297 matches
-
sa devine mai senină, și temele copilăriei, minorității, călătoriei (aproape că nu există loc în lume unde Le Clézio să nu fi pus piciorul, de-aici și gustul său pentru culturile amerindiene) trec pe primul plan. Toate acestea plus abordarea onirismului, a mitului, dar și recursul la biografism au darul să seducă un anumit public, drept care în 1980 romanul său "Désert" este distins cu premiul Paul Morand conferit de exigenta Académie française. În 1994 i se recunoaște meritul de "cel mai
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Alfa, Iași 2009 sesizează imediat nu doar faptul că în albia poematică specifică se varsă numeroși afluenți lirici, veniți din cele mai diferite zone de influență culturală (de la barochismul sau concetismul secolelor XVI-XVII la suprarealismul începutului de secol XX ori onirismul evident în deceniul al șaptelea al secolului trecut, de la filosofia marilor alchimiști ori mistici germani precum Theophrastus Bombast von Hohenheim, zis Paracelsus, sau Jacob Böhme la ontologia analitică actuală), ci și că toți acești afluenți se adună, într-o mișcare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ms. 2257). Semnele arabe din nuvela Sărmanul Dionis, a căror apariție intratextuală o remarcăm și în Povestea magului călător în stele, sunt identificate de cercetătoarea ieșeană și pe inelul magic al eroului din Aurélia, podoabă gravată cu "trei cuvinte arabe". Onirismul filosofic al celor doi romantici presupune nu doar evadarea din cotidian, ci mai ales o cale de cunoaștere, accesul spre o lume de esențe. Privilegiați să atingă această dimensiune, Eminescu și Nerval au revelația existenței unui tip etern, eliberat de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și somnul,/ Această ultimă dovadă a ființei". (Dar spre ce?) Acceptând parțialul, în locul absolutului, poeta se cufundă în somn, acesta devenind sinonim cu moartea sau cu o simplă stare de trecere într-o altă lume realizată prin vis, anticipând, astfel, onirismul optzecist. Există, de asemenea, în opera Anei Blandiana o afinitate, la nivelul poeticii, între cuvântul poeziei și concepția fantasticului. În ambele experiențe creative revine, în mod semnificativ, cuvântul-metaforă umbra. Să citim poezia intitulată Vânătoare, din volumul Ochiul de greier, din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Papahagi, Marian, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990. Pavel, Laura, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007. Peretz, Hertha, Ipostaze ale personajului în roman, Iași, Editura Junimea, 1979. Perian, Gheorghe, Pagini de critică și istorie literară, Târgu-Mureș, Editura Adrealul, 1998. Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, București
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
eu/arhiva/58 viata-romaneasca-3-4-2009/34 ancheta/282 canonul-literar-limite-si-ierarhii.html/accesat iunie 2010. 17Cornel Ungureanu, Geografie literară, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2002, p. 57. 18Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 52. 19Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, Editura Cartea Românească, 1987, p. 37. 20Vezi Laura Pavel, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007, p. 25. "În legătură cu necesitatea rescrierii și regândirii canonului modernității românești, Ion Bogdan Lefter formulează o provocatoare teză polemică privind arta deceniilor de după proletcultism, dominată de neomodernism. După el, evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 5. 24 Ibidem, p. 5. 25 Vezi Al. Piru, Discursul critic, București, Editura Eminescu, 1987, Doina Geană, Generația '60 în proză. Perspective teoretice și didactice (Lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I în învățământ), Timișoara, 2000. 26Vezi Laura Pavel, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007, p. 25. 27Vezi Mioara Apolzan, apud Nicolae Manolescu, Generație literară, în "România literară", nr. 2, 200, p. 5. 28Ibidem, p. 5. 29Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1), care face apropierea de originea ei mitologică, a sfinxului care-l chestionează pe Oedip asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care sensibilitatea simbolistă o conferă acestor lucrări în care imaginația artistului s-a transformat într-o obsesie. În acest desen, himerele au chipuri de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipul hidos și înfricoșător. Simbolul „facla întoarsă” incifrează și ascunde sensul dramatic al funerarului. Imaginea tînărului condus de faclă dă impresia de „curgere”, amestecîndu-se cu alte imagini, indistincte, fără adresă precisă: la „viață” ori la „moarte”. Firește, simbolul „facla întoarsă” (onirismul scoate la iveală și altele), cînd se arată (și cui i se arată) avertizează asupra sensului special al existenței, fără accente dramatice. I s-a arătat, ca „vestire”, și Păstorului. Eroul l-a descifrat cu luciditate, ca orice ins cultivat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
integrate apoi în Kaaba derizorie a istoriei literare. Civilizația străină din care au rămas aceste vestigii a purtat numele de suprarealism. Pentru că suprarealismul aducea oarecum, pe de-o parte, cu ars magna sive combinatoria a manieriștilor, pe de alta cu onirismul romantic profund, s-a putut crede că el se integrează, cumva, cuminte și regulat, în dialectica școlilor și curentelor artistice ale civilizației europene moderne. îi vom găsi pe suprarealiști înghesuiți, de obicei, între dadaiști, futuriști, constructiviști și diverse alte feluri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
recrea într-un fel magia care a creat-o", fiindcă magicul este o proprietate a privirii, nu a imaginii. Este o categorie mentală, nu estetică. Arta cu același nume nu creează un stil precum clasicismul sau barocul, asimilabil fantasticului sau onirismului și pe care l-ar ilustra artiști ca Hieronymus Bosch, Gustave Moreau, Monsù Desiderio sau Chirico. Dimpotrivă, radicala subordonare a plasticii față de practic definește momentul magic al imaginii. Oalele vrăjitoarelor și monștrii cu cap de pasăre îl vor rechema zadarnic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a se lăsa cuceriți de ea. Mai ușor de spus decât de făcut. Mai ales că vechii creștini moșteniseră de la greci un respect superstițios pentru eficiența idolilor, care explică îndelungata lor crispare în fața visului și a tot ce ține de onirism, incubuși, sucubuși și alte viziuni nocturne 32. Orice exces, "de stânga" în refuz sau "de dreapta" în acceptare, fiind sancționat printr-un divorț sau o schismă de semn contrar, conducătorii religioși a trebuit să facă un zigzag între cele două
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sursele luminoase îl lipsesc de orice prestigiu. Abandonând decorul construit, autorii dramatici și regizorii dau scenei o culoare poetică. Regizorul suedez Adolf Appia, care descoperă multiplele efecte ce pot fi scoase din muzică și lumină, autorii dramatici simboliști care cultivă onirismul, fac din ea un loc plin de simboluri. Jarry, mai revoluționar, o tratează ca pe un spațiu cu totul abstract în care nu numai că realismul nu mai are loc, dar convențiile sunt în mod ostentativ afișate. Fondator al teatrului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
reproșează în special regizorilor de piese istorice încercarea de reconstituire a unei epoci. Piesa, în care compoziția ritmică este lăsată în planul doi, nu ar putea decât să pătimească din cauza acestui procedeu de "copiere a stilurilor istorice". Foarte atras de onirismul lui Maeterlinck din care creează în Rusia cu o stilizare extremă, multe piese, când montează Moartea lui Tintagilès, optează pentru o absență totală de decor și declară: "De aceea, nu atribuiam pentru Moartea lui Tintagilès decât un fundal decorativ. Repetam
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
marii cititori, mesaje care au un profund Marian Malciu 108 caracter educativ. Moralistul din autor reușește să se strecoare, cu multă abilitate în sufletul copilului, să-i construiască un univers special, un univers aflat, când pe tărâmul basmului, în plin onirism, când în imediata apropiere a realității. Drumul dintre carte și computer, la cititorul copil, trece prin Lumea copilăriei, cea fragedă și de care toți ne amintim cu nostalgie, amintindu-ne și nouă de Vacanța de Crăciun sau de emoțiile nemăsurate
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
patru trimițînd la locutor și la situația enunțării), tripartiția operațională a lui Grard Genette, vocile interioare, simultaneitatea și alternanța dintre conținut și conținător, penetrația imagistică, rapelurile culturale, verticalitatea Înclinată, extinderea sensurilor, destinderea lor, imaginile mentale, universul tulburător sincopat, expresionismul, impresionismul, onirismul, jocurile motivelor vizuale, motivul artezian, motivul verbal, simfonia ritmică, impactul dramatic, tehnica insertului, expresia doamnei, omogenitatea, procesul de distanțare și de apropiere, de apropiere și de distanțare, amplificările, montajul sacadat conduc spre un adevărat șoc emoțional, mai ales În scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prin masificare culturală, o strălucire care-i lipsește, acel "farmec" în superficialitate care-l apropie, aparent, de oniricul suprarealist. Nu întâmplător postmodernismul românesc, dacă nu a fost o avangardă, atunci, cu siguranță, a cunoscut apetitul hipermodernismului, revendicându-se chiar din onirismul "școlii" lui Leonid Dimov, precursoare a optzecismului. Totodată, hipermodernismul se vrea și o reacție la globalismul coercitiv și alienant în mijlocul raționalismului modern și al hiperraționalismului corporațiilor globale. Asemenea porniri au existat la tinerii furioși din Anglia sau la un poet
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și Al. Întorsureanu. După ani în șir în care planul mediu a fost stăpânul filmelor românești, unghiurile și luminile au fost cuminți, convenționale, Viața nu iartă e ticsit cu prim-planuri, gros-planuri și filmări speciale. Filmul e cețos, beznicios, frizând „onirismul”, fondul „muzical” e ca de castel cu fantome, din când în când auzim replici repetate și ecoizate, hohote burgheze diabolice, personajele par niște cartoane căzute din cer, care se plimbă prin cadru ca să fie filmate cât mai sofisticat, nu ca să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
filtrată de atâtea alte tradiții culturale pe care le-a străbătut, se întâlnește cu eroii mai tineri ai creștinismului. Incursiunea în rai sau în iad aduce cu ea un întreg arsenal specific: starea de vis, călăuza, topografia adecvată, imagini halucinatorii, onirismul feeric al grădinii lui Dumnezeu, timpul "spațiat" și un bestiar demonic inedit. O graniță labilă desparte somnul natural de transă, ca poartă de acces pentru călătoria prin lumea de dincolo, "vis al sufletului" sau, inversând, "viața ca vis al morții
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
materiale) constituie alte două modalități de ignorare a imaginarului, a gândirii simbolice, până și a raționamentului prin similitudine, precum este cazul metaforei. Orice imagine care nu este negarea unui fapt este suspectă și, pe cale de consecință, condamnabilă; la fel, arta, onirismul, devianțele mentale, viziunile mistice. Influența scientismului și a istorismului s-a resimțit atât de puternic în atitudinea generală, încât formele publice ale spiritului artistic (arhitectura, sculptura, arta decorativă) au fost reduse, prin politicile financiare ale cetății, la cele mai riguroase
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
viața culturală interbelică sub semnul unei evoluții atipice. Două aspecte i-au transformat scrierile în subiect de dezbatere, din perspective antagonice, însă. Primul vizează natura incertă a esteticii operei sale - un expresionism marcat de accente avangardiste, cu frecvente alunecări spre onirism și suprarealism. Poet și prozator, H. Bonciu mizează pe o formulă expresivă hibridă, mai ales în cazul celor două romane, Bagaj... și Pensiunea doamnei Pipersberg, romane de graniță, stranii și aproape de neînțeles pentru gusturile literare ale timpului în care au
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
intervenției sale, Mihnea Gheorghiu a susținut că în noul format al revistei Luceafărul s-au publicat pagini ciudate, care ar fi contravenit eticii socialiste, prezentând lui Nicolae Ceaușescu și confraților literari următorul pasaj: Într-o literatură este esențial să coexiste onirismul (vechi cât... Visul Maicii Domnului), realismul (vechi cât lumea), psihologismul (care nici el nu purcede numai de la Dostoievski), misticismul laic (cred că nu numai Patristica, ci și mari efluvii incantatorii din epoci păgâne stau la temelia poeziei lui Ion Alexandru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]