5,154 matches
-
un sens metafizic și veșnic misterios pentru ființa umană, ci absurdă și ininteligibilă tocmai pentru că ea nu ține de o ordine superioară a lucrurilor. Rasputin izbutește, în felul acesta, excepțional după părerea mea, să coboare în plin mundan o problemă ontologică, despărțirea-moarte, pentru ca astfel să poată privi de la nivelul unor suflete simple, pe care tradiția și religia nu le mai ajută, misterul existenței și al făpturii omenești. Rezultatul este aproape o rugăciune laică, sublim scrisă, pe măsură tradusă de Mircea Aurel
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
despre iubirea clasicilor pentru lumile lor strălucind de demnitate și frumusețe, plutind deasupra restului lumii. Este o carte care vorbește și despre despărțirea modernilor de viziunea "completă", plină de sens a clasicilor; o viziune care mărturisește despre un posibil "supliment ontologic", despre un adaos de noblețe și plenitudine a ființei. Descifrînd tainele unei poetici a ficțiunii în secolul XVII francez, Toma Pavel observă că la originea jocului simbolic în estetica clasică se află asimetria simbolică. Argumentele aduse sunt luate din arta
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
schimbării modalității de reprezentare a realității. În urma unei ultime analize, a seninătății întruchipate prin comedie, epilogul vine să stabilească raportul dintre epoca clasică și epoca modernă. Lumile imaginare, bogate și bine desprinse de universul empiric, universuri înzestrate cu un "supliment ontologic vizibil", cultivau publicului gustul și obișnuința extraordinarului. Departe de "transfigurarea banalului" și de "sacralizarea locului comun" pe care se bazează arta contemporană, arta clasică se înconjoară cu o aură de sublim și extraordinar în care splendoarea există în și prin
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
soluția nu-i aparține lui Hacking, ci lui John Searle. În cartea sa dedicată construcției realității sociale (atenție!, nu construcția socială a realității), Searle distinge între faptele obiective din punct de vedere epistemologic și cele obiective din punct de vedere ontologic. Regulile unui meci de fotbal, de exemplu, sînt obiective din punct de vedere epistemologic în măsura în care gestul marcării unui gol este socotit drept avantaj pentru echipa marcatoare de către oricine privește jocul, nu doar de către jucătorul care a marcat. Cîtă vreme mingea
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
Cîtă vreme mingea a intrat în poartă, marcarea golului e o chestiune obiectivă, nu dependentă de părerea cuiva (chiar dacă arbitrii și jucătorii își dispută de atîtea ori părerile proprii în domeniu). Dar jocul de fotbal în sine nu are obiectivitate ontologică pentru că existența lui depinde de existența noastră, a unor jucători și spectatori. Păcatul postmodernismului, așa cum îl vede Ian Hacking, este că e ancorat prea adînc într-un proiect de contestare a obiectivității ontologice, dar se războiește numai cu obiectivitatea epistemologică
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
de fotbal în sine nu are obiectivitate ontologică pentru că existența lui depinde de existența noastră, a unor jucători și spectatori. Păcatul postmodernismului, așa cum îl vede Ian Hacking, este că e ancorat prea adînc într-un proiect de contestare a obiectivității ontologice, dar se războiește numai cu obiectivitatea epistemologică. Ian Hacking, The Social Construction of What, Harvard University Press, Massachusetts and London, 1999, 261 pag.
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
întotdeauna în aprecieri precum: "Ceea ce ne stă la îndemînă este să punem în lumină un adevăr: o evidență, de fapt. Anume că întreg edificiul înălțat de gînditorul Devenirii întru ființă are acum și o cupolă în strălucirea căreia se reflectă ontologicul laolaltă cu acel gînd unic ce a pornit să se înalțe din temelii sub cugetul arhitectului" etc. Nu spun că opera lui Noica merită sau nu merită "și o cupolă"; spun doar că, în mod sigur, astfel de aprecieri nu
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
deopotrivă cele ale semnificatului și semnificantului, a unei deplețiuni de substanță consacrată, pînă acolo unde mijește ori se instaurează de-a binelea golul. Astfel lirismul pare a se răzbuna pe lume ca și pe sine, printr-un discurs sado-masochist. Golul ontologic pare a fi ținta sa urmărită prin intermediul unui gol poetic ce se realizează prin practicile antipoetice ale prozaismului, anecdotei, descrierii neutrale, ironiei, sarcasmului. E o dezabuzare cvasigenerală, o "cădere" într-o zonă în care creația se măsoară, paradoxal, prin factorii
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
universitate. Am ales, însă, penru acest grupaj al lecturilor la zi, o altă carte a sa, 10 studii de arhetipologie, apărută exact în același an cu jurnalul. Unul din cele zece studii e dedicat visului: Visul Baroc - simbol al colapsului ontologic, încă o dovadă că ne aflăm în fața subiectului favorit al autorului. Simpla parcurgere a titlurilor din carte îl trădează de la început pe specialistul în literatură comparată: Arhetipologia ca metodă comparatistă, Oedip: între mitanaliză și psihocritică, Copilul divin în Faust, Eidola
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent și semnul ce i se substituie a dus la o problematizare a semnificației, la o criză a ideii despre obiect. Absentînd o bază ontologică a semnificării, s-a ivit un tablou al unei culturi dispersate, compuse din seriile de discursuri ce codifică reprezentările despre lume ale fiecărei generații. Prin destabilizarea legăturii limbajului cu referentul a luat naștere jocul lingvistic, nu doar gratuit, căci nu
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
tău nu e în stare să amîne cu o clipă deznodămîntul./ (suflete ce par a-și afla tihna în mijlocul pîrjolului, vîlvătăii unor imense ruguri)" (Aproapele meu, Heraclit). Dar negația atrage negația, așa cum abisul atrage abisul. Individul ce-și realizează impostura ontologică, deplina nimicnicie, fuge de sine nu în Lume, unde s-ar putea transpune în narațiunea infintiă a acesteia, adoptînd alte identități, ci în Neant. Singurul drum ce i se deschide în față e drumul Neantului. Îl atrage magnetic și-l
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
al antirevelației, al sacrului vidat, ergo al demonizării care instaurează amoralitatea aptă a îndreptăți orice act scelerat și, în cele din urmă, se egalează cu destrămarea fiziologică, cu mahmureala și vomismentul, ca urmare a unei înjositoare beții provocate de deruta ontologică: "Clarviziune și delir; utopie și coșmar al deznădejdii;/ Revelație și retragere a harului; predicatele noului ecleziast;/ Dezacorduri ale unui suflet în necontenită surpare; maledicta și eclipsele sacrului; invocații ambigue;/ Speranța ce purcede în abis; gravitații ale tărîmurilor morții;/ O nouă
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
dreptate. Într-adevăr, problema fundamentală a filosofiei românești (ca și a celorlalte discipline ale spiritului) a fost dilema modernitate și arhaicitate sau istoricitate - eternitate sau mimetism-organicism, revoluție-evoluție, sincronism-protrocronism, europenism-indigenitate, dilemă devenită în al douăzecilea secol denumită cu termeni estetico-culturali, metafizic ontologici, politico-economici și sociologici, mistico-religioși, lingvistic hermeneutici. E o observație perfect îndreptățită pentru cine cunoaște (ca mine) realitatea fenomenului. Și nu pot decît să-l felicit pe autor că a așezat această dilemă fundamentală pe un loc central în exegeza sa
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru teatru" al lui Brecht. Nu-mi place sintagma "cinéma réaliste" ca deviză alternativă, numind uneori producții ilustrative de mîna a doua. O adopt însă, în relativismul ei, ca definiție ontologică a cinematografului, fiindcă în momentele mele de extremism, mă revendic de departe, de la Lumière chiar, de la camera pe trepied lăsată să înregistreze realitatea, de la aforismul lui Godard - "cinema-ul e adevărul de 24 de ori pe secundă" - dar și de la
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
asociere Bănulescu-Sadoveanu (celălalt mare povestitor român al acestui secol), Monica Spiridon neagă orice asemănare în afara aceleia de a fi reușit să substituie, în percepția publică, spații geografice reale cu altele, cu originea în imaginar. (Foucault numește acest tip de hibrid ontologic heterotopie.) Cu concizie și claritate, mica monografie (40 de pagini cu scris mărunt - dar literații, e lucru știut, poartă mai toți ochelari!) oferă "fire" noi în interpretarea unui autor care merită mult mai multă atenție decît i se acordă, în
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
ale statelor foste comuniste. înlocuind, într-o perspectivă pragmatică, autoritatea și imaginea identității naționale imuabile cu politica culturală, cea care, prin dezbateri, modelează discursul public în direcția principiului de political correctness, Richard Rorty creează premisele discuției despre o identitate eliberatăde ontologic, desacralizată. Mai mult decît atît, cel de-al doilea eseu publicat aici schițează contururile culturii literare, "o cultură care a înlocuit atît religia cît și filosofia cu literatura", și în cadrul căreia "izbăvirea urmează să fie dobîndită intrînd în contact cu
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
limbajului prin tensiunea care unește termenii atîtor contradicții transformate astfel în complementarități"). Analizele de text, note de lectură mai curînd, cautăsemnele ecuației poetice, "religia purității poemului", motivele esențiale, miturile fundamentale, ajungînd la concluzia că esențializarea expresiei este "consecința unui demers ontologic și gnoseologic". " Studiile despre metaforă, despre Ion Barbu, Lucian Blaga și Nichita Stănescu, preocuparea constantă pentru a impune ideea hierofaniilor, interpretarea credințelor arhaice intrate în calendarul creștin și a faptelor religioase în sine, toate acestea sînt în măsură să demonstreze
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
acum cu experiențele femeilor. " Moderația" de care vorbeam se vede și din aceea că Moira Gatens nu se aliniază tendinței anumitor feministe americane radicale (V. Solans, Mary Daly etc) de a construi o filosofie cu totul separată, centrată pe experiența ontologică feminină, deși apreciază unele dintre ideile popuse de acestea. Gatens respinge, dealtfel, orice astfel de "separare" a experiențelor feminine și masculine: nu e necesar să facem exact greșeala pe care o incriminăm. Trebuie însă ca acolo unde femeile sînt, într-
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
care ea stă unită cel mai mult, având cel mai deplin har, fiind mai plină decât orice de energie dumnezeiască revărsată din umanitatea Lui. Ea e mai mult În Hristos sau are pe Hristos mai mult În ea (În sens ontologic sau psihologic). (notă - Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Maica Domnului ca mijlocitoare, În rev. Ortodoxia, nr. 1-3/1952, p.79, 84) Strict vorbind, Maica Domnului nu ne Împărtășește harul ca pe ceva care-i aparține ontologic, căci atunci am nega puterea dumnezeiască
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
mai mult În ea (În sens ontologic sau psihologic). (notă - Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Maica Domnului ca mijlocitoare, În rev. Ortodoxia, nr. 1-3/1952, p.79, 84) Strict vorbind, Maica Domnului nu ne Împărtășește harul ca pe ceva care-i aparține ontologic, căci atunci am nega puterea dumnezeiască a Mântuitorului și a Sfintelor Taine, nu este Hristos Înainte de Hristos, mijlocirea ei nu ne Împiedică să avem legături În mod direct cu Mântuitorul, Însă harul ce ne vine de la Hristos, ni se comunică
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
ori postmodernă) sînt reflexe ale unei creații decăzute, dacă o putem numi așa. Odată cu secularizarea artei (pentru care Steiner îi găsește responsabili tot pe oamenii de știință, mai precis pe filozofii naturaliști ai secolului XVII), creația estetică își pierde miza ontologică, ruptă fiind astfel de codul cosmogonic. Ne mai putem referi la creație vorbind totodată despre objet trouvé? Dezvrăjirea lumii, cum a numit-o un istoric francez, a afectat științele și umanioarele în egală măsură. Cu toate acestea, Steiner deploră situația
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
schemă simplificatoare a antinomiei bine-rău. Relativizarea, jocul abscons al contrariilor nu scapă autorului care se interoghează și își răspunde cu o conștiință a diversității fatidice, pe care doar limbajul ironiei ori al metaforei (nu e oare și metafora o ironie ontologică?) ar putea-o alina: "Panică ori joc? Totu-i a dibui de care parte e binele: de a căldurii, de a frigului? Dualitatea nu-i oare ireconciliabilă și perpetuă? Și absolut relativă?" (...) "Bine, rău; Cald, frig, viață, moarte; foc ori
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
corp? Gabriel Liiceanu a scris un eseu extraordinar despre Cain și Abel, în care spune lucrul acesta extraordinar, că, după crimă, Cain trebuie să se bage sub pămînt și este nefericit și singur. Prin crimă, omul intră într-o singurătate ontologică pentru care nu fusese făcut, el fusese făcut să existe prin și pentru Celălalt, fratele, aproapele, cel în care te oglindești. Chiar dacă lumea ar fi populată doar de ucigași, ei tot singuri ar fi, fiecare cu crima lui. Or, ca să
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
informativ al lucrării ne-a obligat să înregistrăm întregul fișier documentar și să acceptăm, în consecință, numărul de pagini impuse de volumul informației." în realitate, o operă literară care nu are valoare nu există. Criteriul axiologic este implicit și unul ontologic, în literatură. Așa stând lucrurile, nu avem nevoie de informații despre ceva care nu există. Dar să nu facem din aceasta o dramă. Inconsecvențele în ceea ce privește distribuirea spațiului influențează nesemnificativ imaginea de ansamblu a literaturii române oferită de dicționar. De ce? Pentru că
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
legislativ și multe altele"... Desigur, termenul era limitat la Europa de Est, dar se considera că a pătruns și dincolo. Ba chiar, mai tîrziu, balcanismul a fost identificat cu multiculturalismul. De fapt, crede autoarea noastră, termenul balcanic este deposedat de baza sa ontologică, adjectivul balcanic nemaicoincizînd cu noțiunea sa. Trecînd la depistarea trăsăturilor balcanismului așa cum reiese din literatura acestor țări, Maria Todorova le descoperă la un personaj al bulgarului Aleko Konstantinov, Bai Ganiu, prototip al antitezei culturii și a civilizației occidentale și eroii
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]