1,096 matches
-
den¬țiată de numeroși geografi, istorici și literați, dar și de unii sociologi și antropologi, se reflectă pe deplin în limbajul și trăsăturile de caracter și chiar fizice ale locuitorilor săi. De aceea, spre exemplu, loviștenii nu se socotesc niciodată olteni, iar dacă este să găsim asemănări cu locuitori din alte zone ale țării, acestea sunt mai degrabă cu ardelenii. Toate aceste aspecte au o legătură evidentă cu vechimea indiscutabilă a locuitorilor de pe aceste meleaguri aspre, dar de o frumusețe aparte
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
modulat de solist înzestrat cu un dar dumnezeiesc, care aduce alean, veselie și poftă de viață, un adevărat regal, întreaga sală (plină până la refuz) a strigat, GHEORGE, te iubim, iar eu îi spun: LA MULȚI ANI! să ne trăiești drag oltean. Dacă în cântecele lui se aud dorurile, jalea și iubirea, pofta de-a trăi și iubi tot ce e frumos pe lume ( cu aceeași dragoste și-a venerat MAMA, cea care a plecat în lumea drepților... lâsându-l foarte tânăr, ființa
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
revistă literară, însă nu ne-am întâlnit niciodată personal. Trăiește în orașul Craiova. Domnia sa este; Membru al U.S.R.- Filiala Craiova Membru al Asociației Ziariștilor din România și Editorilor Creștini Membru al asociației de Prietenie România - Israel Fondator al Societății Scriitorilor Olteni Doamne cât m-am minunat ! Și câte cărți duce în spate ... m-am bucurat când domnia sa, a insistat rugându-mă, să-mi spun părerea despre romanul "Ierusalimul împăcării", după ce îl voi citi. Când am văzut ce referințe critice are, din partea
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_impacarii_.html [Corola-blog/BlogPost/359640_a_360969]
-
vreo 4000 de oameni și prefăcând în cenușă corăbiile turcești.” (A.D. Xenopol - Războaiele dintre ruși si turci..., vol. 2) În ianuarie 1854 turcii mai obțin o victorie terestră împotriva trupelor țariste, la Cetate și Calafat (cu ajutorul, pare-se, al partizanilor olteni). Situația de la Sinope determină Franța și Anglia să trimită vase de război în apele turcești. Rușii consideră acest fapt unul de ostilitate îndreptat împotriva lor și din acest motiv, la 21 februarie 1854 declară război celor doi aliați occidentali ai
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
cu prietenii, la bufet sau făgădău, pe vreo terasă sau în restaurant. Numai prima dată, când am auzit-o m-am speriat rău, fiindcă, deși copil, știam deja că cei ce sunt împușcați mor cu adevărat, iar bunicul meu, țăran oltean, căruia îi ziceam Alde Bâtu strigă la un om cu șapcă pe cap: Bă, zdrență, tu ai trebui împușcat, pe loc ! Era unu ce umbla după cote. Eu m-am speriat, și tremurând, m-am dus repede la unchiul Staricu
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
țara, în Oltenia! Vom merge până acolo cu un autobuz. - Pai ce mai contează, noi plătim oricum drumul numai până la București. Autobuzul e închiriat. Autobuzul era plin, din București veneau invitații nașului dar și ai socrului mic. Numai mirele era oltean. Ajungem pe la prânz. Vară, soare torid, transpirație. Asistăm la niște tradiții străvechi, ne părea rău că nu avem un aparat de filmat. Socrul mare apare la poartă și se așează pe un scaun. Jegos, zdrențuit, desculț, cu picioare gloduroase, cred
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408864756.html [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Sibiu, și care era ingineraș la bază (dar fără să practice meseria) hotărât să devină popă, după ce aducea ditamai porcul sacrificat de la țară și-l împărțea ( știu și cui...), cum lua o notă mare și pupa carnetul. Eu, care sunt oltean și am primit în leagăn umorul (chiar făcând și haz de necaz) îi spuneam: „Pupă bă mai bine porcul în curând..., că datorită lui râgâi acum satisfăcut”. Alți păstori mai cu stare, mai în stare să asculte Internaționala, mai ghiftuiți
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
împletite baierele, trăiștilor, desagilor, leagănelor.ș.a. 4. Elena Secoșan, Portul popular din Mehedinți,în Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p. 87-119; Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport-Turism, București,1990, p.100 5.Gh. Dumitrescu, Arta populară olteană, în Oltenia, Fundația Culturală Regele Miehai I , Editura Scrisul Românesc,1934, p.409 6. Ibidem, p. 94 7.Idem, p. 100 Referință Bibliografică: Ciupagul de Balta în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
câteodată din proprie inițiativă, câteodată la solicitarea Părintelui, câte o farfurioară cu dulceață de cireșe amare, de un parfum și un gust cum nu mi-a fost dat să regăsesc în altă parte, până am ajuns, mai târziu, la mănăstirile oltene Hurez, Govora și Polovraci. Și paharul cu apă rece de fântână era la fel de bun. Mai târziu tot mai bolnav, ne primea în camera din stânga, unde și dormea. Dar nu odată, atunci când i-am bătut la ușă, maica ne spunea că
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Pentru veșnică ei pomenire, să fie luminată în cerurile cele sfinte ale Dumnezeului nostru, să steie în "Raiul sfânt al MUZICII" și să fie slăvita în inimile tuturor românilor, așa cum prin această carte majoră, Marin Voican-Ghioroiu, acest superb, un superbissim oltean patriot și OM cum rar am mai întâlnit. Acest material de-o rară frumusețe litrar-artistic, de readucere în actualitate a Măiastrei, s-ar ecraniza cu actori de certă valoare pe care îi avem (adevărat tezaur cu care ne mândrim în
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
de la aventurier la învățat, de la haimana și fanatic la diplomat și vizionar, când complexat și labil, când puternic și răzbunător. A fost doar un meteorit otoman. Sfârșitul lui și-al pașalâcului său se trage de la iataganul celui mai mare haiduc oltean, Iancu Jianu. Întâi, într-o luptă directă, i-a scos un ochi, după care rumânii l-au numit Pazvante Chiorul! A doua oară, în 1809 Iancu Jianu, a răzbunat toate jafurile, violurile și omorurile pe care pazvangiii le-au pricinuit
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
în scurt timp ograda se umplu de neamuri mobilizate în vederea câștigurilor viitoare că doar veniseră niște nemți, iar după cum știe orice prost, ăștia-s milionari și cu banii ce să facă? Îi dau oamenilor de omenie! Iar dacă nu-s oltenii oameni de omenie, atunci chiar nu mai e nimeni pe lumea asta demn de un asemenea nume! Deci, masă mare în curte, pe la gard stăteau rudele mai îndepărtate, chiar lângă Timona se așezase un văr apropiat, unul de-i zicea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
un ginere de-au început să tragă de burduful acor- deonului furat de bunicu-său de la nemți, când cu retragerea, iar pe strunele scripcii parcă curgea foc și se porniră toți să joace și să cânte, bineînțeles: „M-a făcut mama oltean” sau „Mă dusăi să trec la Olt”! Eee, dar ceva mai târzior când Timona a interpretat cu multă dăruire și autentică simțire artistică, străvechiul hit: Foaie verde izmă creață, atunci să vedeți! Tremura carnea pe om și plângea acordeonul, mai
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
pe Nina Cassian, pe Miron Radu Paraschivescu cu care făceam schimburi de replici privind configurația nasurilor noastre, în față cu o vișinată la “Cireșica “. Toate aceste m-au făcut să înțeleg că infinitul e mai puțin mincinos decât finitul. - Sunteți oltean, asta chiar e prea de tot, născut și în patria vinului - la Drăgășani -, ați făcut școală la Baia Mare și locuiți la Cluj. Cum v-ați acomodat în Heidelbergul Ardelului? Cum se adapează „iuțeala” Dvs. oltenească spiritului molcom al lumii în
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_sa_scriu_despre_activitatea_ligii_scriitorilor_mi_ar_trebui_zeci_de_pagini_.html [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
Paharnicul Mehedințeanu este strămoș direct al marilor familii boierești din sec. XVII-XVIII: Glogovenii, Urdărenii, Vlădăienii 11. Înrudiri cu neamul Marelui Paharnicului Lupu Mehedințeanu găsim și la boierii Filișeni, Brădești, Crețești, Poenari, Obedeni, Brăiloi ș.a., adică la noua generație de boieri Olteni ce se ridică în timpul lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu și continuă să țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Natalia Alexia, 6 ani, Tg.Mureș, jud.Mureș Mențiune (ex.aequo): Crișan Emilia, 4 ani, Târnăveni, jud.Mureș Mogoș Antonescu Rucsandra Ioana, 6 ani, Tg.Mureș, jud.Mureș Poptămaș Darius, 4 ani, Ungheni, jud.Mureș SECȚIUNEA “DESEN/PICTURĂ” Locul l: Oltean Maya Roberta, 4 ani, Târnăveni, jud.Mureș Locul ll: Olaru Daria, 6 ani, Filipeștii de Pădure, jud.Prahova Locul lll: Cherecheș Victor Gabriel, 4 ani, Tg.Mureș, jud.Mureș Mențiune (ex.aequo): Szasz Iulia, 5 ani, Târnăveni, ... Citește mai mult
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
jud.MureșLocul lll: Dobra Natalia Alexia, 6 ani, Tg.Mureș, jud.MureșMențiune (ex.aequo): Crișan Emilia, 4 ani, Târnăveni, jud.MureșMogoș Antonescu Rucsandra Ioana, 6 ani, Tg.Mureș, jud.MureșPoptămaș Darius, 4 ani, Ungheni, jud.MureșSECȚIUNEA “DESEN/PICTURĂ”Locul l: Oltean Maya Roberta, 4 ani, Târnăveni, jud.MureșLocul ll: Olaru Daria, 6 ani, Filipeștii de Pădure, jud.PrahovaLocul lll: Cherecheș Victor Gabriel, 4 ani, Tg.Mureș, jud.MureșMențiune (ex.aequo): Szasz Iulia, 5 ani, Târnăveni, ... XI. BERZELE, de Mihaela Alexandra Rașcu
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Scriitorilor din România", devenind președinte executiv al acestei organizașții profesioniste care are 30 de filiale în țară și care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor "Agora Literară", "Regatul Cuvintelor", Constelații diamantine", "Scurt circuit oltean" etc. Debutează în anul 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa a XI-lea. Opera este tradusă în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă și franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în foarte multe reviste din țară
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454994309.html [Corola-blog/BlogPost/362420_a_363749]
-
universală „Constelații diamantine”, proza; - Revista de cultură universală "Regatul Cuvântului", proza, (secretar directorat); - Revista de cultură universală „Sfera Eonică”, proza (secretar directorat); - Revista literară „Dor de Dor”, nr. 82/ 2013, poezie și proza foarte scurtă; - Revista de cultură „Scurt circuit oltean”, proza și poezie. Concursuri și rezultate: - Concursul Național de Creație Literară „Ion Creangă” - Povești, Iași, 2012 - mențiune. - Concursul Național de Poezie, Proza, Critică Literară, Epigrama, Pictură, Fotografie Artistică „DOR de DOR”, Com. Dor Mărunt, Jud. Călărași, 2013 - Premiul III pentru
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marian_Malciu.html [Corola-blog/BlogPost/364613_a_365942]
-
nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de pește Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursului_de_cre_al_florin_tene_1377703124.html [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
repetiție mergeam să mănânc ceva la cantina Sfatului Popular apoi reveneam la Filarmonică și cântam ore în șir. Am cântat toată viața la ureche. Așa am învățat sute și sute de piese - cred că știu vreo trei mii! Eram odată cu olteanul meu drag Adrian Păunescu și-mi exprimam uimirea că știe atâtea poezii (nu numai dintr-ale sale). Răspunsul a fost acesta: «Dumitre, e ca și la tine, la fluier. Tu cum știi atâtea cântece ?!»”. Toate instrumentele care intră pe mâna
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
de curând, cu maestrul Nicolae Botgros și „Lăutarii” din Chișinău. Iată titlurile albumelor: • „A naibii de mândruliță” - 1994 - dirijor Nicu Crețu, orchestra Ansamblului „Maria Tănase”; • „Stai cu mine, omule, să-ți cânt!” - 1997 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „Cine e oltean ca mine” - 1999 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „Multă lume mă vorbește” - 2001 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „De mic am fost om cinstit” - 2003 - dirijor Ilie Feraru - Rm. Vâlcea; • „Din Izverna-n Vișina” - 2007 - duet cu Petrică Mîțu Stoian - dirijor
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Dragi frați olteni, mă bucur să constat, de ceva vreme, că din ce in ce mai mulți compatrioți basarabeni sunt atrași în „scurtcircuitul” oltean. Grație unor confrați, dar și dnei Marinela Preoteasa personal, căreia îi exprim mulțumirile mele întârziate, dar sincere, mă las scurtcircuitat și eu, căci
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – by http://uzp.org.ro/revista-scurt-circuit-oltean-nr-15-162013-din-partea-cititorilor/ [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
Dragi frați olteni, mă bucur să constat, de ceva vreme, că din ce in ce mai mulți compatrioți basarabeni sunt atrași în „scurtcircuitul” oltean. Grație unor confrați, dar și dnei Marinela Preoteasa personal, căreia îi exprim mulțumirile mele întârziate, dar sincere, mă las scurtcircuitat și eu, căci revista, odată ce iei cunoștință de ea, nu-ți mai dă drumul din brațe până ce nu o răsucești
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – by http://uzp.org.ro/revista-scurt-circuit-oltean-nr-15-162013-din-partea-cititorilor/ [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]