262 matches
-
fotografie a catușelor. - Dar cu privire la asta? - Nu cunosc nimic despre arta evadării. Era de fapt un răspuns? - Asta înseamnă că nu le recunoașteți? - Nu. - E foarte important, insistă Sachs. Atunci interveni tânăra femeie cu ochi albaștri si unghiile date cu ojă neagră, care până acum doar se uitase la fotografie: - Sunt Darby. Bătrânul o privi calm. După un moment, continuă tot ea: - Originea lor e undeva prin secolul optsprezece și au fost folosite la început de Scotland Yard. Mulți „maeștri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
din cafea și hotărî că nu era îndeajuns de dulce, așa că își mai puse două pliculețe. Sachs privi mâinile abile ale Karei și apoi le privi pe ale ei. Două din unghii erau rupte, în timp ce ale tinerei erau perfecte, iar oja de culoare neagră strălucea. Avu un ușor acces de gelozie, pe care îl înăbuși imediat. - Știi ce este iluzionismul? o întrerupse Kara din reverie. - David Copperfield, răspunse Sachs. Houdini. - Copperfield, da. Houdini, nu - era un artist al evadărilor. Iluzionismul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
deranja vederea subterană. Noaptea târziu sau dimineața devreme, când stăteam întins în pat, mă uitam la picioarele oamenilor care treceau. Din când în când, trecea câte o pereche de pantofi cu tocuri înalte și decupați în față. Unghiile date cu ojă licăreau și imaginația mea stârnea un vârtej puternic ce înghițea purtătoarea necunoscută a acelor pantofi deloc inocenți, cu părul în bătaia vântului, hainele zburând prin fereastră și apoi în patul meu îngust de fier. — Am găsit o slujbă. Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de valabilitate. Adăugați vina, speranța, nesiguranța, nerăbdarea, disperarea și panica. Amestecați bine. Lăsați totul se fiarbă înăbușit timp de două zile. Într-o cadă de dimensiuni medii, pregătiți femeia răzând-o pe picioare, vopsindu-i părul și pictându-i cu ojă unghiile de la picioare. Cam cu o oră înainte de a începe operațiunea, turnați pe femeie, cu generozitate, loțiune de corp scumpă. Întoarceți pe toate părțile în mod repetat. Adăugați ciorapii, perechea de chiloți interesanți și miraculosul sutien negru. Exersați de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-mi zic că nu trebuie să sufăr... E simplu. Mă golesc, mă oblig să mă golesc de gânduri. Mă uit în oglindă, mă așez pe scăunelul din fața ei și-mi pieptăn părul până strălucește. Îmi dau pe unghii, încet-încet, cu ojă roșie, din cea pe care n-o poți suferi, dar nu cred că-mi mai pasă atunci. Îmi întăresc cu creion negru genele. Îmi pun o umbră de culoare pe pleoape. Mă admir, mă admir cum mă fac și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
chinuie! Știi foarte bine că n-aș putea. Dar ești uneori atât de dur, încât îmi spun că asta ar fi singura mea scăpare: să te urăsc.“ „Și pe urmă?“ „Pe urmă, nu știu. Pe urmă să-mi dau cu ojă roșie pe unghii. Probabil o să se prăbușească lumea cu mine sau o să prăbușească lumea în general, habar n-am, nici nu vreau să aflu... De ce te ridici? Unde te duci? Încă nu e târziu!“ „Veneam lângă tine, nu plec încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
n-o să mă arunc, pentru că nu e nevoie. N-o să fie nevoie.“ N-au mai spus, o vreme, nici o vorbă. Ioana Sandi continua să se pieptene privindu-se atent în oglindă, apoi a scos dintr-un sertăraș o sticluță cu ojă, uitându-se lung la ea. Andrei Vlădescu se plimba prin încăpere, cu mâinile la spate, s-a oprit în dreptul ușii deschise a balconului, urmărind perechile care treceau pe stradă. Voia să vorbească și nu era în stare. Simțea cum alunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de o zi pe săptămână să‑mi alin durerea din tălpi. Părul Îmi era curat și prins În genul acela de coc voit dezordonat pe care Emily Îl purta mereu fără vreun comentariu din partea ei, iar unghiile - deși nedate cu ojă - erau lungi și aveau o formă rezonabil de frumoasă. Mă răsesem la subraț În ultimele patruzeci și opt de ore. Și, cel puțin ultima dată când mă privisem În oglindă, nu găsisem nici o erupție facială masivă. Ceasul meu Fossil era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
care venea la birou În situații de urgență. — O să ți se facă manichiura În sala de ședințe la ora 4:45, mi‑a comunicat Allison când am răspuns la telefon. Porți o rochie neagră, nu? Insistă să‑ți dea cu ojă Chanel nuanța Ruby Red. Spune‑i să factureze pe departamentul nostru. Întreg biroul lucrase Într‑un ritm aproape frenetic spre a mă face să arăt acceptabil pentru festivitatea de mare gală din seara aceea. Și făcuseră asta, desigur, nu pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
garaj. Cole Își porni dubița și o luă Încet. — Nu-i cazul să ne grăbim, presupun... Vrei să fumezi? SÎnt cîteva țigări acolo. Arătă spre un buzunar din torpedou. Kay căută Înăuntru și scoase o casetă pe care scria cu ojă, E.M. Cole, Nu pune mîna! Aprinse două țigări și una i-o dădu lui Cole. — Mulțam, zise Cole, trăgînd un fum. Dumnezeule, e mai bine așa. Apropo, a fost frumos ce-ai făcut pentru O’Neil. Kay se frecă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cedezi te chinuiai să potolești vacarmul tău sufletesc. Preferai să-ți vâri capul între genunchi ca ultimă jertfă adusă iubitului după care, destinzându-te, îmi arătai degetele și exclamai fericită: - Îți place? Și-ți aruncai privirea admirativ Alternând când la ojă când cu mândrie de posesoare la subsemnatul. Amândoi îți aparțineam! Din păcate, nu te găteai pentru mine !
Limbajul by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83899_a_85224]
-
opt pastile de Advil cu Mimosa și m-am întins pe pat. Nu s-a-ntâmplat nimic. Eram cât se poate de vie, deoarece încă zăream ștrasurile strălucindu-mi pe vârful picioarelor, care, am observat cu oroare, erau date cu ojă roșie în loc de roz-sidefiu, culoare care s-ar fi asortat mult mai bine cu sandalele. Poate opt pastile de Advil nu erau de ajuns. Am mai luat una, apoi încă una, apoi încă una, până ce n-a mai rămas nimic. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
croitoreasa după un model din Neckermann. Da’ n-am purtat-o până acum și-o să mă simt ca naiba în ea! Păi vino mai devreme la mine și ne aranjăm amândouă! A, nu ți-am spus: am pus cerneală în oja aia roșie pe care mi-am cumpărat-o cu tine zilele trecute și-a ieșit trăsnet, un grena închis spre mov, mișto de nu-ți vine să crezi! Ne facem unghiile, ne dăm cu albastru pe pleoape, dermatograf... Ne aranjăm
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
la examen, cu sentimentul că te bucuri să le-auzi. Foile deshidratate circulau de colo-colo, cu scrisul aproape ilizibil. Când nu se îngrămădeau la xerox, le găseai somnolând pe holuri sau trăncănind cu băieții. Unele își trânteau pe degete o ojă de culoare lactată; altele se spoiau în culori sangvinolente sau petrolifere, de negăsit prin magazine. Băieții erau puțini, nesemnificativi, curioși. Așa începea cursul și tot așa se termina: pândindu-ne absent, reciproc. Confruntarea părea interesantă. Iarna, vizitatorii crăpau ușor geamurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Săbăoani aceeași corectitudine, pe deasupra șuba și lanterna de lucire verde într-adins în ochiul călătorilor, verde! ursul în vizuină mai trage de labe și ați crezut că se hrănește sugînd din ele, dar își curăță de fapt degetele atinse de ojă ori așa ceva, pe obraz compusă o mimică și mă răsucesc întîmpinînd privirea, două imobile dublu ori triplu etajate, cu lanțuri de becuri bălțate pe balcoane, Roman căutătura de la plecare, ies din tren, te văd pe lîngă linie, pas accidentat, "Genesis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e afișul lui Charles Bozer jucând alături de Danielle Darieux în celebrul film Meyerling. Parcă urmând îndemnul lui E. Lovinescu, chiar și sufletele personajelor din roman se urbanizează. Sandu devine interesat de accesoriile feminine, în roman pătrund croitoresele, unghiile făcute cu ojă, sticluțele cu rimel și poșetele mereu schimbate, un semnal metonimic al mobilității sufletești a persoanei iubite. Al. Protopescu privește cu entuziasm găselnița telefonului. „Riscul circumscrierii într-un simbol atât de << tehnic >> sfârșește într-o veritabilă performanță analitică. Găselnița - fiindcă totuși
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aș putea avea față de articolul lui Mircea Dinescu: „Vaca și inorogul”. În stilul său savuros, alunecat în „Ciao Darwin”, Dinescu insultă o consilieră prezidențială (Elena Udrea) căreia îi spune „vacă”, o vede din perspectiva „ugerului” și a „copitelor date cu ojă”. După primul moment când am vrut să reacționez, m-am mai documentat puțin, am aflat că personajul insultat nu trece drept o consilieră foarte competentă, că odată s-a făcut public de râs în probleme elementare și, evident, m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
zilele trecute, după o săptămână grea, asezonată cu viroză. Întâi și-ntâi m-am jucat de-a coop. higiena cu mama: i-am vopsit părul, i l-am ondulat și, după ani de zile, am dat-o pe unghii cu ojă roz deschis. Asta a fost luni. Marți, pentru că n-aveam ce chitanțe și bonuri să tai și nici ce borderouri să completez, am decupat cu foarfeca din ziare mici articole sau știri care, pe mine una, m-au bucurat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
de doar zece inși, numărul celor negreșit oripilați de funcționară ar ajunge la 2.400. Deja vorbim de o mică armată de oameni indignați. Părerea mea e că funcționarele ar trebui să se gândească bine înainte să-și dea cu ojă la serviciu. United Airlines distruge chitare Dacă se mai întâmplă să ai și talent la muzică, să spunem, poți face și un cântec despre experiența respectivă, așa cum a făcut canadianul Dave Carroll. Cântăreț într-o trupă anonimă, Carroll se afla
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Nu știu unde este această comună, i-am răspuns. Ai să afli la timpul potrivit. De mâine nu mai vii la fabrică și începi să-ți faci transferul la Comitetul Județean. 39 Mi-a întins mâna mică, cu unghiile îngrijite, nedate cu ojă, mi-a zâmbit și mi-a urat succes. După această întrevedere, în timp ce mă îndreptam spre locul de muncă, secretara de la secție mi-a ieșit înainte și m-a invitat în biroul inginerului Bulgaru, șeful secției. Acesta mi-a dat o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Bikinii aveau scris pe spate ce zi a săptămânii era. Chiloții erau cumpărați de la solar, de la sârboaice și erau scandalos de mici pentru acele timpuri. Svetlana vindea și țigări Kent și țigări B.T., vindea și săpunuri Fa, Lux sau Mira, ojă, parfumuri Chanel. Avea de vânzare aur, blugi originali, dar și haine „la pachet” și ciorapi italieni lycra. Era cineva Svetlana! Pe ea eram geloasă, pe ea o invidia toată lumea. Renunțase la serviciul din fabrică. Amantul ei era procuror. Svetlana mergea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bine. Își luase o Dacie nouă, galbenă, cu banii în mână și avea carnet de șofer. Uneori, când pe spatele bikinilor scria vineri, îl aducea cu mașina pe Ghiță la țară. Venea cu sacoșele pline cu „marfă de la pachet”: cosmetice, ojă, parfumuri și multe altele. Pleca mulțumită de vânzarea pe care mi-o făcea mie și celor câteva cliente pe care și le făcuse printre salariatele comunei. O conduceam până în drum, îi făceam cu mâna zâmbind prefăcut. Odată intrată în casă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se revărsau aromele mult râvnite de oricine ale străinătății. A venit Moșul!... a strigat femeia, în timp ce răsturna conținutul sacoșei pe masă. Privind-o, m-am întrebat intrigată în gând „De ce nu le lasă în sacoșă?” Cafea, țigări Kent, săpunuri Fa, ojă, șampoane, deodorant, mirodenii pentru cârnați, arome pentru cozonaci, ciocolată și bomboane învelite în staniol de diferite culori care îți luau ochii. La puțin timp, a intrat pe ușă neamțul. Era un bărbat înalt, blond, destul de urât. Părea ciolănos și vorbea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
g, Bere Jiguliovskaia 200 g, lac industrial 200g). Beția, se știe, este de mai multe feluri; cea mai rafinată poate fi produsă de "Lacrima comsomolistei" (Lavandă 15 g, verbină 15 g, apă de colonie marca "Apă de pădure" 30 g, ojă pentru unghii 2 g, Elixir pentru dinți 150 g, Limonada 150 g.) Sigur, este imposibil să epuizăm subiectul; se impune un tratat (există, are circulație printre cunoscători), dar cred că am sugerat simțământul care animă pe bunul consumator de elixiruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
amabile, dar ferme. Niciodată nu îi îmbrățișați ori sărutați; niciodată nu îi lăsați să se așeze în poala voastră. Dacă trebuie, oferiți-le un sărut pe frunte, atunci când le spuneți noapte bună. Dați mâna cu ei dimineața” (apud Sprinthall, Sprinthall, Oja, 1994, p. 33). Văzut drept unul dintre cei mai influenți avocați ai perspectivei ambientale asupra factorilor dezvoltării umane, Watson a susținut că oamenii sunt „făcuți, și nu născuți”; astfel, un copil poate fi transformat în orice formă adultă: artist de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]