498 matches
-
încă arestat, iar naratorul plasează o explicație în paranteză, prin care îl corectează: "Ce faceți? tresări Innokenti [...] Cine v-a dat dreptul? Încă nu sunt arestat! (Voia să spună: vina încă nu a fost dovedită)"297. Explicații oferă și naratorul omniscient din romanul Pavilionul canceroșilor, cu scopul de a restabili adevărul. În discuția cu Donțova, Kostoglotov își exprimă rezerva cu privire la efectul benefic al razelor roentgen asupra organismului, temeri cu privire la efecte secundare încă necunoscute pe deplin. Doctorița bănuiește că aceste idei provin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
naratorul simte nevoia "să traducă" un termen argotic, pentru cititorul străin de lumea lagărului: Denisîci! Ia vezi... Dă-mi și mie "zece-zile" al tău! Asta înseamnă briceagul lui mititel 302. Lumea spitalului, ca și lagărul, are particularități pe care naratorul omniscient le cunoaște. De aceea, termenii și sintagmele prin care comunică medicii, folosiți uneori și pentru a nu fi înțelese de bolnavi, sunt "traduse" în paranteză: ""nu este exclus un deznodământ letal" (ideea era: să nu moară pe masa de operație
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
uneori și pentru a nu fi înțelese de bolnavi, sunt "traduse" în paranteză: ""nu este exclus un deznodământ letal" (ideea era: să nu moară pe masa de operație) [...] Status idem, i se spunea. (Asta însemna: situația e neschimbată)"303. Naratorul omniscient din povestirea O întâmplare în gara Kocetovka furnizează în permanență explicații plasate în paranteze, cerute de faptul că percepția limitată a personajului principal, care ocupă o mare parte a textului, nu poate furniza informațiile respective, ca în exemplul următor: "Ce
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să provoace un zâmbet amuzat. Perspectiva personajului principal, Ivan Denisovici Șuhov, alternează în permanență cu perspectiva naratorului și, de asemenea, cu perspectiva care oglindește psihologia colectivă a deținuților. În general, atât percepția lui Ivan Denisovici, limitată, cât și percepția naratorului omniscient, strâns împletite, converg în aceeași direcție: crearea imaginii lagărului, cât mai aproape de realitate. Soljenițîn a ales în O zi din viața lui Ivan Denisovici vorbirea indirect liberă pentru a apropia perspectiva personajului de perspectiva autorului. Ar fi putut să aleagă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
autoreflexiv, conform cu exigențele intelectual-estetice ale literaturii moderne. În consecință, chiar dacă Bizu debutează în nota proustiană a unei reverii subiectiv-paseiste30, care atribuie autorului rolul de personaj central, ulterior același "autor" dispare din text, iar romanul se "obiectivează" în forma unei narațiuni omnisciente ce trasează, într-o succesiune riguroasă, etapele esențiale din biografia unui "erou" fictiv, imaginat după chipul și asemănarea lui Lovinescu însuși. Mai mult, portretul psihologic al lui Bizu corespunde perfect cu cel pe care i-l schițează criticului, în volumul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca ultimă etapă a evoluției literare. [...] Intervin apoi două lozinci, ce îmbolnăvesc și restul textului: "omul nou" și "comanda socială""317. Deoarece Ion Lăcustă încearcă să demonstreze că romanul își trage substanța din proza scurtă, păstrând forme balzaciene și narator omniscient, primește o adevărată lecție despre evoluția romanului: "criza romanului, anunțată acum cu accente sau certitudini inovatoare, era proclamată în Occident încă de prin 1900, înainte chiar de revoluția suprarealistă. Ceea ce n-a împiedicat marile romane ale "condiției umane" să se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dezrădăcinării, înstrăinării în altă cultură, îndoctrinării, credulității, pierderii discernământului etc. Vor fi însă, încântați, nepoții nepoților, salvându-l de la uitare, de holomorfismul romanului (vezi cele trei părți, plus epilogul), de diegeză, discurs, de formelor cronotopului, de tipurile de naratori (uniscient, omniscient, omniprezent, extragdiegetic, intradiegetic, heterodiegetic, narator auctorial, narator personaj, narator martor, narator colportor, creditabil, necreditabil) ce țes din cuvinte ("ce nu au corespondent în realitate", vezi finalul) o pânză a Penelopei, identică cu vălul Mayei, de tehnica ipotezelor viitorologice, de omniprezența
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
narator extradiegetic). Nararea se face la persoana a IIIa, planul naratorului este diferit de planul narațiunii, iar naratorul nu se proiectează în discurs prin indici textuali. El este un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
două modele diegetice descrise anterior generează o narațiune supraetajată. Se creează astfel o polifonie a vocilor nara tive, fiindcă persoana I (discursul personajului narator) alternează cu persoana a IIIa narativă (discursul naratorului extradiegetic). Perspectiva narativă internă și cea ex ternă/omniscientă se combină, viziunea subiectivă alternează cu cea obiectivă, întro țesătură textuală complexă. 3.2.2. Naratorul. Tipologia naratorului NARATORUL (lat. narrator - povestitor) este principala instanță în comunicarea narativă, vocea care relatează evenimentele, emițătorul ficțional care povestește fabula operei epice. Ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu, de pildă), ori pentru focalizarea multiplă, asociind punctele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de Vladimir Propp, personajele basmice se încadrează în câteva arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exterioare, puternic reliefate. Personajele romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun registru stilistic ce nu se diferențiază de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Personajele romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun registru stilistic ce nu se diferențiază de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice. În literatura română
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațiotemporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, care își însoțește mereu povestirea de comentarii, de reflecții grave, joviale sau ironice. Asemenea basmului popular, Povestea lui HarapAlb își structurează subiectul pe două motive ordonatoare, cel al călătoriei inițiatice și cel al probelor depășite. Scenariul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Particularități ale nuvelei realist psihologice, care păstrează o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, sunt ilustrate prin tema degradării morale provocate de patima înavuțirii, prin narațiunea heterodiegetică și prin perspectiva narativă omniscientă. Structural, „propunerea de realitate“ a nuvelistului se organizează pe două planuri dinamizate de conflicte puternice și pe un plancadru. Planul realității exterioare este de tip narativ, evidențiind un singur fir epic - element definitoriu pentru specia nuvelei. Al doilea plan este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Lică e urmată de alunecarea treptată sub influența sămădăului, de acceptarea compromisului moral. Între cei doi bărbați se naște un conflict de interese și o confruntare de voințe și orgolii bărbătești. Autorul surprinde, dintro dublă perspectivă - cea a naratorului omniscient și cea a personajului însuși - frământările lui Ghiță, oscilațiile de lumină și umbră, momentele de însingurare, dar și cele de omenie, când își aduce aminte de nevastă și de copii, măcinat de remușcări. Scena procesului (cap. XI) reprezintă un momentcheie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca drum al vieții și al mor ții și ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca lui Noe) Cele două părți (însumând 13 capitole) au titluri metaforice, Glasul pământului, Glasul iubirii, punând în opoziție „vocea“ rațiunii și cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca lui Noe) Cele două părți (însumând 13 capitole) au titluri metaforice, Glasul pământului, Glasul iubirii, punând în opoziție „vocea“ rațiunii și cea a pasiunii (conflict psihologic). Spațiul paradigmatic al lumii lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu proza europeană influențată de Marcel Proust, de André Gide, de James Joyce. Pornind de la premisa că orice act de cunoaștere este limitat și, inevitabil, subiectiv, că „realitatea adevărată este interioară“ (M. Proust), noul roman înlocuiește fresca epică și naratorul omniscient cu sondarea orizonturilor lăuntrice, cu analiza lucidă a straturilor conștientului și subconștientului. Fiind în esența sa subiectiv, romanul psihologic apelează, de obicei, la perspectiva internă a unui personajnarator, având drept subiect dileme cognitive și afective sau cazuri de conștiință. Primul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nopții, de noapte, peste noapte, prost ca noaptea, Noapte bună! etc.] Noapte de noapte, prințul fermecat ieșea din pielea de porc, redevenind om. Mara muncea din zori în noapte săși crească singură copiii. 4. Textul citat evidențiază o perspectivă narativă omniscientă, predominant obiectivă. 5. motive literare: eliberarea din armată, drumul, nunta, amintirea 6. secvențe care fixează dimensiunea temporală: A doua zi, îndată după dejun; Toată noaptea; accidentul cu pădurea din iarna trecută; la așteptat doi ani etc. 7. Fragmentul citat alternează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
verbelor are rolul de a accentua dinamismul narațiunii, de a exprima acțiuni trecute, terminate. 8. O trăsătură definitorie pentru genul epic este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui narator heterodiegetic (narator omniscient/anonim/obiectiv, care relatează la per soana a IIIa) și existența mai multor personaje: Titu Herdelea, Petre Petre, Marioara, Nadina, boierul Miron etc. O altă caracteristică vizează predominanța narațiunii ca mod specific de expunere. Textul reprodus reprezintă un episod narativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Această dublă dimensiune a romanului este validată prin construcția personajului principal. Prima apariție a lui Ion în spațiul ficțional reliefează o trăsătură psihică definitorie - firea impulsivă - și o dominantă morală: viclenia. Ambele trăsături sunt evidențiate din perspectiva obiectivă a naratorului omniscient, în episoadecheie ce punctează destinul lui Ion. Astfel, în scena horei, plasată la începutul romanului, naratorul semnalează temperamentul impulsiv al protagonis tului ( Apoi deodată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit) și vicleșugul neprefăcut din pri virea lui. Cuplul Ion-Ana
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
epuizată 2. Ghilimelele ce încadrează secvența citată au rolul de a izola replica atribuită perso najului feminin, semnalând stilul direct/vorbirea directă. 3. Drumul spre titlul de campion a sfârșit imprevizibil./ Încă nu aflase drumul spre fericire. 4. Perspectiva narativă omniscientă este evidențiată prin dezvăluirea reflecțiilor și a trăirilor afective ale eroului de către narator, în discurs la persoana a IIIa (Avea sentimentul că e mai puțin singur în acest oraș; i se părea că acel surâs descurajat e pentru el). 5
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]