524 matches
-
însul, într-înșii, printr-însa etc. 28 De la unele dintre substantivele masculin sau neutre s-au creat derivate moționale pentru a desemna un referent feminin, în limbajul colocvial: ministră, ministreasă, doctoră, doctoriță etc. 29 În DOOM2, sunt înregistrate două substantive, omonime la singular, diferențiate morfologic la plural: babysitter 1, s.f., pl. babysittere și babysitter 2, s.m., pl. babysitteri. 30 La căutarea cu Google, sunt 142 de rezultate pentru un slugă. 31 Sunt doar două exemple pe internet pentru "acest slugă" (2009
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ergativă: Maliki-rli ka-rla-jinta ngarrka-ku yarlki-rni (apud Bittner și Hale 1997 [1993]) câine-Erg. pers.3sg-D-ANTIPAS om-Dat. mușca-NPST ' Câinele mușcă la om'. În eschimosă, antipasivul este încorporat în baza verbului, iar în warlpiri, elementul care reprezintă antipasivul este afixat la auxiliar și omonim cu marca de dativ, persoana 3 singular. Asemănarea dintre cele două limbi constă în faptul că subiectul de adâncime este plasat în cazul oblic: instrumental în eschimosă, dativ în warlpiri. Cele două limbi sunt identice în relația structurii dominate de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
si leagă o categorie vidă în poziția de subiect; apariția acestui si cu verbe copulative și pasive este o dovadă că nu poate fi în acuzativ, deoarece aceste verbe nu atribuie niciodată acuzativul; si nominativ și si acuzativ medio-pasiv sunt omonime, însă nu sunt ipostaze ale aceluiași element. Si nominativ argumental de la Cinque este considerat de Dobrovie-Sorin (1998: 411) ca fiind si acuzativ medio-pasiv. Această interpretare ar corespunde generalizării că predicatele pasive, copulative, inacuzative și unele psihologice nu se pot pasiviza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mii de vorbitori (surse diferite). Relațiile gramaticale sunt marcate printr-un set de morfeme atașate predicatului (setul A: ergativ, genitiv; setul B: absolutiv; pentru persoana 3 nu există setul B). Partiție ergativă determinată de timp/aspect. Ergativul și genitivul sunt omonime. CHORTI Limbă din familia MAYAN. 20 de mii de vorbitori (populație tribală). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: S și O sunt marcate (prin acord) la fel numai la aspectul perfectiv. CIUKOTĂ (CHUKCHEE) Limbă paleosiberiană din familia ciukot-kamceatka, vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o cauză externă generică sau nedeterminată. În această limbă, noțiunea cauză externă nu este legată de animare sau de voință. Un verb intranzitiv poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de limbi papua. 6 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, marcată cazual și prin acord verbal. So este o clasă închisă, cuprinzând numai 12 verbe al căror prefix (marcând acordul) este omonim cu cel pentru O din structurile tranzitive. Sa este o clasă deschisă. YAZGULYAM Limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, subgrupul Pamir, vorbită în Tadjikistan. 4 000 de vorbitori. Marcare tripartită numai la timpurile trecute. YIDINY Limbă din nordul Australiei. Partiție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
origine a acestora în ceea ce privește calitatea, reputația ori alte caracteristici ale produselor. O indicație geografică nu poate fi protejată numai pentru simplul fapt că produsul la care aceasta se referă este originar dintr-o anumită regiune. ... (2) În cazul indicațiilor geografice omonime pentru vinuri, fiecare indicație va fi însoțită de mențiunea denumirii asociației de producători ai vinurilor respective. Protecția va fi acordată fiecărei indicații geografice, cu condiția ca indicația geografică în cauză să fie folosită în mod tradițional și constant, pentru a
HOTĂRÂRE nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122301_a_123630]
-
preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desigur pe dinafară, căci pe dinăuntru, adică ce ne interesează e roșu, ba chiar și galben, respectiv galben, și pe dinafară și pe dinăuntru. Dacă v’am zăpăcit deja, mai adaug unul, ca moldovean ce sunt, dar neînscris În partidul omonim - mea culpa! -, anume literarul castravete. Rotunzi, barem cilindrici dacă nu și sferici, ei Îmi Îngăduie să mă joc cu ei, precum pisica cu ghemul, capătul firul Ariadnei fiind sistematica, Înrudirea speciilor adică. Păi fiecare plantă are un nume alcătuit, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mișcări de ridicare - coborâre a limbii retrase posterior între vălul palatin și planșeul bucal. Mișcarea se percepe sub planșeul bucal și nu trebuie să determine mișcarea mandibulei. Antrenamentul auzului fonematic, labiolecturii și simțului tactil - Exerciții de discriminare acustică a sunetele omonime articulator: c, g, h precum și diferențierea acestora față de sunetele din zonele de articulare I și II: c, g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe de altă parte; - Evidențierea suflului de aer în articularea fonemelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și teste de vocabular (potrivit programei Ministerului învățămîntului și Științei) pentru gimnaziu și pentru admiterea în liceeși în școlile profesionale. București, EAL, 1991-1992, 32 p. [153] ZELEZNEAG-CIORIȚĂ, CRISTINA, Rolul imaginilor în dezvoltarea vorbirii, Tribînv, 3, nr. 41, 1992, 5 [antonime, omonime]. 1993 [1] AGRIGOROAE, DAN, Abecedar aplicativ - metodă activă pentru învățarea și consolidarea citit scrisului. Piatra Neamț, EADAN, 1993, 113 p. [2] ANGHEL, VALERIU, Coloana vertebrală a manualului. Logica didactică. în: Tribînv, 4, nr. 7, 1993, p. 5. [3] ANTONESCU, GEORGETA, Alexandru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. Conține bibliografie. [121] ZAMȘA, ELEONORA, Manual pregătitor fără meditator pentru gimnaziu. București, 100+1 Gramar, 2002, 239 p. (Gimnaziu). [122] ZLĂTIOR, TITIANA, Nevoia de repere, Revista Perspective, nr. 2/2002, [Cluj], p. 65-69. 2003 [1] ABDULEA, PETCU, Dicționar de omonime, E.D.P., București, 2003. [2] ABECEDAR, exerciții de artă grafică / înv. Constanța Frâncu, înv. Maria Chirițoiu, înv. Elena Zaharia,...;ed.: Frangulea Gheorghe. - Pitești, Pământul, 2003. [3] ALEXIUC, VERONICA. Ne jucăm, colorăm, alfabetul învățăm / Veronica Alexiuc, Anca Ioana Adumitroaiei, Victoria Munteanu. - Bacău
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru clasa a X-a, București, Editura Didactica si Pedagogica, 2005, 216 p. [59] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu, Deva, Emia, 2005, 300 p. [60] CREȚA, ZORELA; GHERMAN, CRISTINA, Mic dicționar de omonime, paronime, sinonime, antonime, București, All, 2005, 190 p. [61] CREȚOI, EUGENIA; BURNIC, ELISABETA; SAVIN, VALERICA, Să fii primul în clasa a III-a: limba română, matematică, Brașov, Romprint, 2005, 190 p. [62] CREȚOI, EUGENIA; CONSTANTIN, MARIANA; IONESCU, FLORICA, Să fii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română, matematică, științe ale naturii, istorie, geografie, educație civică, București, Caba Educațional, 2008, 80 p. [20] COTOARBĂ, EMILIA, Jocul didactic în lecțiile de Limba și literature română în școală, Slatina, Didactic Pres, 2008, 61 p. [21] CRĂCEA, ELENA, Dicționar de omonime, Constanța, Steaua Nordului, 2008, 366 p. [22] CREȚU, ELVIRA, învățarea limbii române: sugestii metodice, București, Aramis, 2008, 190 p. [23] CRIVAC, MIHAELA, Limba și literatura română: caietul elevului, teme pentru acasă, clasa a III-a, Pitești, Editura Dima, 2008, 63
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
didactice utilizate în studierea limbii române în învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2008, 103 p.. [51] GHIURCĂ, SORINA, Caiet aplicativ pentru limba și literatura română: clasa a II-a, 2008, 131 p. [52] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Dicționar: sinonime, antonime, omonime, paronime, Costești, Ars Libri, 2008, 466 p. [53] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a III-a, Costești, Ars Libri, 2008, 32 p. [54] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a IV-a, Costești
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
3] ANDREESCU, LIVIA, Ion Creangăpovești, povestiri, amintiri: predarea unui fragment la clasele IIV, Alexandria, Tipoalex, 2009, 30p. [4] ANDREESCU, LIVIA, Mihai Eminescu - Poezii: predarea unui fragment la clasele I IV, Alexandria, Tipoalex, 2009, 32 p. [5] ANDREI, NICOLAE; Dicționar de omonime al limbii române, Editura Corint, București, 2009. [6] ANDREI, NICOLAE; Dicționar de paronime al limbii române, Editura Corint, București, 2009. [7] BARBU, AMELIA; FLOROIU, ANA MARIA; IONIȚĂ, ISABELLA, Limba și literatura română: genurile literare: repere teoretice, aplicații, modele de rezolvare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
variante de subiecte pentru Concursul Național "Mihai Eminescu": clasele V-VIII, Pitești, Nomina, 2009, 173 p. [85] GRECU, MARIUS-VALERIU I., Câteva probleme de fonetică și fonologie: aspecte metodologice ale predării, București, Moroșan, 2009, 86 p. [86] GRIGORE, ADINA, Dicționar de omonime, Costești, Ars Libri, 2009, 142 p. [87] GRIGORE, ADINA, Dicționar de paronime, Costești, Ars Libri, 2009, 92 p. [88] GRIGORE, ADINA, Dicționar de sinonime, Costești, Ars Libri, 2009, 342 p. [89] GRIGORE, ADINA, Limba română cu Andy și Marty: clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
moleculele HLA DQ, o particularitate o reprezintă posibilitatea ca acestea să fie hibrizi formați din lanțuri ? și ? codificate de o genă DQA1 de pe unul din cei doi cromozomi 6, respectiv de o genă DQB1 de pe celălalt cromozom 6 omonim (Svejgaard et al., 1986). Acest tip de împerechere poartă numele de trans, în timp ce împerecherea lanțurilor ? și ? codificate de genele de pe unul singur din cei doi cromozomi poartă numele de cis. Aceasta permite creșterea complexității combinațiilor, precum și numărul de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
anumită temă, de a-l sistematiza. Prezentăm câteva exerciții care au ca scop realizarea unei exprimări orale, clare și precise, ce constituie baza unei exprimări corecte În scris: - Exerciții de utilizare conștientă a cuvântului În diferite contexte; - Găsirea sinonimelor, antonimelor, omonimelor;Completarea omisiunilor dintr-un text cu cuvinte și expresii adecvate; - Transformarea unor propoziții simple În propoziții dezvoltate introducând adjective; - Să așeze În ordine logică cuvintele Încurcate ale unei propoziții sau fraze; - Gruparea Într-un text unitar a unor propoziții date
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
fi împărțit, putând fi transplantați doi pacienți sau un plămân poate fi folosit pentru un transplant bilateral (split). Pentru transplantul lobar, structurile lobare sunt disecate, iar parenchimul pulmonar interlobar este staplat, după care bronhia și vasele pulmonare sunt anastomozate cu omonimele primitorului. Transplantarea lobară poate fi realizată folosind lobul superior drept sau stâng sau lobul inferior stâng, sau un bloc format din lobul superior drept sau lobul inferior drept cu lobul mediu. Transplantul pulmonar split se realizează prin subdivizarea plămânului stâng
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
o astfel de indicație, va fi refuzată sau anulată, fie din oficiu dacă legislația unui Membru permite această, fie la cererea unei părți interesate, în ceea ce privește vinurile sau produsele spirtoase care nu au această origine. 3. În caz de indicații geografice omonime pentru vinuri, protecția va fi acordată fiecărei indicații, sub rezerva prevederilor paragrafului 4 al articolului 22. Fiecare Membru va stabili condițiile practice în care indicațiile omonime respective vor fi diferențiate unele de altele, ținându-se cont de necesitatea asigurării unui
ACORD din 1 ianuarie 1994 privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141732_a_143061]
-
luptă’ cu sensul lexico-gramatical ‘substantiv’, dacă flectivul -ă dezvoltă în text sensul gramatical ‘nominativ’, prin apartenența, în sistemul gramatical al limbii, la clasa de dezinențe substantivele -ă/-e (o lupt-ă/ unei lupt-e). Prin urmare, unitatea fonetică-lexicală luptă reprezintă două cuvinte, omonime, care se diferențiază între ele, în primul rând, prin sensul lor lexico-gramatical, constituit într-o trăsătură semantică stabilă: ‘verb’ vs ‘substantiv’. Este vorba, deci, de două unități lexico-gramaticale distincte; sensul lexico-gramatical modelează în mod specific o aceeași „idee” lexicală, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
găsit o brânză!...” (= Am găsit brânză de foarte bună calitate sau foarte proaspătă.) b. Nu cunosc opoziția singular-plural; întrebuințarea la plural a acestor substantive reflectă schimbarea statutului lor semantic: substantivele devin substantive discontinue, cu sensuri lexicale diferite de substantivele continue omonime la singular: substantivul continuu apă denumește la singular materia ca atare: ”Faceți din piatră aur și din îngheț văpaie,/Să-nchege apa-n sânge, din pietre foc să saie.” (M. Eminescu, I, p. 94); în formă de plural, substantivul înseamnă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tipul III de flexiune" Substantivele prezintă o singură formă, pentru toate cazurile la singular și plural; se cuprind aici substantive masculine, feminine și neutre din declinarea a III-a și substantive masculine din declinarea a II-a. Sub aspectul dezinențelor, omonime, substantivele se înscriu în două clase flexionare: 1. -e/e: învățătoare/ânvățătoare, nume/nume. 2. -Ø/ Ø: pui/pui, ochi/ochi, sânge/sânge. Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Substantivele prezintă trei forme în cursul flexiunii; se cuprind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
marcate prin articol hotărât. Substantivele feminine se caracterizează prin alte două forme distincte dezinențial numai la singular: una pentru nominativ-acuzativ-vocativ: mamă, alta pentru genitiv-dativ: (unei) mame. Vocativul prezintă dezinențe specifice în limbajul familiar: bunic-o. La plural, cazurile nominativ-acuzativ-genitiv-dativ sunt omonime: mame. În interiorul sincretismului număr-caz, forma de genitiv-dativ singular este omonimă cu forma unică de la plural: unei mame - niște(unor) mame. Fac excepție de la această distribuire a omonimiei substantivele din tipul IV de flexiune, care au la plural, prin una din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]