468 matches
-
IV de flexiune, care au la plural, prin una din dezinențe, o formă distinctă de genitiv-dativ singular: (N.Ac.) vreme/(G.D. sg.) (unei) vremi/ (N.Ac.G.D. pl.) (niște, unor) vremuri. Vocativul intră în aceeași omonimie: mame sau intră în omonimie cu genitiv-dativul marcat prin articol hotărât: mamelor. Substantivele neutre, incompatibile cu cazul vocativ, se caracterizează prin câte o singură formă la singular și la plural: tron/tronuri. Așadar, numai cazul vocativ se caracterizează printr-o identitate distinctă marcată dezinențial, dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru ființe umane: animalule, măgarule, dobitocule etc.; • substantivele omule, domnule, bunicule, moșule, unchiule etc. • substantive etnonime: albanezule, danezule, italianule, turcule etc. Face excepție substantivul român care prezintă ambele forme: române/românule; • substantive formate prin derivare, care evită prin dezinența -ule omonimia cu femininul plural: muncitorule, semănătorule, învățătorule, dresorule, artistule; când omonimia nu s-ar fi produs, substantivele pot primi și dezinența -e: rotare/rotarule, directore/directorule, profesore/profesorule etc. Alegerea între cele două dezinențe este condiționată sintactic și stilistic. Forma cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bunicule, moșule, unchiule etc. • substantive etnonime: albanezule, danezule, italianule, turcule etc. Face excepție substantivul român care prezintă ambele forme: române/românule; • substantive formate prin derivare, care evită prin dezinența -ule omonimia cu femininul plural: muncitorule, semănătorule, învățătorule, dresorule, artistule; când omonimia nu s-ar fi produs, substantivele pot primi și dezinența -e: rotare/rotarule, directore/directorule, profesore/profesorule etc. Alegerea între cele două dezinențe este condiționată sintactic și stilistic. Forma cu -e este, în general, neutră sub aspect stilistic. Forma cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de substantive și numai în limbajul familiar: copilo, fetițo, iubito, bunico, mămico, Mario, Zamfiro etc. și alte câteva. Mai numeroase sunt substantivele provenite din adjective: frumoaso, urâto, netrebnico, ticăloaso etc., marcate de conotații stilistice. Majoritatea substantivelor feminine se caracterizează prin omonimia vocativului cu nominativul și acuzativul nearticulat: mamă, bunică, doamnă, femeie, nevastă, cumnată sau, mai rar, articulat cu articolul hotărât: doamna. Observații: Dezinența -o apare, în limbajul familiar, și la unele substantive masculine, proprii sau comune, terminate la singular în -a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinare (deci, și determinarea Ø) iar genitivul și dativul au, sau determinare hotărâtă, sau determinare nehotărâtă; sunt incompatibile cu determinarea Ø. Datorită acestui sincretism caz - determinare, extins și la categoria gramaticală a numărului, deci: caz-determinare-număr, se înlătură, prin formele articolului, omonimiile de la nivel dezinențial. La masculin, la nivelul articolului, cele patru forme cazuale omonime se reduc la două: nominativ-acuzativ: sg.: un, -l: un student, studentu-l pl.: niște, -i: niște studenți, studenți-i genitiv-dativ: sg.: un-ui, -lui: unui student, studentu-lui pl.: un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția femininelor, la nivelul dezinențelor și articolului deopotrivă (tata/tatei; cf. mama/mamei). 4. Elemente suprasegmentale. Intonația fixează definitiv identitatea specifică a cazului vocativ între celelalte cazuri. Marcă redundantă pentru formele distincte prin dezinențe specifice (omule!, copile!, surioaro!), intonația anulează omonimiile cu nominativul nearticulat: Andrei! Maria!, tată!, copii!, cetățeni etc. sau cu genitiv-dativul plural: domnilor!, doamnelor!, cazuri lipsite de o intonație specifică. 5. Elemente sintactice. Topica introduce o marcă în plus în conturarea identității vocativului; substantivele în vocativ au topică liberă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relație sintactică, de dependență sau de interdependență, adjectivele variabile se înscriu în șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe care aceste teme le reprezintă 2. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Se cuprind aici adjective cu patru teme distincte, reprezentând omonimii specifice flexiunii substantivului: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: alb, bun, frumos, greu, negru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe care aceste teme le reprezintă 2. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Se cuprind aici adjective cu patru teme distincte, reprezentând omonimii specifice flexiunii substantivului: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: alb, bun, frumos, greu, negru tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: albi, buni, frumoși, grei, negri tema 3: N.Ac., feminin, singular: albă, bună, frumoasă, grea, neagră tema 4
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai trei teme distincte 3: Tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular - G.D., feminin, singular - N.Ac.G.D. feminin, plural: (un) june student, (unei, niște, unor) june studente Tema 2: N.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flori roșii, mere, flori roșii; 1) coleg nou, 2) colegă nouă, 3) (unei, niște, unor) colege noi, colegi, colege noi. Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Se cuprind aici adjective tot cu trei teme distincte, dar prezentând alte omonimii: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: folositor, trecător, instantaneu tema 2: N.Ac.G.D., masculin plural: folositori, trecători, instantanei tema 3: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) carte, (unei, niște, unor) cărți folositoare (o) reacție, (unei, niște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o singură terminație din clasificarea tradițională și se caracterizează prin dezinența -e la singular: mare, verde etc. Adjectivele sunt invariabile după gen. Tipul V de flexiunetc "Tipul V de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular și plural, G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: gălbui, vechi (un, niște) pui gălbui, cojoc (cojoace) vechi (unui, unor) pui gălbui, cojoace vechi, (unei) cărți gălbui, vechi tema 2: N.Ac
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la masculine. Intră în această clasă adjective cu rădăcină terminată în consoană palatală (vechi) sau în diftongul descendent -ui (amărui, șui, verzui). Tipul VI de flexiunetc "Tipul VI de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin și feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: feroce, precoce (un) lup, (o) panteră, (unei) pantere feroce (un) băiat, (o) fată, (unei) fete precoce (niște, unor) pantere feroce, fete precoce tema 2: N.Ac
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Aceste adjective, foarte puține, variază în funcție de număr, când determină substantive masculine, și de gen, când determină substantive la plural: copii precoci/fete precoce. Tipul VII de flexiunetc "Tipul VII de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, realizând omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, plural: (un, unui) copil (niște, unor) copii bălai, rotofei, stângaci tema 2: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) fetiță, (niște) fetițe bălaie, rotofeie, stângace (unei) fetițe, (unor) fetițe bălaie, rotofeie, stângace
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adâncă/(unei, niște, unor) șosele largi, ape adânci • -e/-i: (o) frunză verde/(unei) frunze verzi, (o) noapte pustie/(unei) nopți pustii • -e/-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u: alb-u-l perete, grea-u-a sarcină. Prin intervenția funcției poetice, ca și în flexiunea substantivului, prezența articolului definit în structura unor adjective determină anularea omonimiei G.D. singular - N.Ac.G.D. plural, prin revenirea și la G.D. feminin, singular a formei de N.Ac. singular: pustie-i nopți vs nopții pusti-i. Opoziția N.Ac./ G.D. rămâne, totuși, distinctă la singular, datorită amalgamării articolului cu dezinența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în paradigma pronumelui personal. Interpretați de gramatica tradițională ca adjective posesive, termenii meu, tău etc. aparțin, de fapt, la două subclase de pronume diferite: pronume posesive și pronume personale. În flexiunea pronumelui românesc, considerat în ansamblul clasei, se manifestă deci omonimia pronume personal în genitiv - pronume posesiv, în diferite cazuri (cu excepția genitiv-dativului feminin: mele): în jurul meu - prietenul meu; în fața mea - fața mea. Anularea omonimiei se realizează la nivel sintactic: sunt pronume posesive termenii înscriși în relație directă cu substantive: cartea mea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferite: pronume posesive și pronume personale. În flexiunea pronumelui românesc, considerat în ansamblul clasei, se manifestă deci omonimia pronume personal în genitiv - pronume posesiv, în diferite cazuri (cu excepția genitiv-dativului feminin: mele): în jurul meu - prietenul meu; în fața mea - fața mea. Anularea omonimiei se realizează la nivel sintactic: sunt pronume posesive termenii înscriși în relație directă cu substantive: cartea mea; termenii sunt pronume personale când relația cu regentul (nominal sau verbal) se realizează prin intermediul prepozițiilor cu recțiune genitivală: în fața mea, împotriva mea etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a II-a, pe de o parte, și persoana a III-a, pe de alta. Pronumele de persoana a III-a, masculin și feminin, singular și plural, prezintă similitudini maxime cu genitivul substantivului și cu genitivul pronumelor nepersonale: • intră în omonimie cu dativul: casa lui, ei/âi ofer lui, ei; în juru-i/i-am spus lui, ei, casa lor/le-am spus lor; • este indiferent la tipul de recțiune, care poate fi substantivală: casa lui(ei) sau prepozițională: împotriva lui(ei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a dezvoltă opoziția specifică de gen, indiferent de structura prepoziției (locuțiunii prepoziționale) și de regent: Ei se învârt în jurul lui/ei; oamenii din jurul lui/ei, fetele din jurul lui/ei, oamenii din fața lui/ei. La persoanele I și a II-a omonimia genitiv-dativ caracterizează numai formele neaccentuate: „Lasă-ți lumea ta uitată,/Mi te dă cu totul mie” (M. Eminescu, I, p. 209) $dativ$$, „De ce taci, când fermecată/ Inima-mi spre tine-ntorn?” (Ibidem, p. 206) $genitiv$$. Pronumele însul, însa nu se întrebuințează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția cazuală, asemeni opoziției de persoană, număr și gen este, în general, marcată de supletivismul formelor, de prepoziția-morfem pe, de intonație și prin mijloace sintactice. Predomină supletivismul formelor în marcarea distincțiilor de caz la persoanele I și a II-a: Omonimia nominativ-acuzativ din flexiunea formelor accentuate de plural este anulată, fie prin prepoziția-morfem pe, marcă de acuzativ, fie, indirect, prin diferite prepoziții, mijloace de marcare a identității unor funcții sintactice: noi/pe noi, voi/pe voi, (eu) noi, (pentru) voi. Omonimia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Omonimia nominativ-acuzativ din flexiunea formelor accentuate de plural este anulată, fie prin prepoziția-morfem pe, marcă de acuzativ, fie, indirect, prin diferite prepoziții, mijloace de marcare a identității unor funcții sintactice: noi/pe noi, voi/pe voi, (eu) noi, (pentru) voi. Omonimia nominativ-vocativ din flexiunea pronumelor de persoana a II-a este anulată prin intonație, marcă distinctivă a cazului vocativ: „Lună, tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci.” (M. Eminescu, I, p. 130), și sintactic, prin izolarea frecventă a vocativului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin supletivismul formelor neaccentuate: el/âl, l-; ea/o; ei/âi; ele/le. Formele accentuate de acuzativ se disting prin prepoziția-morfem pe: el/pe el sau prin intermediul unor prepoziții care marchează identitatea unor funcții sintactice: el/(cu, pentru, despre) el. Omonimia genitiv-dativ la formele neaccentuate ale pronumelui de persoana I și a II-a, la ambele serii de forme ale pronumelui de persoana a III-a, se rezolvă la nivel sintactic: • prin intermediul recțiunii prepoziționale; genitivul este impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de forme, la persoana a III-a: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul.” (Ibidem, p. 181) șdativ: ți - țieț. Tot la nivelul funcțiilor sintactice și prin intermediul raportului de reluare și anticipare se anulează omonimiile acuzativ-dativ plural, formele neaccentuate, la toate persoanele: ne, vă, le și acuzativ-dativ, la formele neaccentuate de persoana a III-a singular-plural: i-am văzut (pe ei - acuzativ)/i-am spus (lui, ei - dativ)/ne-au chemat (pe noi - acuzativ)/ne-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la toate persoanele: ne, vă, le și acuzativ-dativ, la formele neaccentuate de persoana a III-a singular-plural: i-am văzut (pe ei - acuzativ)/i-am spus (lui, ei - dativ)/ne-au chemat (pe noi - acuzativ)/ne-au oferit (nouă - dativ). Omonimia genitiv-dativ a pronumelui de persoana a III-a, forme accentuate, se anulează și prin „articolul genitival”, morfem al genitivului, întrebuințat în anumite condiții sintactice: „I-am dat-o lui (ei) șD.ț/„Am luat cartea aceasta a lui șG.ț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a raporturilor categoriale caracterizează numai unele pronume: 1. În stilul neutru, singularul și pluralul persoanei a II-a sunt omonime: dumneavoastră. 2. În flexiunea cazuală, în stilul neutru, toate cazurile sunt omonime, la amândouă persoanele: La persoana a II-a omonimia cuprinde și pluralul, iar la persoana a III-a, omonimia cazuală se desfășoară în forme diferite de singular și plural: Distincția nominativ-acuzativ este asigurată, direct, de morfemul pe, expresie a acuzativului complement direct și, indirect, prin alte prepoziții care impun
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]