326 matches
-
Noica lasă deoparte două - articolul și interjecția - considerîndu-le plate, fără ferment speculativ. Totuși, interjecția în varianta onomatopeei (onoma = nume + poiesis = facere) desemnează chiar actul de numire primordială a lucrurilor. Etimologic vorbind, orice substantiv sau adjectiv s-au ivit dintr-o onomatopee, adică dintr-o botezare primitivă în cursul căreia subiectul, mimînd alura sonoră a obiectului, face corp comun cu el. Interjecția e pastișa fonetică a unui obiect în pielea căruia a intrat și subiectul. În limbaj noician, onomatopeea e holomerul (partea
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
ivit dintr-o onomatopee, adică dintr-o botezare primitivă în cursul căreia subiectul, mimînd alura sonoră a obiectului, face corp comun cu el. Interjecția e pastișa fonetică a unui obiect în pielea căruia a intrat și subiectul. În limbaj noician, onomatopeea e holomerul (partea purtătoare de întreg) din care se va desprinde ulterior substantivul (subiectul) și verbul (predicatul). În schimb, articolul este iremediabil steril, neavînd virtuți de ordin dialectic. Enclitic sau proclitic, hotărît sau nu, el e condamnat la a fi
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
pentru eroii civilizatori, numele "pentru puii nenăscuți ai unei pisici de jad": "Amina Aeda Aema Anada Area/ Beuna Beana Bieta Bonua Buota/ Leima Leada" etc.). Celebrele secvențe din Ion Barbu (In memoriam) oferă trei ipostaze esențializate ale limbii imaginare, evocînd onomatopeele păsărești ("cir-li-lai"), limba stranie ("vir-o con-go-eo-lig") și refrenul muzical ("lir-liu-gean"). Onomatopee animalice și păsărești combinate cu formule magice apăreau deja în Imnul dracilor al lui I. Heliade Rădulescu ("Bîrrr pac, papă Satan, Cronc, cron, ga! meu, chiți-chiți, meau!"). într-
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
Amina Aeda Aema Anada Area/ Beuna Beana Bieta Bonua Buota/ Leima Leada" etc.). Celebrele secvențe din Ion Barbu (In memoriam) oferă trei ipostaze esențializate ale limbii imaginare, evocînd onomatopeele păsărești ("cir-li-lai"), limba stranie ("vir-o con-go-eo-lig") și refrenul muzical ("lir-liu-gean"). Onomatopee animalice și păsărești combinate cu formule magice apăreau deja în Imnul dracilor al lui I. Heliade Rădulescu ("Bîrrr pac, papă Satan, Cronc, cron, ga! meu, chiți-chiți, meau!"). într-o poezie a lui Șerban Foarță e însă inclusă chiar o "înjurătură
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
unisonete). Refrenele muzicale - variații ale combinațiilor banale de silabe sonore ("tra-la, la-la") sau ale numelor vechi ale notelor muzicale ("pa-vu-ga-di-ke-zo-ni-pa") - se înrudesc și ele cu limbile imaginare; ele apar în Hora de băieți a lui Arghezi (unde se trece de la onomatopee animalică și de la bîlbîială subumană la melodie), în texte de Al.O. Teodoreanu (Cîntece de ospiciu), Cezar Ivănescu, G. Călinescu, Horia Furtună, Mircea Cărtărescu ș.a. Impresia de limbă imaginară o pot produce și înstrăinările pur grafice, precum cele (extreme) din volumul
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
sintagme tipice (papa bun, face nani, are buba), eufemisme pentru organele sexuale și pentru anumite procese fiziologice. Unele cuvinte par să aibă origine onomatopeică; chiar cele care sînt împrumuturi - ca buba (ucrainean), gigea (turcesc) - au adesea un aspect fonetic asemănător onomatopeelor. în genere, cuvintele din zona recunoscută social (excluzînd deci infinitele inovații individuale), sînt cuprinse și explicate în DEX, deși dicționarul nu actualizează totdeauna uzul lor și nu înregistrează toate combinațiile relativ fixe. Situațiile de cod popular și familiar notat în
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
replică, de obicei completând un mesaj scurt și ambiguu, căruia îi adaugă elemente fatice și afective. Cuvântul care evocă râsul este echivalentul funcțional al transcrierilor tradiționale, convenționalizate, ale hohotelor: ha-ha-ha, he-he-he, ha-ha.., hi-hi..., ho-ho... etc. Acestea pot fi interpretate ca onomatopee (pentru că imită un tip de sunet), dar și ca interjecții propriu-zise, expresive (pentru că, indicând o reacție, exprimă și o stare psihologică). De altfel, secvență ha-ha poate imită imperfect râsul, dar corespunde și unei citiri exacte, ironice. Nefiind imitativ, cuvantul lol
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
imită imperfect râsul, dar corespunde și unei citiri exacte, ironice. Nefiind imitativ, cuvantul lol (scris în mai multe feluri: LOL, LoL etc.) tinde cu atat mai mult să devină o interjecție - semnal al stării de amuzament. E mai economic decât onomatopeele hohotitoare, dar poate fi și repetat: "LoL, LoL, LoL și iar LoL" (forum.cabalonline.com). Cuvântul nu e transparent, de aceea provoacă discuții între utilizatorii internetului, care cer și oferă explicații semantice. Astfel, pe un forum, lol este definit printr-
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
sînt mai numeroase: 395 „dă un click”, față de 1.980 „dă click”; 586 „dați un click”, 4.160 „dați click”; 13 „fă un click”, 190 „fă click”. Englezismul este chiar adaptat în scris, probabil prin raportare la grafia tradițională a onomatopeii deja existente în română și cu corepondente în multe limbi (în DEX 1996: clic = „cuvânt care imită un zgomot sec, scurt”; cf. fr. clic, it. clic, engl. click): a da/a face (un) clic, a da clicuri - „dă clic pentru
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
redă în limbile umane timbrul de bază și expresia elementară a mijloacelor electronice. Indiferent de diversitatea surselor, tot mai numeroase (telefon, computer, alarmă etc.), bip indică semnalul sonor al modernității grăbite. Cînd e folosit cu sensul său de bază, ca onomatopee, cuvîntul este adesea repetat (,la intrare băieți serioși, în costum, cu aparate din alea care fac bip-bip", atelier.liternet.ro). În cele mai multe utilizări, bip este un substantiv, adesea articulat - un bip, bip-ul (,se va auzi un nou bip", mithos
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei stricate, care se recrutează dintre servitoare (= bucătărese). Pârjoală este sinonimul lui chiftică, tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se evocă (cu neîncredere) o ipoteză etimologică a lui Al.
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
ani nu făcea decât să joace un rol, ce putea fi mai potrivit decât o nouă serie de înregistrări. Le-am grupat după verbul folosit obsesiv de președintele CNA în dialogul cu copiii: ”a se calmă”. Urlă în clasă, emite onomatopee și compară un copil cu un câine, spre uimirea colegilor acestuia. Nu aștept responsabilitate, nici onoare de la un astfel de om. Cer primului-ministru, care a propus-o în funcție, să nu se prefacă a nu vedea ce face Lăură Georgescu
Înregistrări compromițătoare cu Laura Georgescu. Un membru CNA îi solicită demisia by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77871_a_79196]
-
comunicativă. E normal deci ca dicționarele să ănregistreze relativ puține interjecții. Scrisul standard utilizează un număr limitat; cel deschis spre oralitate e ănsă mult mai permisiv și ăi furnizează lingvistului un material interesant. Am pomenit altă dată de interjecțiile și onomatopeele benzilor desenate; am mai vorbit despre interjecțiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
semiotic; nu lipsesc însă interesante observații asupra rolului limbii în stabilirea gradului de narativitate a imaginii: tipologia titlurilor de picturi, în relație cu imaginea; încercările de a transpune în imagine nonsensul, jocul de cuvinte; implicarea în imagine a textului (dialog, onomatopee) în special banda desenată - considerată „artă narativă prin excelență”. Clar, elegant, articulat inteligent, discursul despre relația dintre imagine și literatură e și o mărturie indirectă a fascinației resimțite față de imagine de către cei care se ocupă de cuvinte.
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
obține ușor. Găsesc un studiu mai vechi În care citesc, cu plăcere, cît de importantă este această chestiune În, spre exemplu, limbi necunoscute nouă, cum ar fi marathi - idiom vorbit de 40 de milioane de oameni, În India; aici există onomatopee care delimitează tipurile de rîs : veselia bebelușilor se cheamă huduhudu (cînd e gingașă), ori ha dahada(cînd e zgomotoasă). RÎsul vulgar este sintetizat faidifaidi, cel aprobator - hashas; prin hoho hoho se Înțelege rîsul dezlănțuit, În hohote, haia haia numește rîsul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
intervenției individualizate În urma evaluărilor realizate subiectul a fost supus timp de un an școlar unui program individualizat de antrenament auditiv-verbal. În prima etapă a intervenției am avut ca obiectiv detectarea stimulilor sonori verbali după cum urmează: detectarea vocalelor, detectarea consoanelor; detectarea onomatopeelor. În doua etapă a intervenției am avut ca obiectiv discriminarea stimulilor sonori verbali. În timpul aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
începutul acestei etape de intervenție am obținut un progres semnificativ la nivelul percepției auditive, copilul reușind la sfârșitul etapei să înțeleagă comenzi, întrebări mai complexe, să înțeleagă propoziții dezvoltate alcătuite din cuvinte simple. La începutul acestei etape am utilizat multe onomatopee și cuvinte simple : „papă” (mănâncă), „nani” (doarme), „adă” (dă-mi, adu-mi). Propozițiile sunt formate dintr-o combinație de cuvinte și onomatopee („Miau papă lapte. Hamham papă os”.) întrucât am urmărit dezvoltarea capacității de a înțelege vorbirea în propoziții și
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
întrebări mai complexe, să înțeleagă propoziții dezvoltate alcătuite din cuvinte simple. La începutul acestei etape am utilizat multe onomatopee și cuvinte simple : „papă” (mănâncă), „nani” (doarme), „adă” (dă-mi, adu-mi). Propozițiile sunt formate dintr-o combinație de cuvinte și onomatopee („Miau papă lapte. Hamham papă os”.) întrucât am urmărit dezvoltarea capacității de a înțelege vorbirea în propoziții și stimularea vorbirii în propoziții, astfel că, chiar dacă vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel destul de redus (mai puțin de 100 de cuvinte
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
După un an și jumătate de concediu maternal care mă făcuse expertă În onomatopee și cuvinte mono și bisilabice, Începerea activității la catedră m-a determinat să aplic pentru un stagiu Comenius, la Paris. Programul propus era un amestec perfect de metodică, literatură, gramatică, fonetică, iar programul cultural (vizită la Senat și la BNF
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
sunetului, obținerea unui răspuns la prezentarea sunetelor și se observă răspunsul copilului la stimuli, intensitatea la care copilul semnalizează prezența sunetului. Materialul se poate prezenta fie de către profesor, fie utilizând înregistrări audio. Materialul verbal este alcătuit din vocale, consoane, onomatopee și vitează: 1. detectarea vocalelor 2. detectarea consoanelor 3. detectarea onomatopeelor 4. detectarea vocilor masculine și feminin II Discriminarea. Această etapă presupune o activitate perceptivă importantă, implicând capacitatea de analiză auditivă. Scopul este acela de a-l învăța pe copil
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
copilului la stimuli, intensitatea la care copilul semnalizează prezența sunetului. Materialul se poate prezenta fie de către profesor, fie utilizând înregistrări audio. Materialul verbal este alcătuit din vocale, consoane, onomatopee și vitează: 1. detectarea vocalelor 2. detectarea consoanelor 3. detectarea onomatopeelor 4. detectarea vocilor masculine și feminin II Discriminarea. Această etapă presupune o activitate perceptivă importantă, implicând capacitatea de analiză auditivă. Scopul este acela de a-l învăța pe copil să detecteze diferențele sau similitudinile dintre doi stimuli. Se poate utiliza
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil a unui stimul dintre 3-5-10-itemi (în funcție de vârstă) dintr-o listă închisă. Materialul verbal este format din vocale, foneme, onomatopee, cuvinte, propoziții care sunt prezentate în fața copilului. Pentru copiii preșcolari se utilizează imagini corespunzătoare cuvintelor și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care copilul l-
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
se utilizează imagini corespunzătoare cuvintelor și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care copilul l-a perceput doar pe cale auditivă. Se urmărește: • Identificarea vocalelor; • Identificarea onomatopeelor; • Identificarea cuvintelor cu conținut fonematic diver;. • Identificarea cuvintelor paronime; Identificarea propozițiilor simple; Identificarea prepozițiilor: pe, la, în, cu, sub, lângă, de la etc; Identificarea propozițiilor dezvoltate cu lungime diferită; Identificarea propozițiilor la care se schimbă doar subiectul/predicatul/ complementul; • Identificarea numerelor
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
a oferi un răspuns corect unei comenzi sau unei întrebări, copilul trebuie să audă și să înțeleagă comanda sau întrebarea, de aceea acestea trebuie să conțină cuvinte familiare copilului. La început se vor folosi comenzi și întrebări scurte care conțin onomatopee și cuvinte simple, apoi gradul de complexitate va crește în funcție de evoluția fiecărui copil: • Înțelegerea comenzilor; • Înțelegerea întrebărilor; • Înțelegerea propozițiilor; • Înțelegerea poveștilor; Poveștile vor avea grad de complexitate gradat. La început se folosesc povești simple, realizate de profesor, cu cuvintele pe
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]