760 matches
-
eveniment vor primi diplomele prin poștă. Domnul Marian Bărăscu din Drăgășani a oferit un moment poetic, iar domnul ing. Mihai Sporiș a rostit o alocuțiune despre revistă. În încheierea evenimentului doamna Alina Neagoe a oferit o suită de cântece populare oltenești în compania formației alcătuită din Marius Iosupescu la clape și Marian Călin la acordeon. În acordurile muzicii populare câțeva persoane s-au ridicat de pe scaune și au încins o horă oltenească! (Ion Nălbitoru) Referință Bibliografică: LANSAREA REVISTEI MEMORIA SLOVELOR, Nr
2016 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370689_a_372018]
-
Alina Neagoe a oferit o suită de cântece populare oltenești în compania formației alcătuită din Marius Iosupescu la clape și Marian Călin la acordeon. În acordurile muzicii populare câțeva persoane s-au ridicat de pe scaune și au încins o horă oltenească! (Ion Nălbitoru) Referință Bibliografică: LANSAREA REVISTEI MEMORIA SLOVELOR, Nr 6 / 2016 / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
2016 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370689_a_372018]
-
acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
Brâncuși de faimoasa formulă E = mc2, lăsând la o parte ispita oricărui senzaționalism. Ce e drept, Brâncuși a atins sensul cosmogonic modern, dar nu prin calcul matematic, ci printr-o genială intuiție, fără asemănare încă pe tărâmul artelor. În lumea oltenească ― ne mărturisesc covoarele de pe tablouri și pe care pășim cu mintea ―, geometria or(do)nează domesticul ca și închipuirea. Așa cum, de pe jos, și-a înălțat artistul gorjean infinitatea (Coloana fără sfârșit) în spațiu-timp, tot așa și ecuațiile prusace ale fizicianului
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
apele îi taie în drumul lor spre îmbrățișarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hanei
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Fără cântec ei ar fi fost mai singuri sau poate nici n-ar fi mai meritat să fie, căci le-ar fi stat atât de rău fără cântec...! Așa cum le-ar fi stat fără părinți și frați. Dar cântecul folcloric oltenesc a fost cules, studiat, păstrat și în aceeași măsură dăruit fără risipire, pentru înmulțire și împodobire prin glasul cântăreților, pe de o parte, dar și prin lucrări de referință, spectacole, emisiuni, filme documentare etc - în spatele și deopotrivă în avangarda spectacolului
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
în starea spirituală a beneficiarului său, publicul, circulă o oaste de truditori. Unul dintre ei este producătorul, prezentatorul, interpretul de muzică folclorică Georgel Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artiști ce-acoperă toate zonele etnofolclorice românești. Încântător, spontan, binedispus, stăpân pe arta conversației, densă și extrem de agreabilă, prezentatorul și artistul Georgel Nucă
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
dat viață unei artiste investite cu harul de a face și astăzi, prin fiecare apariție pe scenă, o sărbătoare. Chipul ei fermecător, părul până la călcâie ca o lavă de aur, ramă a unui obraz necontenit tânăr, ochii adumbriți de gene oltenești lungi, gura cu un poem al adolescenței, glasul parfumat și învăluitor savant, capabil de nuanțări simfonice, sunt învăluite pe scenă într-un halou fascinant care trimite la chipul de icoane al țărăncii pictate de Nicolae Grigorescu. Am fost, recunosc, bucuros
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
Țara Românească, și nici rolul ei determinant. Cât privește limba, nicio școală științifică lingvistică nu recunoaște existența unei limbi literare moldovenești deosebită de cea română. Totodată, nimeni nu neagă prezența unui grai moldovenesc, de rând cu alte graiuri românești (muntenesc, oltenesc, ardelenesc etc.) în spațiul locuit de români”. Autor: Ion N. Oprea - membru Fondator de Onoare al revistei „Luceafărul”, Botoșani - Publicat: 16 septembrie 2015 http://www.luceafarul.net/adevarata-obarsie-a-poporului-roman-ruginoasa-istorie-credinta-si-cultura-monografie-scrisa-de-un-oltean-marian-malciu-slatina-olt-in-dacopatia-2015-humanitas-rataciril NOTĂ: Și pe această cale, aduc mulțumiri publicistului, jurist și scriitor, Ion
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
pe monitoarele care-i aduceau aproape, pe toți membrii CPEx cum încercau să dreagă busuiocul corectând pronunția: Popescu-Dumnezeu a ezitat în fața termenului, dar n-a putut, până la urmă, să nu pronunțe corect; Stefan Andrei a scăpăt ușor accentuându-și precipitarea oltenească a exprimării, așa că nu s-a înțeles prea bine pentru ce optează; ungurul, care avea o slugărnicie drăgăstoasă, cu ștaif ardelenesc, a pronunțat fără rușine sau fără simțul limbii „al douăsprezecelea”; Mizil și Burtică nu s-au jenat să corecteze
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt. De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-a spus, cel mai bun prieten a lu-ginerică. Omul de legătură cu mireasa noastră, (Comună!), care, jmechera, s-a nuntit în secret cu fiecare, și, culmea, declară - că este pentru oricine-i declară dragostea - tot fată mare
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în grație, voce, dar mai ales cu acei pași bine legați ce a dat farmec, într-un ritm alert, că
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în grație, voce, dar mai ales cu acei pași bine legați ce a dat farmec, într-un ritm alert, că
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
cărțile mele și familia mea. -Are o scuză. Trebuia să încrimineze situația ta de burghez. O impuneau cenzorii comuniști. Să lăsăm asta... L-am privit cum își soarbe liniștit și gânditor vinul din cană de pământ ars pictată cu motive oltenești. Între noi se lașase o liniște adâncă lungă de aproape șaptezeci și cinci ani. -Dragă Gib, ce mai face Nelu-Onică? -Ce să facă și el!? A depus o cerere la Școala de Ucenici, unde preda muzică, pentru a primi un concediu de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
ureche supusă marile cântece fără moarte ale maeștrilor neamului, printre care Maria Lătărețu, pe care a adorat-o și o adoră. A avut timp, chemare și dragoste să le cuprindă, oricât de întins e universul sonor al cântecelor mamei cântecelor oltenești, a avut de învățat de la ele și de aceea adună azi roadele cântecelor sale proprii care ajung pe cele ale Mariei Lătărețu și le aseamănă complet. Nu toată lumea își dă seama că ascultând-o azi pe Floarea Calotă asistă la
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
sovietică experimentată în conditiile interne de la Kap Karacal. Cu toate explicațiile mele, ei nu au înțeles aproape nimic. Din cauză că nu erau receptivi la o englezească pură, literară, încărcată cu o mulțime de termeni de natura tehnică și figuri de stil oltenești, precum bogat prezintă limba mea maternă, mai ales la perfectul simplu. Nu au pătruns cheia aparaturii și nici mesajul meu de pace... M-au liberat, condiționat au zis ei, catapultându-mă cu un satelit de fabricație buburuză sau găgăuză și mi-
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
va fi vreo milă de mamă, sau frătâne - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul ... Credința ne rămâne. 19 mai 2010”. Nu de mai mic interes este și stilul popular pe care-l abordează autorul în “Hora oltenească”. Dar și stilul parodic îl prinde în “Cântec (binar) de dragoste” - parodie după George Topârceanu. Autorul nu se sfiește să scrie și satire sociale vizând sărăcia omului comun, care nu le poate asigura viitorul copiilor săi, ori, mai departe, vizând
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
cărțile scrise chiar de dânsul. De aceea, dialogul de față cu Părintele Veniamin Micle, s-a purtat astfel, mereu în jurul cărții. - Preacuvioase Părinte Veniamin Micle sunteți de peste 35 de ani în zona Vâlcei. Originea dumneavostră este însă departe de ținuturile oltenești, tocmai în nordul Transilvaniei, în județul Maramureș, fiind consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
la Stâlpul Nesfârșitului. Vorbind despre Zăvoiul de la Hobița, cu fiul lui V.G. Paleolog, Tretie Paleolog, (autorul volumului de o inestimabilă valoare , “De vorbă cu Brancuși”) îi mărturisește că în zăvoi a crestat primul său lemn cu prima mea cichie, termen oltenesc pentru un briceag arhaic, cu lama curbată. Poate acolo - de mi-ar fi fost dat s-o fac - aș fi înălțat acel templu al Dragostei... - Dar formele și semnele, meștere? - l-a întrebat Tretie Paleolog. Din Templu Dragostei cel visat
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
oameni cu atribuții complexe. Fără împlicarea membrilor boierimii locale nu se putea rezolva nimic în Oltenia lui Brâncoveanu și apoi în tot sec. XVIII-XIX când acest tip de organizare a funcționat. Astfel, în Epoca Brâncoveanu se pun bazele npii boierimi oltenești care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Transilvania s-a reținut existența unor ateliere de familie, cum probabil s-au întâmplat lucrurile și cu xilogravurile țărănești (fenomen, se pare, unic) realizate lângă Cluj, la Hășdate. O formă particulară o reprezintă așa numitele „icoane de vatră” aparținând arealului oltenesc, ele „fiind cunoscute pentru funcția lor protectoare împotriva energiilor negative ce puteau pătrunde în casă prin singurul loc deschis - hornul vetrei”. Iată doar câteva realități artistice menite să ne individualizeze și să marcheze contribuția autohtonă la imensul tezaur creștin ce
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
dr. Florea Firan) Prezintă Ioan Barbu și Florea Firan. Standul Editurii RAWEX COMS București Florentin Popescu: „Monografia Coman Șova” Prezintă autorul. Standul Editurii EIKON Cluj-Napoca: Gaby Michăilescu: „MARIA cea fără de moarte” Prezintă Valentin Ajder. • Ora 20.30 - RECEPȚIE LA CASA OLTENEASCĂ JOI, 15 MAI 2014 • 10.00 -12.00 - Scriitori la standuri & Sesiune de autografe. Standul Editurii BETTA București: Eliza Roha: „Zborul” (roman) Prezintă Aureliu Goci. Aureliu Goci: „Eliza Roha - polivalența romanului și vocile feminității” Prezintă Emil Lungeanu. Standul Editurii CARMINIS
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]