1,798 matches
-
P. G. XLVI, col. 361B. 8 Idem, In Canticum canticorum, XII, P. G. XLIV, col. 1037BC. Pentru ideea de epectază a se vedea următoarele locuri din aceeași operă In Canticum canticorum, omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 876AB; Omilia a VI-a, col. 892A-B; a se vedea și Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 37. 9 R. Hackforth, Plato's Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc.
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
p. 213. 28 Z. Alezeghy, Fuite du Monde, în Dictionnaire de Spiritualité, Vol. 5, col. 1575-1600. 29 Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 316-317. 30 Collection I, 48.6..9. 31 Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
urmat pilda, au rămas pe loc, strângându-se toți în jurul lui. Din prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală, combătând plăcerile și arătând deșertăciunea lucrurilor de aici. Memoriul în care se cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
au rămas pe loc, strângându-se toți în jurul lui. Din prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală, combătând plăcerile și arătând deșertăciunea lucrurilor de aici. Memoriul în care se cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur17
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur17. Desigur, acest memoriu de o frumusețe clasică, precum și cuvântările sale celebre au avut darul să îmblânzească și să potolească mânia împăratului, determinându-l să acorde grațierea solicitată. Omilia a 21-a, {\footnote 16 Pr. Prof. Sp. Cîndea, Sfântul Ioan Gură de Aur ca păstor de suflete, în rev. Biserica Ortodoxă Română, Anul LXXV (1957), Nr. 10, p. 922.} {\footnote 17 Ibidem, p. 923.} finală, anunță rezultatul fericit al
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
conducere a statului se temea de faptul că toți credincioșii din Antiohia nu vor admite cu nici un preț ca bunul lor preot să fie dus în altă parte. Temându-se de opoziția lor, {\footnote 37 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 11 la II Corinteni, 4, P.G., LXI, col. 515-516.} {\footnote 38 F. Cayré, op. cit., p. 475.} împăratul a poruncit guvernatorului Asterie din Antiohia, să găsească el mijlocul cel mai potrivit și fără știrea nimănui, preotul Ioan să fie scos din
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
n-are o grijă destul de mare de voi și de toți cei ce-i sunt încredințați lui, el va merge în iad cu cei răi; adesea el piere, nu pentru greșalele sale proprii și pentru păcatele lui, ci {\footnote 46 Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Sfântului Ioan la scaunul de arhiepiscop al Constantinopolului și-l ajutase în lucrările sale de început. Dar Eutropiu era lacom și vicios. De aceea Sfântul Ioan îl critica de pe amvon. Eutropiu voise {\footnote 49 Idem, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, p. 461.} {\footnote 50 Idem, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXXIV, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
critica de pe amvon. Eutropiu voise {\footnote 49 Idem, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, p. 461.} {\footnote 50 Idem, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXXIV, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, pp. 385-386. } să suprime Bisericii dreptul de azil, Ioan însă i s-a opus. Când, în anul 399, acesta căzu în
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Pentru credincioșii greco-catolici români care nu puteau asculta în nici un fel duminica sau în sărbători o liturghie catolică, li s-a recomandat să asculte Liturghia în limba română transmisă de postul de Radio Vatican, în cadrul căreia se rostea fie o omilie, fie o predică tematică instructivă. Această liturghie a fost mult timp onorată de prezența ierarhilor români uniți din emigrație, episcopul Vasile Cristea și arhiepiscopul Traian Crișan. În anul 1967, privind retrospectiv, Patriarhul Justinian a evocat motivele principale ale refuzului Bisericii
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
Intelectualii Evului Mediu își scriu tratatele în latină. "Enciclopedia" (pentru a folosi un termen contemporan) scrisă de Vincent de Beauvais, "Speculum maius", este scrisă în latină. Totuși, începând de la Conciliul de la Tours (813), în teritoriile corespunzătoare Franței și Germaniei actuale, omiliile / predicile nu mai erau rostite în latină, ci în „lingua romanica rustica” (galo-romană), sau în „lingua tudesca” (germanică). Destul de des sunt traduse în limba latină lucrări de valoare ale literaturii contemporane: Pe lângă acestea există numeroase texte clasice traduse în latină
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
eretici). Referatele biblice amintite au fost tâlcuite de mulți dintre Sfinții Părinți, cei mai reprezentativi fiind Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ambrozie al Mediolanului și Sfântul Grigorie de Nyssa, care au scris omilii la Hexaimeron (cele 6 zile ale facerii lumii). Alți Sfinți Părinți care au lăsat lucrări pe această temă sunt Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Macarie cel Mare, Sfântul Isaac Sirul, Sfântul Simeon Noul Teolog ș.a.a., la care se adaugă și
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
de 19 aprilie 2005 cu toți cardinalii în Domus Sanctae Marthae, unde s-a și odihnit în acea noapte. A doua zi, dimineața, la ora locală 9, papa a prezidat Celebrarea Euharistică cu cardinalii în Capela Sixtină și a ținut "omilia" în limba latină. Solemnitatea inaugurării pontificatului a avut loc în Bazilica Sfântul Petru din Roma duminică 24 aprilie începând cu ora locală 10:00. La inaugurarea pontificatului său a spus: "Adevăratul meu program de guvernare nu este acela de a
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
s-a castrat. Episcopul Demetrius a condamnat acest act al lui Origene și a refuzat să-l hirotonească, dar l-a lăsat în fruntea școlii. A călătorit la Roma, pentru a cunoaște „"această Biserică foarte veche”", unde a ascultat o omilie a Sfântului Hippolyt. La vârsta de 25 de ani a început să studieze limba ebraică. Faima sa a trecut granițele țării. În urma persecuției dezlănțuite de împăratul Caracalla, prin anii 215 sau 216 s-a refugiat în "Cezareea Palestinei", fiind invitat
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
lăsat opera cea mai vastă, aceasta putând fi comparată, doar cu cea a scriitorilor bisericești Origen și Fericitul Augustin. Operele sale literare sunt un izvor nesecat nu doar pentru teologi, ci și pentru arheologi și pentru istoricii culturii. Între tratate, omilii, exegeze și predici se înscrie și lista impozantă a scrisorilor. Scrisorile, care sunt circa 240 la număr, foarte scurte, cele mai multe din timpul celui de-al doilea exil (404-407). În volumul LII al lucrării Patrologia Graeca, abatele Migne a colectat 240
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
întrerupe dragostea de se iscă între ei insulte, pagube de bani, invidie, dragoste de slavă deșartă și altele la fel cu acestea. Se întrerupe dragostea, că nu are rădăcină duhovnicească. Dacă ar fi avut o astfel de rădăcină, nici 40 Omilia LV, II la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 22, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, p. 215. 41 Anne-Marie Malingrey, art. cit
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 22, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, p. 215. 41 Anne-Marie Malingrey, art. cit., p. 33. 42 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia LXXVIII, 4 la Ioan, P.G., LIX, col. 425. 11 o pricină lumească n-ar fi stricat dragostea duhovnicească. Dragostea de aproapele întemeiată pe dragostea de Hristos este trainică, nestricată, nebiruită, nesfărâmată. N-o pot sfărâma nici calomniile, nici primejdiile, nici
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
virtute care nu produce suferință, virtute plină de plăcere și aducând multă bucurie acelora care o exercită 46. Sfântul Ioan Gură de Aur a ostenit neîncetat și a ajutat ca nimeni altul pe toți aceia care erau avizați în 43 Omilia LX, III la Matei, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 702. 44 Comentariile sau Explicarea Epistolei
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Matei, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 702. 44 Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia II, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, p. 179. 45 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia II, 3-4, la I
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Epistolei I către Tesaloniceni, omilia II, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, p. 179. 45 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia II, 3-4, la I Tesaloniceni, P.G., LXII, col. 403-406. 46 Idem, Scrisoarea 222, P.G., LII, col. 733-734. 12 orice formă la mila, la ajutorul și mângâierile Bisericii. Deși pătruns de suferințele exilului, inima lui de om și ierarh revarsă dragostea
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
batjocoriți sau pedepsiți pentru el, mustrarea pentru tăcerea unora, mulțumiri călduroase pentru interesul și mai ales pentru dragostea pe care alții i-o poartă 50. Una dintre aceste persoane cu care a purtat o frumoasă corespondență a fost 47 Idem, Omilia 9, 3 la Efeseni, P.G., LXII, col. 73. 48 Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. 49 Vezi Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
pentru interesul și mai ales pentru dragostea pe care alții i-o poartă 50. Una dintre aceste persoane cu care a purtat o frumoasă corespondență a fost 47 Idem, Omilia 9, 3 la Efeseni, P.G., LXII, col. 73. 48 Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. 49 Vezi Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 227 228 și Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
așa cum se poate constata, de exemplu, din scrierile Sfântului Vasile cel Mare. Sfântul Ioan Gură de Aur, nu avea nici el o concepție diferită de aceea biblică, așa cum se poate constata din a 4-a sau a 12-a sa omilie, după cum și Sfântul Grigore de Nazianz avea și el o opinie tot în conformitate cu sugestia Scripturii, ca și Grigore de Nyssa. Sfântul Ioan Gură-de-Aur, literalist convins, împărtășea integral concepția biblică despre lume, fiind convins că Pământul este nu numai static și
Geocentrism () [Corola-website/Science/327319_a_328648]
-
o sinteză a diverselor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței de Dumnezeu<footnote J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la Doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Editions Montaigne, Paris, 1944, p. 291. footnote>. În prima omilie a cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ia în discuție relația sa cu celelalte scrieri biblice atribuite lui Solomon (Proverbele, Ecclesiastul) Și am putea observa Și diferența față de perspectiva lui Origen. Fiecare carte exprimă o etapă a procesului de desăvârșire
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
sfinților, de cântările înțelepciunii din afară, tot pe atât întrece taina din Cântarea Cântărilor, cântările sfinților. Mai mult decât aceasta nu poate nici afla, nici încăpea urechea Și firea omenească”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 122, 123, 124. footnote>. Făcând referire la faptul că multe cântări sunt în Legea Veche, Și anume psalmii lui David, cântările lui Isaia, ale lui Moise Și ale multor altora, prin acestea fiind descrisă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]