443 matches
-
vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu, într-o alternanță care ocolea îngrămădirile cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a fost la Zgura - Oltenești, unde exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din instalațiile de ars oale din punctele arheologice apropiate. Este o dovadă în plus legată de continuitatea populației românești în zona actualului județ Vaslui. Și aici a acționat procesul brutal al colectivizării, care a restrâns foarte mult activitățile legate de olărit. Autoritățile locale au arat drumul tradițional al olarilor spre Bârlad, iar președintele C.A.P., înarmat cu o bâtă, spărgea oalele pregătite pentru vânzare. De asemenea, piața era tot mai puțin receptivă la ceramică, în primul rând la cea de culoare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dar, mai ales, focului, oamenii sau gândit mai întâi să-l închine zeilor și au creat în lut primele imagini ale acestora. Și, atunci când a dispărut credința în zei, au rămas reflexe pe care le întâlnim în elemente reprezentative de olărit, legate de trăsăturile antropomorfe ale vaselor. A fost firesc să fie așa, orice materie sau tehnică nouă descoperită de oameni a fost mai întâi închinată zeilor, folosită în cultul lor, așa cum s-a întâmplat și cu aurul, argintul, bronzul, fierul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cel al artisticului. Depășind opoziția, au reușit să sintetizeze utilul și frumosul, să se integreze atât civilizației, cât și culturii. în arealul actualului județ Vaslui - format, repetăm, din cea mai mare parte a vechilor ținuturi istorice Fălciu, Tutova și Vaslui olăritul a fost larg reprezentat din toate timpurile, păstrându și amploarea până aproape de zilele noastre. în sprijinul celor afirmate mai sus există un foarte bogat material arheologic și etnografic. Aproape toate culturile preistorice și istorice sunt reprezentate, în acest teritoriu există
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
colectate de cel mai important dintre ele, Jeravățul, afluent al Bârladului. Aici au fost și multe păduri, s-a păstrat cea a Tălășmanilor. Solul argilos, abundența de apă și de lemne de foc au permis o timpurie dezvoltare a meșteșugului olăritului în zonă, așa cum mărturisesc descoperirile arheologice întâmplătoare, încă nu s-au făcut cercetări sistematice, aprofundate. Materialul arheologic dovedește nu numai vechimea, ci și permanența meșteșugului în timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ceramica neagră și, mai târziu, 148 fiind receptată și cea roșie, de factură romană. Pe parcursul Evului Mediu meșteșugul a înflorit, fiind cultivat și în orașe. în apropiere de Brădești, la Bârlad, este menționată în 1756 o breaslă a olarilor. Meșteșugul olăritului era indespensabil pentru viața de zi cu zi a țăranilor, dar și a orășenilor. El se acorda în intensitate cu ritmul vieții religioase și cu evenimentele fundamentale din viața omului. în latină, pentru „a muri” se spunea (spargerea oalei), iar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ceramice, chiar în condițiile răspândirii celor din alte materiale. în aceste condiții a fost firesc faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars oale, folosite de 190 de familii de olari, iar din 77 de centre de olărit din România, Brădeștii se situau pe locul patru ca producție. Nenorocirile au venit peste olari după instaurarea comunismului. Sărbătorile religioase și târgurile ocazionate de acestea au scăzut în intensitate. Autoritățile nu-i vedeau cu ochi buni pe olari deoarece, cultivându
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deja campania pentru punerea în valoare a tradițiilor populare de după 1965. Din trista împletire a unor cauze de ordin economic vânzări tot mai slabe datorită concurenței și dezinteresuluicu cele de ordin politic s-a ajuns la Brădești în pragul dispariției olăritului. Mai întâi, s-a renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
păstrat, parțial, prin ceea ce mai realizează Vasile Catelea, care, cu ajutorul soției, depășește greutățile datorate vârstei înaintate. La fel ca majoritatea consătenilor, a părăsit localitatea o lungă perioadă, lucrând în industrie, la pensionare a revenit în sat, revenind totodată la meșteșugul olăritului. Ancorat de tradiție, Vasile Catelea produce în general ceramică smălțuită de uz casnic, păstrând nealterate tehnicile de lucru și formele de vase specifice centrului ceramic Brădești. în general produce oale pentru gătit mâncare ale căror dimensiuni variază între 1-4 litri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
într-o casă din secolul 18 ce se presupune că a aparținut logofătului Tăutu. Piesele din muzeu aduc toate cu această veche îndeletnicire de la ulcele, căzi, butoaie zdrobitori, până la teascuri . Au fost reconstituite în muzeu până și un atelier de olărit, dar și atelierul unui dogar, ambii confecționând manual vase pentru păstrarea vinului. Muzeul are trei secțiuni: Nașterea - Nunta - Moartea, iar obiectele expuse arată că vinul face parte din viața omului de la naștere și până când m oare. Mu zeul este condus
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se prezintă într-un moment nepotrivit, cît și datorită faptului că nu provoacă activitatea copiilor decît în mod indirect. El a încercat să înlăture aceste neajunsuri la școala sa, propunînd elevilor ocupații naturale, care aminteau de acelea ale primilor oameni: olărit, țesut, pregătirea mîncărurilor etc. Lectura, scrisul, calculul sînt dobîndite pe măsură ce sînt cerute de diferitele lucrări efectuate. Copilul are unele interese profunde și altele superficiale. Interesele sînt semne ale unor puteri care tind să se dezvolte. Ele nu sînt decît tendințe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în "Rasă și istorie": "Citim în multe tratate de etnologie că omul datorează descoperirea focului unui fulger întâmplător sau unui incendiu în savană, că găsirea unui animal fript întâmplător în aceste condiții i-a dat ideea coacerii alimentelor; că inventarea olăritului a apărut prin uitarea unui bulgăre de argilă în apropierea vetrei. S-ar putea crede că omul ar fi trăit pe atunci într-un fel de vârstă de aur a tehnologiei în care invențiile se culegeau la fel de ușor ca fructele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a vaselor de lut (roata nu figura în "inventarul" neolitic), tehnica încrustării cu simboluri geometrice și tehnica arderii obiectelor ceramice în cuptoare săpate, ca niște vizuini, în pământ. Încet-încet, an după an, Ionel Cococi a deprins atât de bine meșteșugul olăritului arhaic încât a devenit un ceramist celebru, care a expus la Paris, Bruxelles, Strasbourg, Milano, Torino... V.P.: Din "Ziarul de duminică" citez cuvintele tale: "V-aș mai spune și povestea lui "Le Figaro Magazine", drag mie, dar mă opresc aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ale luptei pentru dreptate socială și națională, monumente ale personalităților de frunte ale culturii, istoriei naționale etc.; c) Elemente de conservare a patrimoniului cultural național, muzee de diverse tipuri, colecții, pinacoteci, case memoriale etc.; d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și În multe alte zone din țară, cum ar fi cea de la Marginea (Suceava), Oituz (Bacău), Corund (Harghita), Iara (Cluj) și În arealul Carpaților Meridionali, una din ocupații o constituie fabricarea ceramicii și a olăritului. Cele cinci centre principale sunt la: Săsciori (Alba); Bumbești-Jiu, sat Curtișoara, (Gorj); Arpasu de Jos și CÎrtișoara, (Sibiu); Horezu, (VÎlcea); Sunt recunoscute nu numai pe plan intern, dar și internațional, În special puternicul centru ceramic, cu o veche tradiție, cum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
picturi de Sava Henția; - m. m.: monument din piatră Sava Henția, născut aici (1848-1904), participant la războiul de independență din 1877, autor Tudor Panaint; - etnografie și folclor: - echipe de fluierași, centru artizanal, o secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
penitenciarele, la Văcărești înființînd cuptoare de pîine, sere de flori (care au devenit principala sursă de aprovizionare a Capitalei), grădini de zarzavat, ateliere de tipografie (pînă în 1929, la Văcărești se tipăreau deseori acte, rapoarte și cărți oficiale), ateliere de olărit/ceramică, încălțăminte, croitorie, covoare, lemnărie, fierărie, cartonaj, rotărie, frîngherie, curelărie, postăvărie, tăbăcărie, dogărie etc. Producțiile deținuților erau scose la vînzare pe piața liberă, deținuții primind o treime din banii rezultați din vînzări, iar administrația închisorii restul de două treimi. O
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
univer sitate din Europa dedicată exclusiv străinilor. Vin aici chinezi, elve țieni, mexicani, africani, români etc., există niște cursuri intensive de limbă italiană și apoi încep orele de curs propriu-zise, într-o atmosferă de totală fraternitate. Aici sunt cursuri de olărit, de Ev Mediu, de ikebana, de patiser, poți asculta jazz în Piața Italiei, sunt cântăreți ambulanți însoțiți de un cățel care poartă o pălărie pentru colectarea banilor; centrul orașului este în vârful unui munte și, pentru a micșora efortul oamenilor
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
față de toate cele ale obștei, istorie port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
față de toate cele ale obștei, istorie port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
asupra echilibrului sistemului și asupra întreținerii rețelei de drumuri destinate pietonilor, căci incașii nu cunosc folosirea roții. În sfîrșit, orașele, în special Cuzco, sînt dovada unei arhitecturi remarcabile și cunosc tehnicile prelucrării fierului, a metalelor neferoase, tehnica țesutului și a olăritului. Fără îndoială, cuceritorii privesc cu dispreț aceste civilizații primitive, din care nu discern decît aspectele arhaice. Este normal ca în momentul în care europenii occidentali cunosc civilizații atît de profund diferite de a lor, clericii și intelectualii să trăiască sentimentul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
localnici am ajuns la șoseaua spre Marginea. Acolo am avut un moment de slăbiciune, o indispoziție îngrijorătoare, un fel de durere abdominală. Localitatea Marginea despre care aflasem din cărțile de geografie m-a dezamăgit, fiindcă n-am văzut nimic specific olăritului, ceramicii negre, de aceea am pedalat mai departe. În dreapta, la câțiva kilometri rămăsese Rădăuți-ul, iar în stânga se desprindea șoseaua spre Moldovița. Înainte de Putna, niște localnici mi-au arătat zona de frontiera, granița cu U.RS.S, peste munții joși din
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un tăiș de ghilotină: "Ventre plein ne comprend pas ventre creux" (Pântecele plin nu-l poate înțelege pe cel gol). M-am tot gândit ce interpretare să dau acestui fapt de viață: două fetițe de 10-12 ani, în atelierul de olărit. Le aduc din depozit vasele de lut pe care urmează să le picteze. Râsete, chicoteli. Extrem de "mature" pentru frageda lor vârstă. După ce mămicile blonde și pline de fitness, respirând bunăstare, se retrag să bea un ceai, mă întreabă la modul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
putem suporta, pentru că numai până acuma ne am îndatorat cu 2000 de fl.» declară la 1726 iobagii din Ludișor, iar cei din Porumbacul de Sus zic: «suntem siliți să câștigăm darea împăratului și pâinea noastră cu câlți și cu meșteșugul olăritului». Pentru încasarea dărilor sau a restanțelor, pentru împăratul, năpădeau satele executorii, bețivi, lacomi și necinstiți a căror purtare neomenească revolta iobagii și așa destul de necăjiți. Iată câteva mostre din faptele lor condamnabile : «Pe fiecare zi iau bani de potcoavă câte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai existat în sat meșteșuguri care s-au pierdut odată cu trecerea vremii ca urmare a unor schimbări structurale a populației, determinată și ea de tendințele de accentuată, ba chiar de forțată, am putea spune, urbanizare, între care s-au aflat olăritul, vărăritul, industria textilă casnică, mai fiecare gospodar însămânțând în fiecare an un lot de cânepă din care după o prelucrare destul de complexă, topire, uscare, melițare, scărmănare, toarcere, urzire, obținea pânza de tort, în paralel cu ea și țesătura de lână
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]