762 matches
-
Va urez poftă bună! zise ofițerul, după care făcând stânga-împrejur, părăsi popota. Vasile se așeză la masă, unde imediat veni lângă el persoana în halat alb, care întrebă dacă dorește ouăle ochiuri, sau făcute jumări, simple, cu ceapă sau cârnăciori oltenești. Cum vroia să se obișnuiască cu zona, Vasile ceru să fie cu cârnăciori oltenești. Când era aproape să termine de mâncat ouăle, cel care îl servise veni și întreba dacă dorește ceai și cafea... Vasile era încântat de modul în
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
așeză la masă, unde imediat veni lângă el persoana în halat alb, care întrebă dacă dorește ouăle ochiuri, sau făcute jumări, simple, cu ceapă sau cârnăciori oltenești. Cum vroia să se obișnuiască cu zona, Vasile ceru să fie cu cârnăciori oltenești. Când era aproape să termine de mâncat ouăle, cel care îl servise veni și întreba dacă dorește ceai și cafea... Vasile era încântat de modul în care era tratat, fapt pentru care avu senzația că venirea la Craiova, începuse cu
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... Introducere sau Prolog Șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a dreptei credințe în fața
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a drepteicredințe în fața expansiunii
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
actele lor de mare virtute, bravură și vitejie au dobândit, prin hrisoave de la domnii ulteriori pământeni recompense și favoruri (p.155). Autorul (C.V.O.) și-a pus întrebări despre originea numelui și a familiei, arătând că în catagrafiile de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere că numele inițial era Glogoveanu și că cel de Mehedințeanu era un fel de cognomen , de bravură (p. 155). Glogovenii au fost boieri mari -aveau o moșie de baștină
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
la dispoziția lui C.V.O de Ion Glogoveanu rezultă în mod indiscutabil că acel vestit Lupu Mehedințeanu, era de fapt un Glogoveanu și că dacă a purtat numele de Mehedințeanu a fost tocmai ca să marcheze și mai bine originea sa oltenească din Mehedinți, de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente Glogoveanu Mehedințeanu (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
-i fim rescunoscători. Cu dânsul nu ai voie să greșești nicioadată, fiindcă este ca un adevărat părinte care se ocupă de copilul său. Este meticulos în ceaa ce însemnă artistul interpret, melodie, text, și cântă odată cu solistul. Intră în atmosfera oltenească cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253957.html [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
Văideianu. De la prozatorii interbelici, sau de la tradiționiștii francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a francezului Kessel, gesticulația ușor teatrală, retorismul și modestia, odată cu venirea la pomană a părintelui Ilie, popă, de altfel, respectat în ochii copiilor. Instinctual de prozator
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florian_vaideianu_memoriile_ca_marturi_al_florin_tene_1355774700.html [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
vezi Dada Fica), cu referiri laimaginea inginerului Coliță ajuns la București, care în ochii copilului de la țară devine ușor hiperbolică, alimentată de o candoare al acestuia, dă o măsură destul de savuroasă despre tipologia protagoniștilor și, în genere, despre imaginea satului oltenesc anistoric. Obiceiurile și tradițiile, devin în ochii copilului, martor,( în povestirea “Paparudă “), un univers privit din ograda părintească sau de pe margine uliței satului. Dacă la Marin Sorescu satul este privit cu nostalgie din căruța ce-l duce spre oraș, la
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florian_vaideianu_memoriile_ca_marturi_al_florin_tene_1355774700.html [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență din “Vârtejul “, din gradina “nașei Polina “. Satul din preajma Tismanei, e prin urmare, semnul policrom al unei agora contopită cu istoria, cu țărani, dascăli, preoți și copii
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florian_vaideianu_memoriile_ca_marturi_al_florin_tene_1355774700.html [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic. A
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
de zestre a neamului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă sunt în posesia unor mesaje ce vi s-au adresat de-a lungul anilor, atât de ascultători cât și de cei ce au jucat și fredonat după dvs. melodii nemuritoare (hore, sârbe, bătute) oltenești, care vă fac să fiți iubit, adorat; cred că e timpul să enumerați (cronologic) albumele muzicale realizate și colaboratorii dvs. care au pus umărul să le dați viață: dirijori, orechestre, realizatori, prieteni adevărați? Constatntin Enceanu: În anul 1991 am luat
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Acțiunea 1.2. Inițiative ale tinerilor. Obiectivele acestui proiect sunt dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor prin confecționarea manuală de păpuși din diferite materiale reciclabile, promovarea valorilor tradiționale ale regiunii Oltenia prin confecționarea îmbrăcămintei tradiționale și promovarea artei și culturii oltenești prin culegerea legendelor românești și reînvierea acestora. Activitățile proiectului: Vizită de documentare Teatrul de păpuși Colibri și Muzeul Olteniei, Atelierele de păpuși: confecționarea de păpuși din materiale reciclabile și confecționarea de îmbrăcăminte tradițională românească, Workshop: Portul popular românesc: obiceiuri și
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/invitatie/ [Corola-blog/BlogPost/339692_a_341021]
-
culegerea legendelor românești și reînvierea acestora. Activitățile proiectului: Vizită de documentare Teatrul de păpuși Colibri și Muzeul Olteniei, Atelierele de păpuși: confecționarea de păpuși din materiale reciclabile și confecționarea de îmbrăcăminte tradițională românească, Workshop: Portul popular românesc: obiceiuri și tradiții oltenești, Workshop: Dezvoltă-ți spiritul anteprenorial, Expoziție de păpuși, Workshop: “Cetățenie europeană - cetățenie românească: integrează cultură românească în cultura europeană”. Asociația Culturală Branart, având ca parteneri CTAM Constantin Brâncuși, Liceul Teoretic „Henri Coandă”, Colegiul Național Economic Gheorghe Chițu, Casa de Cultură
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/invitatie/ [Corola-blog/BlogPost/339692_a_341021]
-
sumară îi ieșeau niște țurloaie de țâțe ca două delușoare rotunde și cu moț în sfârc. Deasupra capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate culorie din lume ca în cusăturile iilor oltenești. Piele nărânzată, nici albă, nici brună, mirosind a mirt și-a levănțică, lucea-n sclipiri de aramă și de argint cu forme rotunde, pârguite; mâini, coapse, gât, piept, pulpe, doldora defrumusețe ca iluminările Sulamitei din Biblie... -Scoală, Prințeso, zise bulibașa
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în grație, voce, dar mai ales cu acei pași bine legați ce a dat farmec, într-un ritm alert, că
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_atat_de_dor_de_tine_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
al acestuia. - Da? Nu știam. De fapt, l-am văzut mai ales la televizor când era invitat. Acum televiziunile private invită nonvalorile, nu adevărații artiști ai țării. - Aici ai dreptate. Știi că este oltean din Dăbuleni? De unde sunt renumiții pepeni oltenești. Piesa lui de rezistență, „Hai acasă”, pe care ai să o auzi și aici, este un cover după John Denver - „Take Me Home, Country Roads”. A mai jucat și în filmul lui Sergiu Nicolaescu, „Nea Mărin miliardar”, ca și în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390482915.html [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
renumit, Titel Ciocârlan alături de contrabasistul Matei Bărzăune din Poienari și renumitul viorist din zona Oltețului, Gheorghe Triculescu, care era și un bun gurist. Cine nu rămânea impresionat când îl asculta cum le mai zicea... de dor și inimă albastră, cântecele oltenești, doine și balade cu haiduci vestiți. Simțea în suflet o bucurie imensă... fiindcă era pentru prima dată când venise singur la țară, iar „conița-gurița” madam Corina, care-l tempera atunci când sărea calul, fiindcă degusta peste măsură țuiculița și vinulețul, rămăsese
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele specifice veacurilor trecute și graiului oltenesc. Un glosar la sfârșitul cărții aduce explicațiile necesare cititorilor contemporani. Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1431075399.html [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
frumos așternute pe firul logic al poveștii, situații uneori hilare, alteori grave, oameni dornici să-și împlinească visele, dar și dovada puterii de a și le împlini. Tabloul veridic al satului românesc, parfumul de altădată’, limbajul presărat ici-colo cu regionalisme oltenești, creează autenticitate și verosimil scrierii în sine. Ion C. Duță, pe lângă faptul că este și un poet de talent, un căutător și păstrător fidel al tradițiilor populare, se dovedește a fi și un narator cu fler, reușind să realizeze veritabile
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1459256644.html [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
esențe metafizice”. Dar, cu toate acestea, ceva lipsea Frumosului ca să fie deplin, să-l recunoaștem nu cu mintea sau cu spiritul, ci cu ființa. Unde era acel frumos al ființei? Călcam demult pe el, noi căutându-l printre oameni. „Troițele oltenești înalță brațe rugătoare spre luceafăr sau visează îngândurate o doină ridicată în picioare.” (Radu Gyr). Aceasta lipsea lumii! Această „ridicare în picioare” a Frumosului. Da, dar, ca Frumosul să fie ridicat în picioare, avea nevoie de un sprijin. Și atunci
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
ne sufoca teroarea Că marile puteri ne-au injectat tumoarea De cancer, să ajungem un popor fără glie În secret veneticii primesc cetățenie. De s-o trezi poporul feriți-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
o bijuterie arhitectonică, înconjurată de o grădină imensă și de câteva hectare de pădure. O explozie de verdeață și de flori, care răsar de unde nu te aștepți. Două superbe magnolii înforite. În muzeu, piese rare de mobilier, ceramică și covoare oltenești, cărți, picturi, obiecte care au aparținut Bălceștilor. Cineva ține toate acestea „în viață”, punând suflet, mult suflet. Este vorba de domnul Director Nicolae Bănică Ologu, pe care l-am perceput ca pe un mare erudit și îndrăgostit de munca sa
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/_drumul_crucii_la_ramnic_florentina_loredana_dalian_1367665032.html [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]