260 matches
-
și între genele δ și β, pe de altă parte. Aranjamentul genic în complexul codificator este următorul: Gγ, Aγ, δ, β. Ordinea genelor pentru catenele globinice în cromozomi este coincidentă cu aceea în care ele sunt exprimate în cursul dezvoltării ontogenetice (vezi fig. 16.3). Astfel, în cromozomul 16, clusterul α-globinic are următoarea succesiune a genelor funcționale individuale: ζ, α2 , α1 șiθ1, pe când în cromozomul 11, clusterul β-globinic are succesiunea următoare de gene funcționale: ε, Gγ, Aγ, δ și β. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hemoglobinelor sintetizate în diferite etape ale ontogenezei: embrion, făt și organismul adult. În aceste etape diferite ale ontogenezei sunt produse hemoglobine diferite, ca răspuns adaptativ la variația necesităților în oxigen ale țesuturilor organismului în cele trei stadii diferite de evoluție ontogenetică. Toate hemoglobinele umane normale au o aceeași structură de bază, fiind alcătuite din două perechi diferite de catene globinice, pliate într-o structură tridimensională complexă. Fiecare dintre cele patru catene globinice se asociază cu un grup hem atașat la suprafața
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
eritrocitelor din măduva osoasă hematogenă și controlul expresiei lor de așa manieră încât să asigure sinteza sincronă și în cantități relativ egale de catene α- și de catene β -globinice, precum și activarea și represia lor în diferite etape ale dezvoltării ontogenetice (vezi fig. 16.3). Transcrierea genelor pentru globine este asigurată de atașarea la capătul 5’ ale clusterului genic a unui complex enzimatic de transcripție care include și o ARN polimerază. Poziționarea corespunzătoare a mașinăriei de transcripție este asigurată prin recunoașterea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genici HOX (implicați în controlul morfogenezei), care sunt activați secvențial, într-o manieră de programare în timp ce corespunde cu dispunerea lor liniară în clusterul genic din cromozom. În cazul genelor pentru catenele globinice, expresia genică are specificitate de stadiu de dezvoltare ontogenetică care se corelează cu locațiile alternative de producere a hemoglobinei în cursul ontogenezei. Astfel, în cursul vieții embrionare timpurii, hemoglobinele sunt produse în membrana extraembrionară numită sacul vitelin, pe când la făt, organul hematogen major devine ficatul, iar la adult acesta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unor mecanisme de intrare și ieșire din activitate a genelor pentru diferite catene globinice, ceea ce conduce la sinteza unor tipuri ușor diferențiate de hemoglobină, fiecare cu proprietățile sale, în funcție de cerințele adaptative pentru aprovizionare cu oxigen specifice fiecărui stadiu de dezvoltare ontogenetică a organismului. Astfel se înregistrează, un veritabil proces de comutare sau de macaz hemoglobinic realizat în două etape: prima în săptămânile 5-6 de sarcină și a doua exact înainte de naștere (fig. 16.10). S-a admis că expresia genelor din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mutații punctiforme în linia germinală a unui strămoș dat al cazului index (propositus sau proposita) și care s-a transmis mendelian și X-lincat, sau este consecința unei inserții de novo a unui transpozon L1 săvârșită de timpuriu, în cursul dezvoltării ontogenetice a individului afectat, în linia de celule determinate să devină precursorii elementelor figurate ale sângelui. Cercetările efectuate de Brooks și colaboratorii (2003) au descoperit o inserție a retro-transpozonului Line 1 în gena factorului de coagulare IX, care induce hemofilie B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau artificială - când arcadele sunt artificiale; -ocluzie mixtă - arcadele naturale sunt reconstituite protetic pe anumite porțiuni. Și aceste tipuri de ocluzie pot fi normale, echilibrate sau dezechilibrate. Din punct de vedere evolutiv, relația de ocluzie este rezultatul adaptării filo și ontogenetice. Filogenetic, întâlnim ocluzie intercalată la reptile, ocluzie intercalat-angrenată la marsupiale, ocluzie prin angrenare la simiene. La mamifere se realizează trei feluri de ocludare ce constituie stereotipuri de masticație specifice: prin tocare - când se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
frecare - mișcări orizontale - cuspizii fiind aplatizați, prin propulsie la rozătoare. La ora se pot întâlni aceste stereotipuri de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător, intermediar. Cunoașterea stereotipului de masticație este importantă pentru refacerea parametrilor morfologici individuali. Ontogenetic, ocluzia cunoaște o evoluție continuă cu câteva etape distincte: rapoarte ocluzale în capac de cutie ale crestelor alveolare edentate ale sugarului; apariția frontalilor temporari determină prima stabilizare a mandibulei în sens antero-posterior; apariția molarilor temporari realizează prima stabilizare a mandibulei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
61 93 112 5 CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚI ALE LIMBAJULUI LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE I.1. EVOLUȚIA LIMBAJULUI LA COPILUL DE VARSTA PREȘCOLARA ȘI ȘCOLARĂ Limbajul este un „sistem de semne, semnale sau simboluri asociate după anumite reguli, însușit ontogenetic de fiecare individ în copilărie”. Este definiția pe care o dă „Dicționarul de psihiatrie”, accentuând astfel perspectiva lingvistică asupra limbajului. Privită îndeosebi din punct de vedere psihologic, definiția trebuie completată. Limbajul poate fi înțeles că cea mai importantă formă de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
viziune nu numai defectuoasă, ci și profund nedreaptă, din cel puțin trei motive: mai întâi, vârstele adulte, comparativ cu cele ale copilăriei și adolescenței, au o durată mult mai lungă; mai apoi, achizițiile și schimbările continuă; deasemenea, în acest ciclu ontogenetic, care se întinde pe aproximativ patru decenii, individul traversează cele mai numeroase experiențe specific umane. Nu-i mai puțin adevărat că întrebările fundamentale se schimbă odată cu vârsta (și, implicit, răspunsurile); ca urmare, și tabla axiologică a fiecăruia dintre noi se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fine, de sinucidere și crimă. Vorbind despre configurația psihologică a adultului tânăr, vom observa că persoanele de sex feminin versus cele de sex masculin au un tonus psihologic mai bun, adică sunt, de regulă, mai bine dispuse în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în diverse etape ontogenetice, a cunoscut în ultimii ani o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar cealaltă rămâne performantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși, vorbirea apare, privind ontogenetic evoluția comunicării umane, după un considerabil „stagiu” de ascultare exclusivă, care permite și facilitează învățarea, pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care se manifestă la o vârstă cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
viziune nu numai defectuoasă, ci și profund nedreaptă, din cel puțin trei motive: mai întâi, vârstele adulte, comparativ cu cele ale copilăriei și adolescenței, au o durată mult mai lungă; mai apoi, achizițiile și schimbările continuă; deasemenea, în acest ciclu ontogenetic, care se întinde pe aproximativ patru decenii, individul traversează cele mai numeroase experiențe specific umane. Nu-i mai puțin adevărat că întrebările fundamentale se schimbă odată cu vârsta (și, implicit, răspunsurile); ca urmare, și tabla axiologică a fiecăruia dintre noi se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fine, de sinucidere și crimă. Vorbind despre configurația psihologică a adultului tânăr, vom observa că persoanele de sex feminin versus cele de sex masculin au un tonus psihologic mai bun, adică sunt, de regulă, mai bine dispuse în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în diverse etape ontogenetice, a cunoscut în ultimii ani o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar cealaltă rămâne performantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși, vorbirea apare, privind ontogenetic evoluția comunicării umane, după un considerabil „stagiu” de ascultare exclusivă, care permite și facilitează învățarea, pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care se manifestă la o vârstă cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
focalizarea asupra sindromului de stres posttraumatic și a fațetelor adiacente (profil neuroendocrinologic, protecție și risc, diagnoză, terapie și prevenție). Pe de altă parte, prin fructificarea amplă a avangardei științifice, s-a realizat un inventar al principalelor etape și/sau evenimente ontogenetice cu potențial traumatic: prenatalitatea, nașterea, copilăria, boala și moartea. Cel de-al treilea capitol, și ultimul, este destinat rezilienței. Se prezintă evoluția acestui concept, aparținând abordării pozitive a ființei umane, se clarifică aspecte care țin de definirea destul de dificilă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al fiecărui individ. Principiul nu este general acceptat. Trauma și suferința Anca Munteanu „Omul începe de la înțelesul suferinței.” Constantin Noica 2.1. Circumscrierea traumei și a suferinței. Scurt istoric 2.2. Sindromul de stres posttraumatic 2.3. Trauma în lectură ontogenetică 2.1. Circumscrierea traumei și a suferinței. Scurt istoric Cronica vieții oricărei ființe umane este o oscilație perpetuă și imprevizibilă între lumini și umbre, bucurii și dureri. Iar dintre toate talentele sale, cel mai prețios se referă probabil la capacitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
palpa, sunt măcar la fel de reale și nocive. O altă observație, care se poate coagula și printr-o întrebare, se referă la nedumerirea noastră în legătură cu prioritatea aproape exclusivă a cercetărilor către traumele postnatale, și care pot surveni oricând pe ruta noastră ontogenetică, cu neglijarea surprinzătoare a traumelor pre și perinatale, traume care stigmatizează decisiv destinul uman. 2.2. Sindromul de stres posttraumatic 2.2.1. Carte de vizită Lumea în care trăim este impregnată de o agresivitate malignă, care asemenea unei caracatițe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o deteriorare a abilităților socioprofesionale, sau din alte tronsoane existențiale. Având în vedere, că sindromul de stres posttraumatic poate surveni la orice vârstă, este de domeniul evidenței că simptomele detectate la adulți, nu sunt integral extrapolabile și pentru alte etape ontogenetice. Altfel spus, la copii și adolescenți, PTSD partajează unele simptome comune cu ale adulților, dar aliniază și unele specifice. în ediția revizuită a lui DSM-IV (apud Wilmshurst, 2007) se fac câteva exemplificări prețioase. De pildă, în locul sentimentului de frică și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noetice, oricând, oriunde și oricât, constituie un argument suplimentar, pe care nu mai avem dreptul să-l ignorăm. Ceea ce trebuie reținut este că nu există un alt teritoriu de transformare mai profund decât cel spiritual. 2.3. Trauma în lectură ontogenetică „în miezul iernii, am aflat că există în mine o vară invincibilă.” Albert Camus 2.3.1. Preliminarii Orice ființă umană atunci când coboară în trecutul său găsește întotdeauna măcar câteva traume, mai mult sau mai puțin proeminente și spectaculoase, ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
epocale, înregistrate de către avangarda științifică, în ultimele patru decenii. Astfel, ne dovedim solidari cu noua paradigmă holistă, care se profilează tot mai energic la orizont, dar și angajarea lucidă și responsabilă la propășirea ei. Cheia de lectură a acestui periplu ontogenetic va fructifica și perspectiva novatoare asupra traumei pe care ne-o propune îndeosebi psihologia prenatală și psihologia transpersonală. Unii exploratori aritmici și cutezători ai condiției umane, lansează încă o idee surprinzătoare, aceea că momentul concepției unui copil nu trebuie bagatelizat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
punctul nostru de vedere, vârsta preșcolară este marcată, mai mult sau mai puțin turbulent, de spectrul acestui complex, iar experiența de viață a fiecăruia dintre noi legitimează această aserțiune. Trebuie de semnalat, din start, că apariția Oedipului în acest interval ontogenetic nu semnifică nicidecum un derapaj psihopatologic, menținându-se pentru majoritatea confortabilă a cazurilor, în sfera de cuprindere a normalității. Potențialul său patogen iese din somnolență și se activează periculos doar dacă părinții nu arborează acele atitudini care pot susține și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ceea ce trebuie să reținem este că, metodele de inducere ale unei stări transpersonale sunt oportunități care pot ajuta ființa umană să decripteze noi adevăruri despre marele examen al vieții care este moartea. Frecventarea unor ateliere de profil, pe ruta sa ontogenetică, asigură treptat coagularea unei viziuni realiste despre moarte, ceea ce îl ajută pe om să-și poată asuma senin și demn toate asfințiturile. Ideea supraviețuirii conștiinței după moartea corpului se întemeiază și pe alte argumente, achiziționate în timpul travaliului pilduitor de asistență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]