3,276 matches
-
după instaurarea comunismului, este marginalizat câțiva ani, opera fiindu-i pusă sub interdicție. După o serie de gesturi de frondă - vinde în piață cireșe din livada sa de la Mărțișor -, se împacă cu oficialitățile. Din 1957 se bucură din nou de onoruri. „Al doilea exemplu se referă la manualele de istorie. Acestea reușesc să mențină o delicată linie de mijloc în multe chestiuni spinoase. De exemplu, în problema minorităților istorice. Ne este amintită teoria roesleriană, precizându-se că a fost redactată pentru
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului by https://republica.ro/pleaca-latina-dispare-o-ora-de-romana-intra-multiculturalismul-la-clasa-a-vi-a-legea-ideologizarii-invac [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
să împletească funii și să ridice scripeți și în coșuri mari de nuiele să trimită jos pîine și apă muritorilor? sau, în cel mai bun caz, pot ei, poeții, să cîștige concursul anual de prăjituri din orășelul amherst și cu onor să închine ode și imnuri furnicilor carnivore, dragă domnișoară Emily? Muza apollinaire mai pot acești omuleți frumoși cu mîini mici și puternice să spargă între degete de dragul Domnului stelele cerului departe de lume și ca niște îngeri de foc să
Poezii by Ioan Pintea [Corola-website/Imaginative/9744_a_11069]
-
altfel, nu neapărat făcându-l nebun. La 5 iulie 1883 doctorul Șuțu elibera un certificat medical cu următorul diagnostic : „Subsemnatul doctor în medicină attest că d-l Eminescu adus în căutarea Institutului Caritatea din București la 28 iunie 1883 de către Onor Prefectura Capitalei este atins de alienație mintală în formă „manie acută”, stare care reclamă o căutare serioasă în un stabiliment special.” Tratamentul doctorului Șuțu s-a dovedit ineficace, fiind un tratament empiric. De-abia în toamnă pe 2 noiembrie 1883
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1496323195.html [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
-mi covorul de zâmbete-n cale, Lumină senină să-mi umple credința. Fii umărul drag ce răsare din ape, Catarg mistuit de iubire și doruri, Din marea în zbucium dorind să se-adape Și-n licărul stelei să-și scrie onoruri. Ascultă-mi duioasă cântare pribeagă, Liană de sunete mult rugătoare, Ce suflet de ceruri albastre îl leagă Când clipa ne minte, mereu schimbătoare. Referință Bibliografică: Clipa ne minte / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 777, Anul III, 15
CLIPA NE MINTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 by http://confluente.ro/Clipa_ne_minte_curelciuc_bombonica_1360921749.html [Corola-blog/BlogPost/351901_a_353230]
-
Într-unul (sferic) acord-ecou cu Sinele-i, omul „cu o profesiune serioasă, cum ar fi aceea de magistrat, isi părăsește profesiunea li se apucă de scris versuri, am, invariabil, un sentiment de satsifacție și, în același timp, de anxietate”, scrie onor acad. Eugen Simion în capul unui Cuvânt înainte la antologia lirica de autor, în selecția acestuia, titrata parafrazic după Nichita Stănescu, ANTE*METAFIZICA. Judecată marelui critic, spre a nu alunecă în...prejudecată, o voi consideră, cu neipocrită admirație cuvenită, un
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436175674.html [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]
-
valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri”. (Sărută marea-n dans sălbatic țărmul) Toamna este anotimpul în care poeta își ascunde melancolia în foșnetul frunzelor : „Fărâme de speranță de brumă-ncărunțite Melancolie-ascunsă în tremurul de frunze, Onorurile toamnei de vremuri ruginite Într-un pocal de ceară atins ușor pe buze”. Totuși, în anotimpul toamnei încă licărește iubirea. Scânteia acestui sentiment profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
O.M., unde există o fabrică importantă a firmei sale, al cărei inginer-șef era însuși Alfred Milea, soțul Alexandrei, cerea cu tot respectul îngăduința de a face o vizită și încântătoarei sale consoarte, fiind primit de dansa cu toate onorurile cuvenite înaltei poziții. Prima mea revelație, ca să spun așa, în privința naturii firii sale, avusese loc pe vremea când ai mei locuiau încă în cartierul notabilităților fabricii, în imediata apropiere a Mileștilor, se pare nu mult după ce tatăl meu suferise umilitoarea
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
pe beregata, în damfuri ușoare care-ți înțeapă limba și cerul gurii. Ceva mai plăcut nu știu, dintre emisiunile culturale naționale. Și în clipa când stau față în față cu acești doi monștri sublimi ai culturii universale, mă gândesc la onor conducătorii noștri iubiți, care se iau la întrecere în țățisme, (mai teribile decât cele ale lui Suetoniu), se jignesc, se înghiontesc, se îmbrâncesc fără scrupule, ca să-și ia unul altuia locul. Câtă diferența! Că de la cer la pământ. Dacă politicienii
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Umor_cu_plesu_si_liiceanu_tableta_cezarina_adamescu_1351590356.html [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
neplăcute. Citează astăzi autorul lucrării un fragment din articolul Actualizarea publicat de Mihai Eminescu în anul 1877: „Ce caută aceste elemente nesănătoase în viața publică a statului? Ce caută acești oameni care pe calea statului voiesc să sâștige averi și onoruri?... Sunt născuți pentru lucruri mai înalte, pentru deputății, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în academie...?” De actualitate?!... Ca și celelalte lucrări ale autorului, acest volum de teorie literară cu referire la pamfletul ca specie literară cu originalitate, cu spirit
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
școala primară și o mulțime de rude din neamul Stegăreștilor), școlile primare, școala profesională de fete, de meserii, gimnaziul Brătianu, muzica militară și armata. O companie de onoare din regimentul de jandarmi Drăgășani, comandată de locotenentul Ion Mihuțoiu, a dat onorul. De la București veniseră pentru a asista la ceremonia funerrară, printre alții Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Cella Delavrancea, Apriliana Medianu, Al. Philippide, Radu Vulpe, Mircea Libros, Dragoș Vrânceanu, Lascăr Sebastian, N. Carandino, N. Crevedia, Emil Ciuceanu., Petre
COMEMORARE-GIB.I.MIHĂESCU (1894-1935 ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Comemorare_gib_i_mihaescu_1894_1935_.html [Corola-blog/BlogPost/354364_a_355693]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > ÎNDEMN Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Umila vatra strămoșeasca, Ne chiamă azi, să dăm onorul, C-un aer proaspăt să renască Strămoșii ce ne-au dat poporul! Să scoatem viața la lumină Din anii-n care-am fost supuși, Nu vorbeam, tăcerea era divină, Că altfel am fi fost distruși! Azi măcar putem să spunem
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1450688248.html [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
românii de pretutindeni - ca și în anii precedenți, basarabenii au fost prezenți în număr mare și anul acesta. Neprezentă la eveniment, Majestatea Sa Regele Mihai I nu a lipsit spiritualicește nici o clipă. Yakerii Acrobați, survolând Palatul Elisabeta au salutat cu onor pe Majestatea Sa, într-un spectacol aviatic foarte agreabil! Un spectacol uniform cu cel de la sol, unde reprezentanții națiunii române, prezenți la Garden Party-ul de la Palatul Elisabeta, din 10 Mai 2015 au semnificat mesajul unanim: „La mulți ani, Majestatea Voastră
GARDEN PARTY 2015, SOLEMNITATE NAŢIONALĂ, DUPĂ 65 DE ANI ŞI 112 ZILE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431447642.html [Corola-blog/BlogPost/353231_a_354560]
-
din argint aurit cu ornamente din pietre prețioase pe care Regina o primise în dar la sosirea în țară. Cele două casete cu inima sa au fost aduse cu vechiul bric „Mircea" și depuse în capela „Stella Maris", cu toate onorurile: tunurile distrugătorului „Regina Maria" au tras 21 de salve, iar gorniștii companiei au sunat stingerea. După pierderea Cadrilaterului, fiica sa, principesa Ileana a ordonat construcția capelei „Inima Reginei Maria" la Bran, după modelul celei din Balcic. Acolo au fost depuse
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
era ceva misterios”. Da, misterul feminin după care umblau bărbații de odinioară! Noi am introdus pupatul și în injurii: Îți dau una de te pupă măta rece! Cîte pupături trag alde Cristoiu, Badea, Ciutacu și demisceleratul ăla cu laptop. Cui? Onor Voiculescu, desigur. Primii doi o fac și cu talent...De fapt, n-ar trebui să mă mire: e oportunismul dintotdeauna al intelectualului român. Nici o comisie europeană nu-l poate smulge din rădăcină. În aplauzele „canaliei de uliți”, cum spunea Eminescu
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Pupatul_la_romani.html [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
și are în ea acea sămânță a lucrului curat și bun, care, odată sădit, lucrează. “Vorbind despre ură, Sfanțul Marcu Ascetul spunea, bunăoară, ca această boală îi cuprinde mai cu seamă pe cei stăpâniți de duhul întâietății, a iubitorilor de onoruri. Cât despre mânie, el spune că patimă asta se temeluiește pe mândrie. Prin ea se fortifica, devenind de neînvins.” Una dintre ideile cu care rămâi după această carte este să înțelegi cine sunt „morții” și ce este acel loc numit
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423486958.html [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
a spune același lucru, cam acelorași persoane; adică celor care, și trăiesc bine de pe urma noastră, și vor să ne conducă destinele. Dar, fără a fi în stare să facă aceasta, străduie de zor să ridice minciuna, mai dându-i și onorul, pe catargul drapelului de la Cotroceni. O instituție din țara asta, nu spun care, instituție importantă, a funcționat cu salariile aferente vreme de trei săptămâni, doar pentru ca anumite persoane din conducerea ei, nu spun cine, persoane importante, să atragă de partea
A MINŢI CA O GAZETĂ DE PERETE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_a_minti_ca_o_gazeta_de_corneliu_leu_1346013681.html [Corola-blog/BlogPost/355276_a_356605]
-
acțiune”. Toate acestea nu sunt decât niște lucruri pilduitoare acum, la acest moment aniversar, când fiecare dintre noi, începând cu ierarhii, apoi cu preoții și cu noi, credincioșii, suntem alături de Întâistătătorul Bisericii noastre. Patriarhul nostru deține mai multe funcții și onoruri, cum ar fi cea de membru titular al Academiei Internaționale de Științe Religioase de la Bruxelles, și a obținut mai multe titluri și distincții. Este Doctor Honoris Causa al mai multor universityăți din țara noastră, precum și al Universității Catolice 'Sacred Heart
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 61 DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE, MĂRTURISITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Preafericitul_parinte_patriarh_daniel_a_stelian_gombos_1342441125.html [Corola-blog/BlogPost/366763_a_368092]
-
de Femeia Europeană, pentru Muncipiul Bistrița pentru Cultura europeană. Care este distincția cea mai dragă dvs. și de ce? - Indiferent dacă sunt recunoscută sau sunt doar o anonimă, continui să fiu eu însămi, eu cea obișnuită. Nu mă influențează nici un titlu, onor, sau faima efemera. Responsabilitatea pentru ceea ce fac ca scriitor și om al cetății îmi aparține. Tot ce derivă de aici, fac din bucurie și cu bucuria creației. În viitor, din perspectiva, cărțile mele vor pleda , vor vorbi despre mine. - Vă
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
de Femeia Europeană, pentru Muncipiul Bistrița pentru Cultura europeană. Care este distincția cea mai dragă dvs. și de ce?- Indiferent dacă sunt recunoscută sau sunt doar o anonimă, continui să fiu eu însămi, eu cea obișnuită. Nu mă influențează nici un titlu, onor, sau faima efemera. Responsabilitatea pentru ceea ce fac ca scriitor și om al cetății îmi aparține. Tot ce derivă de aici, fac din bucurie și cu bucuria creației. În viitor, din perspectiva, cărțile mele vor pleda , vor vorbi despre mine.- Vă
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
dintre cei interesați vor deveni membri și vor activa pentru obiectivele noastre. Ce alți politicieni fac parte din partidul dumneavoastră? Horațiu Buzatu: Ionel I. C. Brătianu spunea că "cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Nu, politica este ceva grav de tot pentru că ai în mâna ta viața și viitorul țării tale". Parcă pentru a-l contrazice, clasa politică românească privește partidul politic ca pe un instrument prin intermediul căruia pot să dobândească doar foloasele și
Partidul Mișcarea Liberală, nou pe scena politică. Interviu exclusiv cu Horațiu Buzatu, unul dintre fondatori by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103436_a_104728]
-
Nu, politica este ceva grav de tot pentru că ai în mâna ta viața și viitorul țării tale". Parcă pentru a-l contrazice, clasa politică românească privește partidul politic ca pe un instrument prin intermediul căruia pot să dobândească doar foloasele și onorurile. Viitorul țării nu doar că a trecut pe un plan secund dar pare să nu mai fie o preocupare pentru nimeni. Iar situația din România de azi este o nefericită dovadă. Iată de ce, nu dorim alături de noi politicieni consacrați ci
Partidul Mișcarea Liberală, nou pe scena politică. Interviu exclusiv cu Horațiu Buzatu, unul dintre fondatori by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103436_a_104728]
-
au locuri de muncă și își duc traiul de pe o zi pe alta. Ce să mai spunem despre urmașii celor care și-au pierdut viața în teatrele de război ca o consecință a alianțelor militare din care face parte România. Onorurile militare și mulțumirile autorităților nu vor șterge durerea și lacrimile copiilor care și-au pierdut tatăl și nici disperarea soțiilor care au rămas văduve, fără viitor pentru familia proaspăt întemeiată. Problemele sociale ale acestor categorii sunt tratate la capitolul diverse
Scrisoarea primită de Codrin Ștefănescu pentru Liviu Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102960_a_104252]
-
excomunica pe Chiril. Aflând vestea, Teodosie ÎI îi declară pe ambii prelați depuși din treaptă și îi pune în închisoare. După o reanalizare a situației, Chiril primește permisiunea de a se întoarce la Alexandria, unde a fost primit cu mari onoruri, fiind considerat al doilea Atanasie, iar Nestorie se retrage la o mănăstire în Antiohia. În 433 se realizează o reconciliere între Ioan de Antiohia și Chiril al Alexandriei, primul acceptând condamnarea lui Nestorie, iscălind împreună o mărturisire de credință, un
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421739562.html [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
să-i reproșezi unui cântec de privighetoare? Maestrul șlefuiește propria sa operă până la transfigurare. Și în același timp se șlefuiește pe sine. Bustul maestrului nu este încă gata. Cu oricare nouă operă publicată, creatorul re-debutează căutând drumul spre inima Măriei Sale onor CITITORUL. Am vrut să fiu cât se poate de concentrat dar cuvintele mele sunt de cinci ori mai numeroase decât cele ale poeziei: doar 11 CUVINTE (nu vorbe): Pe soclu /s-a așezat privighetoarea// bustul maestrului/ încă nu e gata
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ceasornicul_solitar.html [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar, de aur [3]. De asemenea, pe lângă drepturile, onorurile și avantajele materiale conferite de către Decretul Regal 998/1924 pentru Constantin Prezan și Decretul Regal 1678/1927 pentru Alexandru Averescu, în 1938 se instituie îndemnizația mareșalilor care, potrivit Decretului-lege din 11 iunie 1938 era de 60.000 lei lunar drept
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_maresalii_romaniei_de_george_baciu_al_florin_tene_1326534987.html [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]