12,208 matches
-
de politicieni. Dar catastrofa va fi opera inteligenței oamenilor. Faptul e că inteligența, spiritul, iar nu massa, nu proletariatul, nu mistica poporului, nu ideologiile politice, nu economia și luptele de clase etc. poate schimba definitiv istoria și poate modifica soarta omenirii. Paradisul terestru sau Atlantida vor fi exclusiv opera spiritului. Pacea mondială, dacă se va realiza vreodată, va fi de asemenea dobăndită prin coercițiunea exercitată de cei ce pot pentru că au știut mai mult decăt toți ceilalți " (9 august 1945). Notațiile
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
că am coborât într-un port, Elcantare, în plină mitologie. Ne-am continuat drumul spre țară prin Palestina, într-un spațiu încă mai plin de taine. Am străbătut Via Dolorosa, urmând drumul de calvar pe care a mers Iisus, arătând omenirii că el e Adevărul și Viața. Sunt, desigur, hiaturi în amintirile mele despre acești zece ani de periplu prin diferite țări, curmați de începerea războiului care a schimbat atâtea lucruri în viața noastră. Nu-mi pot fi însă șterse din
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
prelungită în U. R. S. S., dezamăgit și detestând comunismul, nu înseamnă că Istrati a devenit automat fascist, idee vehiculată intens în viitor de politica oficială a Cominformului. El se pronunța categoric, în 1935, împotriva ambelor totalitarisme, într-un spirit vizionar: „Omenirea merge spre o suferință din ce în ce mai crâncenă, fie că va domina comunismul, fie că va domina fascismul, căci atât un regim, cât și celălalt, nu va consimți să hrănească (amara pâine!) decât pe omul care va abdica de la orice spirit de
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
către un tânăr poet, Rainer M. Rilke scria: “auch lieben ist gut, denn lieben ist schwer”, “și a iubi e bine, fiindcă a iubi e greu”, și după ce demonstrează cât de grea e iubirea, câtă maturitate spirituală pretinde, constată că omenirea actuală nu e încă în stare de ea. Dar exprimă credința că femeile viitorului prin luminarea minței, înseninarea duhului lor, crescându-și adevărata lor demnitate omenească, vor realiza minunea și o vor învăța bărbaților. Întreb pe toate cele ce caută
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
din ce în ce mai serios de puseurile irațonale, recognoscibile îndeosebi în gama variată de "isme" artistice, toate aceste elemente formau, cel puțn în parte, tabloul social și cultural românesc interbelic, sincron aceluia european. Etapa istorică a globalizării, traversată conștient sau nu de întreaga omenire, presupune aproximativ aceiași factori, dar avînd configurați specifice substanțal diferite. Capitalismul nu mai este propriu doar vieți economice, întrucît legile sale pot fi întîlnite în aproape toate sferele vieți sociale. Democrața parlamentară, creîndu-și anticorpii necesari combaterii devierilor extremiste, suferă totodată
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
Lucruri strălucitoare Asemeni sufletului tău. Blândețea călugărului În fața Apocalipsei Din care sângeră psalmi. Rugăciuni, Semnul credinței. Ca niște crăpături de ger În lemn - Teama, Mirosul ei De livadă Fără stăpân, De fier încins, De mâl revărsat, Lăcomia Fiarei Agonisind atâta Omenire înspăimântată. Desăvârșita sărăcie A celui care Nu se mai teme, Călugăr spălând lespezile Chiliei În întâmpinarea Unei cântări, A unei sălbăticiuni, A unei lumini Care-i cere adăpost Ca sălbăticiune Adusă în casă, Un copil plăpând Sau o bătrână A
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
îți cădelnițează șansa. Si așa vei fi și tu, imitându-l, scornind o literă sau un cuvânt ce se opresc în rugăciune. Mereu vei exista - nume sub umbra îndoielii. Moartea nu sfințește, Ea doar aduce în amintire nume uitate. Poem omenirii Omenirea, de veacuri, mereu se trezește prea de dimineață - se nimerește să fie numai iarna - și nu poate să-și scrie istoria, pentru că îi îngheață degetele, din cauza frigului, iar când și-o scrie, o uită prea repede. Neodihnită Lacrima se
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
cădelnițează șansa. Si așa vei fi și tu, imitându-l, scornind o literă sau un cuvânt ce se opresc în rugăciune. Mereu vei exista - nume sub umbra îndoielii. Moartea nu sfințește, Ea doar aduce în amintire nume uitate. Poem omenirii Omenirea, de veacuri, mereu se trezește prea de dimineață - se nimerește să fie numai iarna - și nu poate să-și scrie istoria, pentru că îi îngheață degetele, din cauza frigului, iar când și-o scrie, o uită prea repede. Neodihnită Lacrima se odihnește
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei, din oficiu - la Dumnezeu! Altfel, cum poți să ieși din biserici și să mergi la război?! Abel, ridică-te din molozul și nisipul Bagdadului, pentru ca omenirea să poată În libertate număra moștenirea arabă: 1,2,3,4,5,6,7,8,89,10! 5. Omule, te întrebi - aceasta să fie Calea?! În deșert ziarele scriu că din cauza căldurii soldații străini au halucinații Îngrozitoare văzînd cum din
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
8,89,10! 5. Omule, te întrebi - aceasta să fie Calea?! În deșert ziarele scriu că din cauza căldurii soldații străini au halucinații Îngrozitoare văzînd cum din pămînt Ies orașele și civilizațiile Vechiului Pămînt! Ale Sumerului! În linia întîia a frontului omenirii o rachetă "Apollo" Ducîndu-ne în Stelele originare ne mai poate salva! Căruțe cu legume, cu roșii proaspete pot înlocui mașina războiului. De ce îmi vine să pun Lacrima și Chipul de pe Marte în fereastra unei case din Iraq?! 6. Joc de
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
ales la Cluj, e lucru sigur că numărul cititorilor audio electronici ai sitului Ziare.com sporește constant. Nu înseamnă nicidecum că pe Net se poate citi orice cu vocea sintetică sau fără, că aici s-ar lăfăi deja toate bibliotecile omenirii cu porțile date de perete, trăgându-l înăuntru pe cititor de corzile vocale ale ordinatorului său. Oferta este încă limitată. Dar în fața acestei oferte, omul se simte pentru prima oară liber. Ca să citească, nu depinde de o altă persoană, nu
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
și cu un temperament hotărît, tăios, deloc înclinat spre sentimentalism, are totuși dorința, obligatorie la un romancier, de a înțelege lumea așa cum e și de a se bucura de ceea ce este bun sau caraghios sau straniu la semenii ei. Din omenire iubește cu adevărat numai copiii, e cît se poate de aspră cu bărbații, corectă cu femeile și pierdută de admirație față de persoanele - de obicei simple - care "duc pămîntul", îl țin "să nu se desfacă". Dragostea e "un elan" pe care
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
neamului și al popoarelor lumii, el exclama cu ardoare și nestăvilită speranță: sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și, deși oamenii sângiuirilor au învelit cu marama neagră dulce fața ta, cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula spre a sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri la vederea soarelui tău de lumină: atunci nu va mai fi nici un rob, nici nație roabă, nici un stăpân pe altul, ci domnia Dreptății și Frăției
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
toate. Și nu numai. Credeam, cu nevinovăția pofticioasă a adolescenței, că pășind peste pragul Universității, voi pătrunde sub bolți înalte, în săli imense, hale cu arcade ale căror pereți purtând rafturi nesfârșite de cărți te îmbie cu tezaurul cărturăresc al omenirii întregi. Prin galeriile Universității îmi plăcea să văd învățați în robe întunecate, nobile făpturi în straie extravagante, chipuri bărboase aplecate peste in-folii și pergamente. Când, mult mai târziu, aveam să intru pentru întâia oară în sala mare a bătrânei Bibliotheque
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
coșciug uriaș intrînd pe poartă plin cu comorile Templierilor, inclusiv Sfîntul Graal. Biserica Romană la numărul 46 pe Shiftei Israel. Și de jur-împrejur Israel, o țară de copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales vorbesc despre evrei căci pentru evrei cel mai fascinant lucru din lume sînt evreii. Poți să-ți închipui o țară întreagă plină doar cu evrei?" întreabă Benny. La mine au ajuns doar literele, îi spun
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
insului, ci, în mod definitiv, chiar intimitatea sa (jurnalul în care literele se amestecă și ajung să se confunde nu e decît un simbol "literar", construit de poet, al acestei realități ce a marcat condiția umană într-o parte a omenirii). Prozatorul identifică în acest fel de a trăi stigmatul care apasă o întreagă națiune și, mai mult, umanitatea, niciodată pregătită pentru a primi adevărul pur și simplu; "mulțimile - crede personajul lui Matei Vișniec - au nevoie să afle adevărul, dar nu
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
Gina Sebastian Alcalay Cînd ripostam în adolescență unui prieten scriitor, mai în vîrstă decît mine: "Istoria omenirii e în noi", remarcă pe care n-o citisem în altă parte și pe care el o găsise foarte pertinentă, nu știam cît de des aveam s-o invoc cu diferite prilejuri; practic, de cîte ori mă izbea paralelismul dintre
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
spune ca Arghezi obișnuia să citească așezat într-un fotoliu în spatele căruia ferestrele erau întotdeauna deschise. Atunci când nu-i mai plăcea cartea, o aruncă, literalmente, pe fereastră și începea altă. Mi s-a părut o strategie genială. Cultură scrisă a omenirii e atat de vastă, încât, statistic privind lucrurile, daca citești mult, vei parcurge un numar egal de cărți valoroase și de prostii, fie că citești numai ce-ți place, fie că urmezi un plan bine stabilit de “lecturi obligatorii”. E
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
n-aș vrea să te văd în politica cu Ponta sau cu Crin... apropo, te-am văzut la forumul ecologiștilor al PSD. Rațiunea și democrația merg împreună. E cazul să fim cu capul pe umeri în aceste clipe grele pentru omenire iar de la tine mulți au așteptări.
România lui Traian Băsescu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82427_a_83752]
-
al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Muzică este o armonie agreabila în onoarea lui Dumnezeu și desfătarea permisă sufletului.’ (Johann Sebastian Bach) ‘Muzică este adevărata limba universală, proprie întregii omeniri.’( Karl Julius Weber) ‘Muzică pornește de la inimă și se adresează inimilor.’ (George Enescu) ‘Dacă ne-ar reuși să reproducem detaliat în noțiuni ceea ce exprimă muzică, am capătă o deplină și suficientă explicare a lumii.’ (Arthur Schopenhauer) ‘Muzică este felul divin
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
se accepte la rândul ei și să se iubească și să se prețuiască, si, astfel, să considere că merită să se hrănească sănătos și să ducă o viață plină de armonie... Cred că acceptarea este raspunsul la multe din problemele omenirii, iar noi, ca nație, avem o mare tendința de a judeca în loc de a accepta... Da, si eu vreau să intervin în spiritul comentariului de mai sus. Dragoș are dreptate și felul în care se mănâncă acum e complet lipsit de
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
că preocupare de bază, obiceiurile astea barbare, puse în practică doar de frică, arată că majoritatea țărilor populate de habotnici (între care la loc de frunte este România) sunt la nivelul Evului Mediu și nu contribuie cu nimic la progresul omenirii, neavând ceva în comun cu civilizația... măcar de ar ține și postul (care chiar are legătură cu sărbătoarea) cei ce mizează atât pe tradiția sacrificării mieilor. aia e partea grea, dar când e vorba de umplut matul toți vrem să
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
40 de ani. Nici eu nu mănânc miel de Paste și nu agreez ideea, însă asta e explicația acestei tradiții creștine a mielului pascal. Desigur, Hristos e Mielul lui Dumnezeu, care se oferă ,simbolic, spre “tăiere”, pentru a anula păcatele omenirii. Sunt de acord cu dvs., toți cei ce comentează aici. Când vine Paștele , parcă înnebunesc când mă gândesc la tăierea fără de rost a bieților mieluți , tăiere care n-are nicio legătură cu IIsus al nostru ! Biserică încurajează acest lucru . Ea
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
în contact cu pagini de referință ale culturii universale începând cu cele scrise în Mesopotamia, trecând apoi prin imperiul hitit, Egiptul faraonic, Grecia clasică și elenistică și terminând cu Evul Mediu european. Trei mii de ani de gânduri exprimate de omenire în regiunile unde s-a născut civilizația și care au plămădit spiritul și cultura europeană. Pe lângă texte cunoscute de orice om cultivat, de pildă fragmentul din Teogonia lui Hesiod, Imnurile homerice, versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
roade. Ce contacte misterioase vor fi existat între literatura Orientului și Grecia? Am insistat asupra textelor orientale deoarece cititorul român este mai puțin familiarizat cu ele decât cu cele grecești. Și apoi este tulburător să constați cum primii poeți ai omenirii sunt obsedați de gândul morții ineluctabile și să citești strigătul lor disperat că nu există speranța, așa credeau ei, într-o viață dincolo de cea terestră. Iată finalul unui poem sumerian intitulat Moartea păstorului Dummuzi, în frumoasa tălmăcire a lui Ion
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]