainte de 1990, în Gherăești s-a practicat cu succes oina. Avându-i ca antrenori pe Eugen Cocuț, Constantin Bogza și Vasile Puiu, acest sport a adus tinerilor din sat 16 titluri naționale și numeroase cupe câștigate la diferite categorii de vârstă. Jocul de baseball a fost introdus în județul Neamț
Comuna Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/301534_a_302863]
-
S. Corbu (n. 1864, Bordei Verde, Brăila - d. 1941, București) a fost profesor de gimnastică, colaborator apropiat a lui Spiru Haret. A fost unul din pionierii învățământului sportiv în România, conducând comisia care a elaborat regulamentul oficial al jocului de oină, introdus de Spiru Haret ca disciplină obligatorie în școli. Radu S. Corbu a urmat studii de specializare în gimnastică, la Viena, Breslau. Revenit în țară este numit "Profesor de gimnastică și arme" la primul liceu real din țară, "Liceul „Nicolae
Radu Corbu () [Corola-website/Science/335146_a_336475]
-
ocupat și funcții administrative în conducerea liceului, cum ar fi cele de secretar și subdirector. Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice îl numește în 1898 pe profesorul Corbu la conducerea comisiei care a elaborat și aprobat primul regulament al jocului de oină, regulament rămas în linii mari neschimbat, până astăzi. A fost membru fondator și conducător al "Societății Profesorilor de Educație Fizică și Sport" (1905). A publicat studii de specialitate în revista „Gimnasticul român”. În 1899 a reprezentat România la Congresul Internațional
Radu Corbu () [Corola-website/Science/335146_a_336475]
-
este un joc sportiv de echipă, asemănător oinei de la noi. ul se aseamănă în unele privințe cu multe alte sporturi cu mingea și care folosesc bastonul, cum sunt cricketul, „rounders” sau „pesapallo”, jucate în diferite regiuni ale lumii. O minge cam de mărimea unei mingi de tenis este
Baseball () [Corola-website/Science/298742_a_300071]
-
a reușit să scape cu viață după parcurgerea a 2000 km pe jos. În 1945, ca fost sportiv la STB, i s-a oferit un post de funcționar astfel putând să-și întrețină familia, iar după serviciu, să practice sport: oină, fotbal, handbal, volei, într-o anumită perioadă chiar și rugbi sau baschet. Tot aici si-a cunoscut și viitoarea soție, Ioana. În 1953, ca secund al lui Gheorghe Petrescu, a participat la pregătirea echipei naționale de volei, care a obținut
Nicolae Sotir () [Corola-website/Science/315670_a_316999]
-
a început să cutreiere maidanele și să-și găsească ascunzători în pivnițele șubrede din apropiere, pe care le explora cu emoție. În vara anului 1917, după terminarea școlii primare și înaintea admiterii la liceu, el și-a petrecut timpul jucând oină pe strada Călărași și pe maidanul Primăriei (un teren viran uriaș aflat în preajma locului unde se află astăzi Teatrul Național), lângă statuia lui Ion C. Brătianu. Viitorul scriitor a explorat pivnițele nesfârșite de pe maidanul Primăriei abia după ce a fost admis
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
apărut în sudul Mesopotamiei pe la începutul mileniului al IV-lea î.e.n. venind posibil din zona stepelor siberiene.) În orice caz nu erau autohtoni. Erau o populatie indo-europeană vorbind o limbă aglutinanta asemănătoare limbii turce vechi. Practicau agricultură și creșteau suine, oine și bovine (oaia, vacă, porcul). Cunoșteau țesutul și olăritul, făceau vase de lut colorate și ornamentate cu figuri umane de animale și păsări. În curând vor ajunge să cunoască metodă topirii metalelor. Puneau în mormânt alături de cel decedat unelte, obiecte
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
parlamentarii tocmai pentru că venea în rezolvarea unei probleme locale. Legea prevede posibilitatea ca primăriile să poată dispune, în limita fondurilor, activități de proiectare și execuție în cazul locuințelor în proprietate privată a persoanelor fizice, pentru reducerea riscului seismic. În 2014, oina a devenit sport național, după ce propunerea legislativă depusă în Parlament în 2011 a devenit lege, votată de toate grupurile parlamentare, cu excepția UDMR. De asemenea, a inițiat în 2015 o propunere legislativă prin care a cerut să se interzică amplasarea antenelor
Adriana-Diana Tușa () [Corola-website/Science/329024_a_330353]
-
multe grupuri de elevi din Bârlad au venit în zona într-o excursie numită de ei “Pe urmele cireșarilor”. Pentru a spera la dezvoltarea turismului în comuna trebuie mai întâi să se dezvolte economic întreaga zonă a Moldovei. Jocul de oină s-a practicat de secole în toate zonele țării , deci inclusiv în zona Moldovei. Jocul era numit de localnicii din satele componente ale comunei "turcă" sau "tacă" . Deși oficial trebuiau formate două echipe de căte 11 jucători, sătenii improvizau teren
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
a practicat de secole în toate zonele țării , deci inclusiv în zona Moldovei. Jocul era numit de localnicii din satele componente ale comunei "turcă" sau "tacă" . Deși oficial trebuiau formate două echipe de căte 11 jucători, sătenii improvizau teren de oină pe maidane sau chiar pe drumurile sătești și jucau "tacă" formând echipe de 4, 5, 6,7 sau chiar 3 persoane, modificând « regulamentul » jocului. Mingea folosită era de obicei făcută din bucăți de pânză legate cu ață din cânepă. Ocupația
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
la Alexandru Vlahuță, 29 august Bârlad ) În perioada comunistă se organizau bâlciuri și în comuna Ibănești, pe 23 august, în satul Mânzați. La “bâlciuri” se organizau uneori și concursuri de “trânte” la care participau cei mai vânjoși tineri din sat. Oina a fost cel mai popular sport până în perioada interbelică când fotbalul a devenit în prim-plan. Apoi, în fiecare zi de sărbătoare se organizau meciuri între echipe din comuna sau din comune învecinate. Tradiția meciurilor de fotbal a continuat și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
comuna un teren pentru activități sportive. Decizia de a construi o clădire pe terenul de sport a fost criticată atât de presa locală, cât și de cea centrală. Pe acel teren însă se joacă în continuare fotbal, tenis de câmp, oina, chiar dacă condițiile nu sunt potrivite pentru a se forma o echipă competitivă care să participe în competițiile locale, județene sau regionale. Elevii și cadrele didactice din școli organizează spectacole și serbări pentru a marca sărbătorile naționale și religioase importante din
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Comitetului Olimpic Român în 1914. Prima instituție de învățământ superior în acest domeniu, Institutul Național de Educație Fizică, și-a deschis porțile în 1923. În perioada dintre cele două războaie mondiale sportivii români au obținut primele victorii în concursurile internaționale. Oina — sau "hoina" cum i se mai spunea — este socotită un joc sportiv național pentru români, având, pe pământul românesc, o vechime de cel puțin 6 secole, așa cum menționează cronici și hrisoave care îi subliniază popularitatea de care se bucura printre
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
național pentru români, având, pe pământul românesc, o vechime de cel puțin 6 secole, așa cum menționează cronici și hrisoave care îi subliniază popularitatea de care se bucura printre copii și tineri, oșteni și voievozi. În timpul lui Vlaicu Vodă, anul 1364, oina se juca în Țara Românească, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viața oamenilor. Jocul de oină amintește de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
care îi subliniază popularitatea de care se bucura printre copii și tineri, oșteni și voievozi. În timpul lui Vlaicu Vodă, anul 1364, oina se juca în Țara Românească, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viața oamenilor. Jocul de oină amintește de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit transhumanță. Echipa națională de fotbal a României își începe
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
și tineri, oșteni și voievozi. În timpul lui Vlaicu Vodă, anul 1364, oina se juca în Țara Românească, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viața oamenilor. Jocul de oină amintește de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit transhumanță. Echipa națională de fotbal a României își începe activitatea prin meciul de la 8 iunie 1922 de la Belgrad, contra
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Oina (sau hoina) este un joc sportiv tradițional românesc. Jocul de oină era răspândit pe întreg cuprinsul țării, având un număr mare de denumiri și variante: în Banat i se spunea „lopta mică” sau „pila”, în Transilvania „de-a lunga” sau
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
Oina (sau hoina) este un joc sportiv tradițional românesc. Jocul de oină era răspândit pe întreg cuprinsul țării, având un număr mare de denumiri și variante: în Banat i se spunea „lopta mică” sau „pila”, în Transilvania „de-a lunga” sau „lopta lungă”, în zona Sibiului „fuga”,în Muntenia și în Moldova
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
întreg cuprinsul țării, având un număr mare de denumiri și variante: în Banat i se spunea „lopta mică” sau „pila”, în Transilvania „de-a lunga” sau „lopta lungă”, în zona Sibiului „fuga”,în Muntenia și în Moldova „hoina” și apoi oina, în Maramureș „ojerul” sau „oirul”, în Dobrogea „de-a lunga” etc. În unele părți oina se juca și de către fete, sub numele de „oiniță”.Este asemănător cu jocuri sportive comune altor țări, cum ar fi "Schlagball"-ul german, "pesäpallo"-ul
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
spunea „lopta mică” sau „pila”, în Transilvania „de-a lunga” sau „lopta lungă”, în zona Sibiului „fuga”,în Muntenia și în Moldova „hoina” și apoi oina, în Maramureș „ojerul” sau „oirul”, în Dobrogea „de-a lunga” etc. În unele părți oina se juca și de către fete, sub numele de „oiniță”.Este asemănător cu jocuri sportive comune altor țări, cum ar fi "Schlagball"-ul german, "pesäpallo"-ul finlandez, jocul "paume" din Franța, respectiv "Cluiche Corr"-ul irlandez. Jocul solicită calități sportive complexe
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
jocul "paume" din Franța, respectiv "Cluiche Corr"-ul irlandez. Jocul solicită calități sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mișcările de autoapărare față de loviturile mingii, precizie în aruncarea și lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Jocul de oină este practicat continuu cel puțin din secolul al XIV-lea conform cronicilor și hrisoavelor timpului, fiind menționat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Altă atestare documentară apare în anul 1596, când cosmograful italian Gian Lorenzo d
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
puțin din secolul al XIV-lea conform cronicilor și hrisoavelor timpului, fiind menționat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Altă atestare documentară apare în anul 1596, când cosmograful italian Gian Lorenzo d´Anania menționează jocul de oină în lucrarea "Sistemul Universal al Lumii" la capitolul descrierii Valahiei Superioare. Referiri la oină se găsesc și în lucrarea "Diaetetica" a lui Stefan Matyus din 1762 tipărită la Cluj, apoi preotul Nicolae Stoica din Hațeg care în anul 1763 relatează
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Altă atestare documentară apare în anul 1596, când cosmograful italian Gian Lorenzo d´Anania menționează jocul de oină în lucrarea "Sistemul Universal al Lumii" la capitolul descrierii Valahiei Superioare. Referiri la oină se găsesc și în lucrarea "Diaetetica" a lui Stefan Matyus din 1762 tipărită la Cluj, apoi preotul Nicolae Stoica din Hațeg care în anul 1763 relatează anii petrecuți la Timișoara unde juca cu copiii în curtea bisericii „lopta mică”. Cel
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
lui Stefan Matyus din 1762 tipărită la Cluj, apoi preotul Nicolae Stoica din Hațeg care în anul 1763 relatează anii petrecuți la Timișoara unde juca cu copiii în curtea bisericii „lopta mică”. Cel care aduce transformări radicale în jocul de oină, dându-i caracter de joc sportiv, este Spiru Haret, considerat a fi părintele oinei. Prin „Reforma învățământului” din 1898 cât și prin alte decizii ministeriale, el a introdus practicarea obligatorie a oinei în școlile de toate gradele. «"Oina poate aduce
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
care în anul 1763 relatează anii petrecuți la Timișoara unde juca cu copiii în curtea bisericii „lopta mică”. Cel care aduce transformări radicale în jocul de oină, dându-i caracter de joc sportiv, este Spiru Haret, considerat a fi părintele oinei. Prin „Reforma învățământului” din 1898 cât și prin alte decizii ministeriale, el a introdus practicarea obligatorie a oinei în școlile de toate gradele. «"Oina poate aduce o viață nouă în școala română, fiind un admirabil mijloc de educație fizică, adevăratul
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]