424 matches
-
decorat cu o cruce; 10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate, ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme) (secolele V-VI), a unor opaițe descoperite în stare fragmentară (unul singur intact) de factură locală, precum și a unor vase-candelă din sticlă folosite la iluminat (secolele IV-VI); 11) existența la Sucidava (jud. Constanța) a mai multor elemente paleocreștine: a) cruci pictate, opaițe, vase, obiecte de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VI), a unor opaițe descoperite în stare fragmentară (unul singur intact) de factură locală, precum și a unor vase-candelă din sticlă folosite la iluminat (secolele IV-VI); 11) existența la Sucidava (jud. Constanța) a mai multor elemente paleocreștine: a) cruci pictate, opaițe, vase, obiecte de metal, sculpturi, a unei cruciulițe de bronz etc.; b) fragmentul dintr-o lucernă cu ansa cruciformă care a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe suprafața cetății au mai fost descoperite și câteva amfore cu formule epigrafice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
capiteluri decorate cu cruci (Tomis și Callatis); 4. prin crucea stilizată în formă de ancoră și pe cea de mari dimensiuni, sub textul inscripției (secolul VI); 5. printr-o cruce sau mai multe figurate, destul de variat, pe o serie de opaițe din secolele IV-VI; 13) prezența la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța)a unui basorelief pe o placă de calcar, cu conținut creștin (vezi supra) (secolul VII). 4. Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine 4.1. Materiale arheologice și monumente
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
funerare creștine (caracter doctrinar sau citate din Psalmi), forma de cruce a mormintelor cu galerie, mormintele hipogee, o cruciuliță de aur cu o piatră roșie la mijloc, poziția și orientarea defuncților. S-au mai descoperit și unele vase de ceramică, opaițe, catarame (ornament în formă de pește, secolul V), inele din bronz cu monogramă (M132; secolul VI); 5) la Capidava (jud. Constanța): bazilicile, cripta relicvelor, cruciulițe de plumb, cruciulițe de bronz simple sau duble (relicvate) întregi sau fragmentare, inscripții etc.; 6
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
decor crucea latină etc.; 10) la Niculițel (jud. Tulcea): bazilica creștină cu cripta martirică, inscripțiile creștine etc.; 11) la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea): ruinele a două bazilici (una cimiterială), morminte și inscripții creștine, obiecte de inventar creștin (vase de sticlă, opaițe, ceramică); 12) la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea): o bazilică și inscripții creștine și un capitel din marmură decorat cu o cruce; 13) la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța): morminte creștine (unul dintre ele lipsit de inventar), unele vase de ceramică (platouri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inscripții creștine și un capitel din marmură decorat cu o cruce; 13) la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța): morminte creștine (unul dintre ele lipsit de inventar), unele vase de ceramică (platouri, fructiere etc.) ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava (jud. Constanța): o bazilică creștină și o alta cimiterială având o necropolă pentru personalitățile locale (fără inventar); reprezentări de cruci, opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi, inscripții (uneori pe amfore); 15) la Tomis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unele vase de ceramică (platouri, fructiere etc.) ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava (jud. Constanța): o bazilică creștină și o alta cimiterială având o necropolă pentru personalitățile locale (fără inventar); reprezentări de cruci, opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi, inscripții (uneori pe amfore); 15) la Tomis: bazilicile creștine (unele cu cripte), mormintele colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce (sărăcia ori absența inventarului funerar), prezența și frecvența crucii din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de bronz, sculpturi, inscripții (uneori pe amfore); 15) la Tomis: bazilicile creștine (unele cu cripte), mormintele colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce (sărăcia ori absența inventarului funerar), prezența și frecvența crucii din diferite materiale și forme variate, opaițe cu semnul crucii, incizii de cruci pe diferite obiecte (ex. reprezentarea unei cruci și a doi porumbei pe o cataramă de argint aurit), ceramica (uneori ornamentată cu semnul crucii), varietatea formelor de morminte (vezi supra), inscripțiile, inhumațiile, poziția și orientarea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
între brațele ei. În câteva cazuri inscripțiile au fost săpate pe cruci de piatră. Pe o gemă din Constanța întâlnim scena răstignirii lui Isus, iar la picioarele crucii, de o parte și de alta, pe cei 12 Apostoli. Pe un opaiț din Constanța este reprezentat Isus Cristos între Apostoli. Inventarul materialelor arheologice aferente cultului paleocreștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare, unde înclinăm să credem în existența necropolelor creștine sau mixte. În
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
baptisterii în formă de cruce (Argamum și Axiopolis). Prezența elementelor paleocreștine poate fi constatată atât în necropole cât și în așezările în care creștinismul a reușit să pătrundă. Amintim aici prezența numeroaselor obiecte ceramice sau metalice: 1) amfore, candele, capace, opaițe, vase ceramice etc. (Axiopolis, Beroe, Callatis, Siutghiol, Sucidava, Tomis ș.a.m.d.) ornamentate cu semnul crucii; 2) cruciulițe de aur (Axiopolis, Histria), de bronz (Beroe, Sucidava) și cruciulițe simple sau duble (relicvate) de bronz (Capidava), cruciulițe de plumb (Capidava, Pârjoaia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ar fi prefăcut că este, ca să se poată apoi bucura din umbră (dar de ce, de ce?) de triumful altuia. Dar divaghez, acum, când mi-e frig În celula asta izolată și degetul mare mă doare. Stilizez, la lumina slabă a unui opaiț muribund, ultimele opere care vor trece sub numele lui William. Doctorul Dee a murit, murmurând „Lumină, mai multă Lumină“, și cerând o scobitoare. Pe urmă a zis: „Qualis Ariifex Pereo!“ Bacon e cel care a pus să fie ucis. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a stilului pamfletar al avangardiștilor (forjat la școala unor pamfletari precum Arghezi și N.D. Cocea). Însă tabletele grupate sub titlul ireverențios „Flocăieli“ îl au ca victimă, între alții, pe dogmaticul postjunimist Mihail Dragomirescu, directorul Convorbirilor critice, apostrofat cu insolență vulgară: „Opaițul Sămănătorului s-a stins de mult. Mai pe urmă, Mihalache Dragomirescu, înțelegînd că tăcerea îi prinde mai bine, și-a șters în păru-i grăsos penița ca s-o curețe de cerneală și hîrtia destinată criticelor sale a transportat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să părăsesc iar lumina? [1933] * COLINDĂ pentru Dorli Doarme colo în poiată pruncușor fără de tată. Și măicuța mama lui se tot plânge boului c-a născut în Vifleim, n-are scutece de in, n-are apă, n-are fașă, nici opaiț, nici nănașă. Iosif cercul de pe cap în cuier și 1-a lăsat și-a plecat unde-a plecat ca să-1 latre cînii-n sat. Noaptea-i neagră, ceasu-i lung, stă măicuța lângă prunc. Să le ție de urât înger nalt s-
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
focul și o candelă, totul adus de-afară. Stați acolo în noaptea asta, și mâine plecați. Zicând acestea, bărbatul împreună cu ai săi s-au retras în colibele lor, sprijinindu-se unul de altul sub ploaia de-acum pătrunzătoare. Am aprins opaițul atârnat de grinda pe care se sprijinea acoperișul de paie al casei, după care am făcut focul într-o groapă săpată în podeaua de pământ. Nu erau nici mobilă, nici așternuturi, dar podeaua era uscată, și acoperișul nu avea găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și iubitoare, că va trăi mult și așa mai departe. Apoi a scos un pachet de plăcuțe dreptunghiulare, învelit într-o cârpă verde. Erau cărți de tarot desenate pe hârtie venețiană, lipită pe scândurele subțiri și învechite. În încăpere, flacăra opaițului împodobit cu șerpi încolăciți arunca o lumină argintie peste figurile colorate ale cărților. Apoi Xenopol s-a speriat. - O, nu, domnița mea, a început el, e ceva ce nu știu cum să-ți spun, parcă s-ar petrece acum. Fata îl privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
deprindă ochii cu întunericul, desluși mai bine conturul lucrurilor din jur. Toate erau așa cum le știa de în urmă cu un an... Laițe pe două laturi, pe măsuță un ștergar lat alb cu flori roșii și frunze verzi, și un opaiț cu mucul ars aproape tot. Pe brâul sobei, de jur împrejur, erau înșirate câteva mere... iar pe peretele dinspre răsărit, în colț... iconița Sf. Gheorghe și un smoc de busuioc, de la ”Ziua Crucii”, pe policioara candelei. E curat, e liniște
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bun a busuioc si mere... Aerul din iatac, lucrurile... par sfinte, par amintiri vagi din basme, din cărți citite de demult, care dau simțurilor un fior de evlavie si de mister. Horbota de la așternut, de la prostire, iconița cu stergar, soba, opaițul, grinda înegrită de vreme, scăunelul cu trei picioare... toate, toate păreau mărturii dintr-o poveste de la începuturile lumii. Încleștarea dură a binelui cu răul, a Mucenicului cu balaurul, din iconiță, gravitatea ei aspră, vechimea ei mai arhaică si mai austeră
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu secolul X, când s-au reluat schimburile comerciale dintre locuitorii nord și sud-dunăreni. Printre elementele de import trebuie amintite și recipientele bizantine (amforele, cănile, opaițele), prezente îndeosebi în spațiul dobrogean (descoperite în majoritatea cetăților romano-bizantine) și mai rar în arealul muntean și moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și el. Ca printr-un ce nu putui adormi. Simțeam însa cumcă sasul se sculase și începuse a umbla prin podina de jos a moarei. El sui încet și ca-n vârful picioarelor scara ce ducea în jos, c-un opaiț în mână. Încă nu ajunsese, când îmi păru că prin ferestrele morii zăresc o vânătă și lucie țeavă de pușcă ce părea a se-ndrepta în[spre] cei dorminzi. Eu tăcui și închisei ochii, astfel încît prin genele abia deschise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
păru că prin ferestrele morii zăresc o vânătă și lucie țeavă de pușcă ce părea a se-ndrepta în[spre] cei dorminzi. Eu tăcui și închisei ochii, astfel încît prin genele abia deschise zării pe sas că s-- apropia cu opaițul de noi și, plecîndu-se asupra-ne, părea că ne observă de dormim o ba. Fața lui era teribilă. Însă în momentul când, tot pe vârful degetelor, se-ndreptă spre ușă, spre-a trage zăvorul cel mare de lemn, sării drept
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vârful degetelor, se-ndreptă spre ușă, spre-a trage zăvorul cel mare de lemn, sării drept în picioare. - Sus, copii! strigai din toate puterile, că-i pe moarte. În moment toți, somnoroși și speriați, erau în picioare. Sasul, încremenit, scăpase opaițul; desigur că nu scăpa de moarte de nu, prin stingerea singurei lumini, nu se făcea întuneric. Se slobozi prin fereastră o pușcă, dar neci un vaiet... va să zică nu era nimeni lovit. Zgomotul de - afară se-nmulți. - În linie! țipă sonor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o petrecea studiind istoria, În ideea că aceasta oferă subiecte filosofiei a cărei Încununare, după propria lui expresie, e teologia. Vizitase de curând Sanctuarul lui Ammon 4, dar nu se arătase prea Încântat de cele văzute pe acolo. Totuși, cu privire la opaițul șlychnonț cu foc nestins, relata un lucru remarcabil, pe care Îl aflase de la preoți: ziceau ei cum că opaițul Își diminua constant rata consumului de ulei de la un an la altul. Concluzia lor era că anii au o durată inegală
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
teologia. Vizitase de curând Sanctuarul lui Ammon 4, dar nu se arătase prea Încântat de cele văzute pe acolo. Totuși, cu privire la opaițul șlychnonț cu foc nestins, relata un lucru remarcabil, pe care Îl aflase de la preoți: ziceau ei cum că opaițul Își diminua constant rata consumului de ulei de la un an la altul. Concluzia lor era că anii au o durată inegală, mereu tot mai scurtă. Căci de bună seamă consumul de ulei devine tot mai mic doar dacă e raportat
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
paie. Gospodăriile multor oameni arătau altfel de cum arată astăzi, fiind mai puțin îngrijite, mereu sufocate de gunoaie și resturi vegetale de la animale. Mulți locuiau în bordeie săpate în pământ, altele la nivelul solului, acoperite cu pământ și luminate cu opaițe. În condițiile lipsei luminii electrice, pe timp de noapte sau ploi abundente, plecarea de acasă fără felinar în mână, era un act de curaj. Nămolul ce trecea de butucul roților pe ulițele satului sau pe drumul principal al comunei (șoseaua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României REZSOHAZY, RUDOLF Sociologia valorilor / Rudolf Rezsohazy; trad.: Ioana Opaiț. Iași : Institutul European, 2008 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-611-565-3 I. Opaiț, Ioana (trad.) 316 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA RUDOLF REZSOHAZY Sociologia valorilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]