1,007 matches
-
fixe și pot varia în funcție de normele determinate cultural. Factorii contextuali generează tendințe de mărire sau de micșorare a distanței față de interlocutor. Considerăm, alături de Edward T. Hall (1968, 94-95), că simțul spațiului constituie o sinteză a impulsurilor senzoriale, vizuale, auditive, kinestezice, olfactive, termice. Apreciem de asemenea că “legea proxemicii” formulată de Edward T. Hall, potrivit căreia “dintre toate lucrurile egale într-un anumit fel, cele care sunt mai apropiate de individ (momentan) sunt mai importante decât cele mai îndepărtate (străine, de altă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ciclice prezintă șase domenii transmebranare, dintre care patru formează un canal funcțional, și celelalte sunt domenii receptor. Cuplarea AMPc sau GMPc pe receptorul citoplasmic deschide porul, care este permeabil pentru Na+ și Ca++. Aceste canale sunt importante pentru neuronii senzoriali olfactivi (AMPcdependent) și pentru celulele receptoare retiniene (GTPc-dependent). 5.6.3. Canale ionice dependente de liganzi extracelulari Canalele dependente de substanțe chimice prezintă pe partea extracelulară a domeniilor transmembranare formațiuni receptoare la care cuplează liganzi. Cuplarea modifică permeabilitatea canalului și produce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
receptorul GC-A, ce are ca ligand factorul natriuretic atrial (ANP), secretat de cord și ca efect creștere eliminării de apă și sodiu la nivel renal; receptorul GC-C intestinal, țintă pentru enterotoxinele bacteriene; receptorul GC-D de la nivelul neuro epiteliului receptorului olfactiv; receptorii GC-E și GC-F se găsesc doar la nivelul retinei, unde sunt implicați se pare în embriogeneza celulelor cu conuri și bastonașe. 5.9.6. Familia Receptorilor pentru TNF TNF (factor de necroză tumorală) este un factor de creștere proteic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vis). Fără a încerca să explicăm toate aceste aspecte, vom arăta cum în actul de percepție intervin o serie de procese psihice complexe. Mai întâi, percepția e constituită din numeroase senzații. De pildă, stejarul ne provoacă senzații de culoare, senzații olfactive (mirosul taninat), iar dacă îi atingem scoarța și senzații tactile. Dar percepția nu e doar o sumă de senzații. Intervin și imagini, urme ale percepțiilor anterioare. Reprezentările fac percepția mai bogată, mai vie. Când sosim cu trenul într-un orășel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
devine discutabilă; c. analiza exclusivă a informațiilor codificate prin cuvânt și, deci, centrarea pe mesajele verbale, pierde tot mai mult teren în fața cercetării diversității codurilor utilizate (sunet, cuvânt, gest, imagine, cinetică, poziție etc.) și acceptării multicanalității comunicării (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.). Din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicativă. d. a comunica, ca formă de interacțiune, presupune câștigarea și activarea competenței comunicative, care este deopotrivă aptitudinală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și încă de departe. în trecere, Eusebiu profită pentru a pune mirosul pe picior de egalitate cu văzul și auzul. Refuzul de a ierarhiza cele cinci simțuri în funcție de posibila lor utilizare în religie nu-i trece prin minte lui Eusebiu: olfactivul contează la fel ca celelalte simțuri. Găsim însă în mod obișnuit această idee la gânditorii materialiști... 8 O arhitectură simbolică. Forma unei clădiri depinde de inteligența unui arhitect - invizibil, absent din text, și despre care nu se știe nimic. Și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. -3- O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat de trupul său, nevoit să facă din necesitate virtute, poate fi oare monstrul descris mai sus? Căci variațiunile pe tema bestialității nu s-au lăsat așteptate. Legenda unui filosof
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Uneori se pun la punct scenarii care să impresioneze, sunt introduși în mulțime indivizi anume echipați, care să creeze o stare de spirit aparte. Stimulii administrați se adresează nu numai registrului vizual, dar și altor registre senzoriale, cum ar cel olfactiv (Mucchielli, 2002). Sunt puse în joc mesaje care activează instinctele de conservare, supraviețuire; sentimente puternice precum frica de moarte corelată cu sentimentul de speranță în salvare sau viață veșnică; sentimentele de inferioritate, capabile să închidă omul în sine, să zdruncine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva simboluri dominante fac din mentorul „Literatorului” un precursor al simbolismului românesc și sub aspectul tehnicii poetice. Poetul este
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și cea rurală emană un miros animal, Întărindu-se astfel ideea că erau prea puțin diferiți de acestea. Clasa de mijloc În formare a Început să folosească sintagma omul de bălegar pentru a se referi la cei săraci. Noile granițe olfactive, ridicate În jurul celor săraci și a lucrătorilor, s-au dovedit mult mai eficiente decât tratatele filosofice În separarea claselor și justificarea continuării exploatării maselor de către noua elită a afacerilor. Dacă săracii nu erau superiori animalelor, nu există nici un motiv pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care,pe parcursul zilei sau a unui interval mai lung de timp să fie studiate prin prisma tuturor disciplinelor de studiu.O astfel de abordare are avantajul de a crea elevului mai multe conexiuni cu elemente vizuale,auditive,tactile sau chiar olfactive care să-l conducă spre accesarea informației.De cele mai multe ori rămânem surprinși de dispoziția de dialog a elevilor,de conexiunile surprinzătoare pe care aceștia le realizează,de creativitatea și bucuria lor într-o astfel de joacă profitabilă, cât și de
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
fundamentală a receptorului/ spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar de forme cunoscute și inventate funcție de structura personală fiecărui artist; astfel apar comparațiile instantanee, experiențele olfactive, respectiv „șlefuirea”, receptivitatea, prin exercitiu, a percepției... Interpret al realității comune, cu un tip de vedere specific, artistul dezvoltă amănunțit „peizajul”, subliniind elementele estetice ale realității sau expresia „schöne Denken” (Gândirea Frumoasă), suita de focalizări(elementul de rând), studii amănunțite
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
este relevant pentru subiectul în cauză; Evitarea etichetării; Ascultarea să nu se centreze doar pe canalul verbal, ci și pe cele nonverbale și paraverbale. Limbajul vehiculat în procesul consilierii poate fi: verbal, non-verbal, paraverbal, cu termeni predominant vizuali, auditivi, kinestezici, olfactivi. Identificarea tipului de limbaj preferat de subiect oferă o imagine din ce mai clară asupra problemei sale și a modului său de relaționare. Comunicarea verbală presupune: Reflectarea abilitatea prin care consilierul îi comunică faptul că punctul de vedere al clientului
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
vorba de formarea unui tânăr intelectual capabil să trăiască scrisul ca pe un act vital, dar agresat de o lume - aceea mizeră și absurdă a anilor 1947-1953 - pe care scriitorul o captează dispunând de un fin instrument senzorial (vizual, auditiv, olfactiv) și cu o sensibilitate acută de psiholog și moralist. Studentul Teofil A., protagonistul din Încercarea scriitorului, în același timp autor și personaj de roman, este un tânăr inteligent și cultivat, cu o mare poftă de cultură și dornic să se
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
stridente din George Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe, majoritare, nu sunt lipsite de o anume putere comunicativă, de un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști caracteristice, transmițând îndeosebi senzații olfactive: „Arome de izmă și cimbru te-mbată, / Și ochii aproape te dor de lumină; / În minte îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
D. de nivelul de dezvoltare, pot prezenta rețineri, întârzieri, regresii ale abilităților fizice, sociale și de învățare, nefiind în concordanță cu paternul de dezvoltare. E. de procesare senzorială, pot manifesta reacții repetitive, neadecvate și fără sens la stimuli auditivi, vizual, olfactivi, tactili și/sau kinestezici, nivelul variind. F. de cogniție, se pot constata anormalități privind procesul de gândire generalizată și abstractă, dificultăți de conștientizare, analiză care afectează abilitatea de procesare a informațiilor simbolice. Universitatea Iowa prezintă în 2008 un tabel cu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
resimți efecte asupra SNC și asupra comportamentului implicând dezinhibiție, logoree, relaxarea autocontrolului, oboseală, stare de bine, euforie, distorsiunea percepției timpului, imaginii corporale și a spațiului (În special a distanțelor și vitezei de deplasare), acuitate vizuală și auditivă crescută, hiperestezie tactilă, olfactivă, kinestezică și gustativă, râs spontan, diminuarea memoriei recente, confuzie ușoară, dificultăți de concentrare, senzație de forță musculară scăzută, vertije, capacitate scăzută de a executa sarcini motorii complexe, neliniște și panică, tendințe paranoiace ușoare (Cox et al 1983). Semnele cardiovasculare include
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
întâlnim la celelalte tipuri de viteză: durata recepționării stimulului, care determină depolarizarea membranei celulare a receptorului căruia i se adresează stimulul, și transformarea excitantului în influx nervos; transmiterea eferentă spre sistemul nervos central (durata este variabilă - pentru impulsuri vizuale, acustice, olfactive 5 10 ms, iar pentru cele cutanate sau proprioceptive 20 25 ms); timpul central în care se face analiza, sinteza și elaborarea comenzii la nivelul S.N.C., care durează, în medie, între 70 82 ms. transmiterea eferentă, care variază între 8
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de alta natură. Ele apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă și în melancolie. Iluziile auditive trebuie deosebite de interpretările delirante și de halucinațiile funcționale, în care stimulii reali sunt cei care determină apariția acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de greu de halucinațiile sau interpretările delirante. Ele apar în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal; d) Iluziile, tactile sau cenestezice privesc simțul extern și pe cel
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vizuale pot fi întâlnite în următoarele situații patologice: migrenă oftalmică, leziuni occipitale, temporale sau pedunculare, sindroamele confuzionale, delirul alcoolic, intoxicațiile cu plumb, atropină, mescalină, în cursul evoluției clinice a schizofreniei, în delirul mistic și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot avea un caracter agreabil sau dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alimentele, dar nu vorbesc. 9) Stările de vis (dreamy state) sunt tulburări specifice de conștiință, cunoscute și sub denumirea de „crize uncinate” descrise de H. Jackson, datorită asocierii acestora cu leziuni ale uncusului hipocampic. Ele apar brusc, asociate cu halucinații olfactive și gustative și sunt urmate de o stare particulara de conștiință de tipul „dèja vu” sau „dèja connu”. Apar în epilepsia temporală, infecții, intoxicații, procesele encefalitice. 10) Stupoarea confuzională este o scădere accentuată a stării de conștiință în cursul căreia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în neliniște, iritabilitate, tulburări de concentrare a atenției etc. b) Aura epileptică reunește tulburările care preced imediat, cu câteva minute sau secunde, declanșarea atacului convulsiv. Ea se manifestă prin dureri acute de mare intensitate, halucinații vizuale sau auditive, dar și olfactive sau impresii de straneitate, derealizare, stări de angoasă sau de extaz etc. c) Atacul convulsiv propriu-zis, este aspectul vizibil cel mai dramatic al crizei epileptice și care produce o puternică impresie emoțională la persoanele care asistă. El constă dintr-o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hemigeneralizate, interesând numai o jumătate a corpului; crize motorii sau senzitive parțiale, interesând un segment corporal sau crizele jacksoniene; crizele adversive; crizele vertiginoase; crizele uncinate determinate de un factor situat în zona uncusului hipocampic a lobului temporal (crize vizuale, auditive, olfactive, gustative); crize afazice sau amnestice; crize vegetative. 4) Paroxismele epileptice cu manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]