2,119 matches
-
dau demisia. Și a dat-o. Săracu' om! În campanie umbla cu un steguleț pe care scria: Votăm Parpanghel! Mare politician Parpanghel ăsta. Numai că mereu electoratul îl respinge. Chiar dacă ar candida singur, el ar ieși al doilea. Lipsit de omenie și de caracter, mon cher! Un accident printre oameni. Supărări de la vot În ziua aceea reușisem să vizitez trei comune situate pe un traseu imposibil. Oamenii s-au adunat în număr destul de mare și se pare că le-am cîștigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu apă. Pe o măsuță era pus un șervet curat, o cană plină de obicei cu apă și cîteva pahare care străluceau de curățenie. Alături, un șervet, un săpun și un castron cu prune îți sugerau parcă un ritual al omeniei. Casa era locuită de Aneta lui Gavril, o gospodină cum rar se întîlnește și o creștină desăvîrșită. Gavril, după ce a încheiat treburile mari pentru zidirea acelei gospodării, a sfîrșit sub trunchiul imens al unui stejar, care s-a supărat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ceva mai bun. Aneta se bucura mult de acești oaspeți necunoscuți și insista să se mai răcorească un pic. Dacă șervetul era folosit, avea grijă să-l schimbe imediat. Cei de la Ocolul Silvic au angajat-o în locul lui Gavril din omenie, dar au constatat că Aneta făcea o treabă la fel de bună ca și soțul ei. Omenoasa Aneta avea un mare of, doar de ea știut. Regreta că n-a reușit să facă un copil cu Gavril. Să terminăm casa și după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
În mintea ei s-a făcut dreptate deplină. Întîi a urmărit-o pe doamna avocat s-o roage ca să o ajute. A plîns acolo în ușă. Femeie, ești nebună! Bărbatul meu nu-și face decît meseria. Dar un pic de omenie, nu-l costă nimic. Tînăra nevastă era agasată de "nebuna asta"insistentă și se pîrpîlea rău de tot. Deja el, omul cu care se aventurase în paradis, urca scările. Liana a înțeles totul chiar atunci, dar a verificat și după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să înfrunte obstacolele, să iasă din primejdie cu eroism și de aceea, spune Machiavelli, "nu vedem de ce l-am socoti mai puțin valoros decît oricare alt excelent conducător de armate. Cu toate acestea, cruzimea lui nestăpînită și lipsa lui de omenie, împreună cu crimele lui nenumărate nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvîrșiți". Fapta curajoasă și primejdioasă, dovedită într-o împrejurare, nu scuză cruzimea gratuită, desfășurată fără necesitate, irațională. Să recitim o frază definitorie pentru concepția umanistului realist care a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Categoriile caracteriale, antinomice, fac obiectul capitolului XVI, o veritabilă pagină de manual despre psihologia umană. Aceleași adevăruri universale erau exprimate și în Discorsi. În statul civil, regat al legii, cel care guvernează trebuie totuși să fie cumpătat, să procedeze cu omenie, "iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință" (Principele, XVII), în ultimă analiză, refuzul de a idiliza imaginea omului e încă o notă definitorie pentru viziunea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu goste de ei, mă satur cu acea hrană care solum 2 este făcută pentru mine și pentru care m-am născut. Nu mă rușinez a vorbi cu ei și a-i întreba de cauzele faptelor lor. Iar ei, cu omenia lor, îmi răspund; vreme de patru ceasuri nu simt nici o plictiseală, uit orice mîhnire, nu mă tem de sărăcie, iar moartea nu mă sperie; sînt cu toată ființa mea în tovărășia lor. Și întrucît Dante spune că a înțelege fără
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ele, și apoi curajul cel mare cu care a rezistat obstacolelor și le-a învins, nu vedem de ce l-am socoti mai puțin valoros decît oricare excelent conducător de armate. Cu toate acestea, cruzimea lui nestăpînită și lipsa lui de omenie, împreună cu crimele lui nenumărate, nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvîrșiți 24. Nu putem, așadar, să atribuim nici sorții norocoase, nici însușirilor lui ceea ce el a dobîndit atît fără una, cît și fără cealaltă. În vremurile noastre, sub
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe Cirus. Și oricine va citi din viața lui Cirus, scrisă de Xenofon, va recunoaște apoi, citind viața lui Scipio, că străduința acestuia de a-i semăna nu i-a adus decît glorie, și că în castitate, în bunăvoință, în omenie și în dărnicie, Scipio urma pilda tuturor acelor fapte pe care Xenofon le povestește despre Cirus. Aceleași trebuie să fie modurile de comportare ale unui principe înțelept; în timp de pace, el nu trebuie să se odihnească nici o clipă, ci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
et late fines custode tueri 37. Cu toate acestea, el nu trebuie să dea ușor crezare acuzațiilor sau să treacă prea repede la acțiune, și nici să nu se sperie din nimic. Trebuie să procedeze cumpătat, cu înțelepciune și cu omenie, iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință. Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decît temut, și invers. Răspunsul este că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
un principe, și mai ales un principe nou, nu poate să respecte toate acele virtuți pentru care oamenii în general sînt socotiți buni, deoarece adeseori, pentru ca să-și apere statul, el este nevoit să acționeze împotriva cuvîntului dat, împotriva milei, a omeniei, a religiei. De aceea, trebuie ca spiritul lui să fie oricînd gata să se îndrepte după cum îi poruncesc vinturile sorții și schimbările ei, și, după cum am mai spus mai sus, să nu se îndepărteze de ceea ce este bine, dacă poate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fiecare știa sau nu să-și păstreze faima printre soldați. Cauzele mai sus arătate au făcut ca Marcus, Pertinax și Alexandru, care au dus o viață modestă, au iubit dreptatea, care au fost dușmani ai oricărei cruzimi și plini de omenie și blînzi, să aibă cu toate acestea, afară de Marcus, un sfîrșit trist. Numai Marcus a trăit și a murit bucurîndu-se de toate onorurile, pentru că numai el a urmat pe tronul imperial prin drept de moștenire, așa încît n-a avut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
spectacole. Și cum fiecare oraș este împărțit în bresle sau în clase sociale, principele trebuie să țină seama de aceste unități pe categorii, să ia parte uneori la adunările în care ele se întrunesc, să dea el însuși exemple de omenie și generozitate, păstrînd în același timp neatinsă măreția rangului pe care îl deține, deoarece aceasta nu trebuie să-i lipsească în nici o împrejurare. CAPITOLUL XXII Despre secretarii pe care principii îi au pe lîngă ei Nu este de mică însemnătate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
coalații făcute să se distrugă una pe alta, uzurpări, asasinate, într-un cuvînt: un enorm șir de crime la care, numai gîndindu-te, te simți cuprins de oroare. Dacă, urmînd exemplul lui Machiavelli, am hotărî că trebuie să detronăm dreptatea și omenia, am zdruncina atunci din temelii tot universul, invazia de crime reducînd în scurt timp acest continent la o vastă pustietate. Tocmai nedreptățile și barbaria principilor Italiei au fost cele care i-au făcut, în cele din urmă, să-și piardă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și simplu să tacă. Nici nu știți cât de greu e pentru o piatră... să tacă. Și când te gândești că asta trebuiau să facă zile de-a rândul! Să stea într-un loc și să fie mute... ca pietrele. Omenii veneau, se uitau, uneori puneau mâna pe ele, le admirau sunt colorate, sau ascuțite, sau netede, sau... ce formă frumoasă au... Întrebau de preț și plecau. Atunci răsuflau ușurate! Erau toate aici, împreună! Chiar și pietrele acelea de 1 franc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
conducătorul partidului, ținând să audă din gura vizitatorului său ceea ce stătea scris negru pe alb, pe hârtie. Nando Rossi surâse amical și-l privi pe Dej cu speranță. Un lucru simplu și de bun simț, un gest tovărășesc și de omenie, răspunse. Eliberați-l pe Lucrețiu Pătrășcanu... N-are rost să vă încărcați conștiința cu un nevinovat!... Gheorghiu-Dej zâmbi și el la fel de amical, dar clătină din cap. Rosti neutru: Nu se poate!... Nu depinde de mine. Cazul lotului Pătrășcanu se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu avea, însă, nicidecum de gând să se înmormânteze nici la figurat și nici la propriu în serviciul de la cimitir și acum el umbla pe la tot felul de cunoscuți și de binevoitori, în speranța de a găsi undeva, cumva, înțelegere, omenie și sprijin. Consternat de-a binelea de cele aflate, Virgil nu găsi prea multe de spus. El își amână cu câteva ceasuri plecarea, în speranța de a da ochi cu cumnatul său și de a afla cum stăteau lucrurile chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în țară, acel militar ar fi meritat să fie decorat și chiar declarat erou național. La rându-i, Stelian nu se grăbi nici să aprobe, nici să dezaprobe întâmplarea, ci doar se mulțumi să observe că nechibzuința și lipsa de omenie nu puteau fi decât aducătoare de nenorociri. Dar, de fapt, această istorie îi întări convingerea că nu era cazul să intre în partid și nici să accepte să facă parte din vreo comisie de colectivizare, ci să se țină cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de șeful Vlădulescu, care, între patru ochi, îi destăinuise că, dacă nu i-ar fi înțeles atât de bine situația, nu i-ar fi dat niciodată voie să se transfere. Rău îi păruse și după badea Panciu, un om de omenie, în casa căruia trăise nestingherit cu familia, simțindu-se aproape ca acasă; iar la despărțire moșului aproape că îi dăduseră lacrimile, fiindcă rămânea să-și ducă zilele singur cuc. Baba îi murise de ani buni, băieții nu mai voiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ar introduce din nou studiul limbii latine sau că marxismul nu poate sa țină loc de filozofie... Ori că religia nu poate sa fie înlocuită cu ateismul... Crime de felul acesta!... Și pentru asta urma să plătești și tu?... Câtă "omenie" din partea unora care se bat cu cărămida-n piept pentru crezurile lor umaniste!... Comuniste, adică... Da, pentru asta... Tu nu poți să-ți imaginezi, dragă Einstein, ce-nseamnă să ajungi în situația asta... Eram în ultimul an de școală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe cei din rezistența anticomunistă pentru ca aceștia să lupte pentru o cauză nobilă. A riscat securitatea familiei, dar nu a pregetat să îi ascundă, să îi hrănească, să îi doftoricească, atunci când erau răniți sau bolnavi. Și pentru faptele astea de omenie, cincisprezece ani de muncă silnică de unde nu s-a mai întors... Ce importanță are pe lângă toate astea faptul că "frații Frunză" nu și-au isprăvit studiile universitare ? Dora își dă bine seama că de fapt acest "fapt lipsit de importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Acesta-i nucleul inflamației de care-mi vorbeai adineauri! Se tratează cu un antibiotic intramuscular ceva mai puternic, cu evitarea constipației și cu respectarea regulilor de igienă personală... Adică, spălarea la fund după fiecare scaun, doctore. Dar și cu multă omenie, Traiane! Poftim rețeta! Onorariul, te rog! M-aș simți onorată să-l duci cât mai urgent acasă, că nu prea am timp pentru cazuri minore și să mi-l trimiți de unul singur la control peste exact o lună, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ceea ce era de prisos și inutil. în cazul bunicului s-a întâmplat să se evapore alfabetul, afirma tata. A fost un lucru neplăcut. Dar ar fi putut să fie și mai rău. Ar fi putut fi afectate văzul, auzul sau omenia, simțul dreptății și al adevărului ori nervii mâinilor și ai picioarelor. în sens strict, ar trebui ca bunicul să poată trăi fără ajutorul literelor. Explicația celor întâmplate ar putea sta, în treacăt fie spus, în faptul banal că la dezghețare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
întreabă Manfred, nu crezi că ar avea ceva publicabil? Nu știu, răspund eu. Poate când o să-i vină vremea. De fapt este ceva extrem de personal. Deși are, desigur, o mare valoare universală. Și acel fel de căldură și solicitudine și omenie ar trebui poate să fie tipărit și răspândit, mai ales în vremurile noastre. Și, de bună seamă, el știa să scrie, spune Manfred. Doar era un tip cultivat. L-ai cunoscut? îl întreb eu. Nu pot spune asta, zice Manfred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor sare în apărarea lui Gigi Becali și la gâtul lui Traian Băsescu. Pe de-o parte vrea să devină președinte onorific al echipei Steaua, pe de alta vrea să-i atragă atenția președintelui că-și "mănâncă omenia". "Eu sunt în Comisia de politică externă a Parlamentului European și l-am băgat și pe Gigi acolo și Steaua este un brand. Mă aștept să fiu președinte onorific sau ceva de genul, să am autoritatea să reprezint Steaua. Va
CV Tudor: "Mă aștept să am autoritatea să reprezint Steaua" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78435_a_79760]