479 matches
-
eronat că ar nedreptăți anumite pături sociale. Invocarea valorilor, atitudinilor sau a ambiției impune câteva rezerve. O primă problemă a teoriilor pe care le discutăm acum derivă din maniera de măsurare a atitudinilor, a interesului părintesc ș.a.m.d. Dacă operaționalizăm interesul părintesc prin numărul de vizite la școală al părintelui sau prin numărul de contacte cu profesorii sau diriginții, riscăm să confundăm ceea ce dorim să măsurăm cu alte variabile. Se știe că cei din categoriile ocupaționale inferioare muncesc efectiv, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
politice ale femeilor. La testul de cunoștințe civice, media cea mai bună a fost obținută de elevii din Polonia, în timp ce România s-a situat abia pe locul 25 din 28 de națiuni, la 19 puncte distanță. La scalele care au operaționalizat implicarea politică, atât prin practici cetățenești convenționale, cât și prin participare așteptată în activități politice, elevii din România au obținut o medie semnificativ mai bună decât media internațională. 82% dintre elevii din România au declarat că se așteaptă să voteze
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și valorilor religioase, de orientarea de consum, precum și de ceea ce psihologii sociali numesc prevalența orientării religioase extrinseci, instrumentale, care se substituie religiei ca sens, tradiționale, intrinseci. Studiile de psihologia religiei atestă, de altfel, o legătură puternică între orientarea religioasă extrinsecă (operaționalizată prin indicatori de genul: "calificarea religiei ca fiind foarte importantă", "participare frecventă la biserică", "inflexibilitate doctrinală") și o serie de trăsături de personalitate care evidențiază o raportare negativ diferențiatoare la "celălalt", precum etnocentrismul, autoritarismul, dogmatismul, distanță socială sporită, rigiditatea, și
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea relațiilor dintre
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional în cadrul activităților
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional în cadrul activităților de asistență socială proprii unei direcții județene de profil din România. 5. Obiective specifice Os1 Examinarea specificului identitar în registrul
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
avem aspecte despre religiozitate la români unde cercetările sociologice contemporane arată că România este una dintre cele mai religioase țări din Europa (a doua după Malta, vezi Figura 1 din această carte). În cadrul profilului identitar am urmărit îndeosebi religiozitatea subiecților, operaționalizată prin intermediul scalei de măsurare a orientării religioase (Allport, Roos, 1967) și tiparele relaționale angajate în relația cu "celălalt semnificativ", măsurate cu ajutorul Scalei de evaluare a suportului social perceput (Dahlem, Zimet și Farley). Premisa ipotetică pe care, susținută și de alte
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
responsabilități În timp ce Consiliul de administrație și managementul executiv se străduiesc să mențină un echilibru între crearea valorii și protejarea acesteia, principalul obstacol cu care se confruntă constă în modul de transpunere a viziunii în realitate. Practicile de conducere ale companiilor operaționalizează obiectivele strategice în mai mulți indicatori-cheie de performanță (KPIs). Asigurarea unei concordanțe între indicatori-cheie de performanță și viziunea strategică a companiei constituie o provocare semnificativă. Dar, dacă are succes, aceasta aduce beneficii considerabile din partea potențialilor investitori și a analiștilor de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
aptitudinilor estetice;-formarea deprinderilor și abilităților cerute de specificul creației fiecărei arte în parte;însușirea tehnicilor de exprimare artistică;-cultivarea stilului individual, a originalității”(M. Momanu,2002,p.79). Considerăm că aceste obiective se adresează tuturor elevilor, dar ele se operaționalizează în funcție de domeniile educației estetice și se personalizează în funcție de individualitățile cărora ne adresăm. 1.4 Principiile educației estetice Cunoscând principiile educației estetice, vom putea direcționa personalitatea elevului spre adevăratele valori estetice în crearea produselor artistice originale. Principiile didactice își păstrează valabilitatea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
receptării operei de artă. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic O operă nu-și dezvăluie disponibilitățile decât prin corelațiile ce trebuie realizate între această, creator și condițiile socio-culturale în care ea a fost creată și receptata. Educatorul poate operaționaliza date despre viața și activitatea creatorului, date despre climatul cultural care a favorizat un anumit obiect de artă, date despre condițiile sociale și economice care au influențat direct sau indirect procesele de creație și receptare. 1. 5 Domenii ale educației
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sale, dezvoltarea capacității de a crea valori estetice prin: identificarea și cultivarea aptitudinilor artistice, formarea deprinderilor și abilităților cerute de specificul creației în domeniul artelor, însușirea tehnicilor de exprimare artistică, cultivarea stilului individual, a originalității, formarea gustului estetic. Aceste obiective operaționalizate în funcție de domeniile educației artistice au constituit repere în dezvoltarea creativității. În sens particular, creativitatea estetică nu este decât o altă denumire pentru creativitatea artistică. De aceea, cunoașterea principiilor educației estetice de către educator, constituie o bază în receptarea creatoare a valorilor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
se expun, ca filosofii de management sau generale, „ziceri” ale unor guru la modă peste ocean. Preponderența teoriei în defavoarea unor prescripții care să poată fi utilizate în practică este evidentă. Recomandările care se fac sunt vagi, generale și dificil de operaționalizat. Dacă ar putea fi totuși operaționalizate, procesul ar fi atât de laborios și costisitor în ceea ce privește timpul și banii, încât efectele ar fi discutabile. La aceste dificultăți se adaugă demonstrațiile făcute de diferiți teoreticieni, prin care se arată că eforturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
managerilor, cât și încrederea acestora în intuiția ce compensează lipsa cunoștințelor. Elementele calitative, asociate unor cazuri concrete, par mai accesibile - după cum arată numărul cărților vândute de cei doi autori - și se difuzează mai ușor „ambalate” sub forma conceptelor. Acestea sunt operaționalizate rapid, cu un efect statistic satisfăcător. Evident că există și erori, care ar fi putut fi evitate în cazul unei abordări realizate cu instrumentarul cantitativ existent. Nu este lipsit de utilitate, pentru cei cu un simț critic mai dezvoltat sau
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
economia industrială. Se presupunea, implicit, că acestea sunt generate de modele ale concurenței validate empiric și că sunt cunoscute de cititor. Chiar dacă modelul este adoptat și „tratat într-un mod pozitiv” (ceea ce ar însemna „acceptat cu îngăduință”) pentru a fi operaționalizat ca instrument de analiză, în pofida tuturor criticilor care i se aduc, există câteva dificultăți intrinsece. Între acestea, prima care apare este cea legată de definirea industriei, ceea ce înseamnă totuși acceptarea acestui concept ca fundament al analizei. Definiția a generat numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
definiții proprii, adaptate domeniului de studiu. Aceste definiții sunt relativ diferite și cu posibilități diferite de operaționalizare. Sunt de cele mai multe ori vagi, cu un conținut lipsit de semnificație, sau au un grad înalt de generalitate, ceea ce le face greu de operaționalizat. Dincolo de dificultățile asociate termenului cultură, apar imediat probleme legate de entitatea care se ascunde în spatele etichetei generice „organizație”. Unii autori au înclinat spre o identificare clară a organizației cu o persoană juridică, alții extind acoperirea conceptului de organizație pentru structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de răspundere penală vor fi direcționați către Centrele de reeducare pentru minori . În sistemul judiciar românesc însă, pentru punerea în aplicare a pedepselor privative de libertate ce au ca subiect minorul, există un număr redus de instituții custodiale care pot operaționaliza sentința. Așadar, în România există un penitenciar pentru minori și tineri( Craiova), respectiv patru centre de reeducare pentru minori: Târgu Ocna, Tichilești( Brăila), Buziaș( Timișoara), Găiești. Este necesar a se reține ideea că a fi minor nu exclude automat responsabilitatea
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
termen lung, poate suporta ajustări în funcție de conjunctura internă și externă; - trebuie să aibă un grad mare de generalitate pentru a primi accepția majorității locuitorilor; - viziunea pe termen lung trebuie să fie convingătoare, bazată pe argumente; - capacitatea de a putea fi operaționalizat în practica managerială (politici, strategii etc.); - de regulă, interesul național însumează mai multe interese, dintre care nu pot lipsi cele care se referă la securitatea națională, bunăstarea cetățenilor, identitatea și afirmarea țării pe plan internațional. În strategia de securitate a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
terorist din Bali din octombrie 2002 a ucis 200 de oameni, în timp ce Tsunami din decembrie 2004 a cauzat moartea a 126 473 de persoane în Indonezia.557 Problema definirii securității umane este deosebit de importantă pentru că, în funcție de această definire, ar trebui operaționalizată la nivel internațional și, dacă se acceptă versiunea studiilor de securitate critice care consideră sistemul statal ca principală cauză a insecurității umane, atunci concluzia ar fi că aceasta trebuie reformată în întregime. Nu întâmplător se observă că, din ce în ce mai mult, documentele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pe membrii grupului (calitatea tratamentului din perspectivă informală (Blader și Tyler, 2003, p. 749). Andersson-Stråberg, Sverke și Hellgren (2007) reiterează rolul justiției în designul sistemului de salarizare. Autorii suedezi examinează natura, determinanții și consecințele justiției în alocarea recompenselor financiare. Sunt operaționalizate patru formele ale justiției: distributivă, procedurală, interpersonală și informațională, ultimele două fiind tipuri ale justiției interacționale. Atât Greenberg (1990), cât și Konovsky (2000) subliniază necesitatea unor abordări teoretice de tip integrativ și dezvoltarea cercetărilor comparative. Studiile recente răspund acestor direcții
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
performanței (determinată de trăsăturile motivaționale stabile) și influența imediată determinată de abilitățile motivaționale. Pentru măsurarea trăsăturilor motivaționale autorii au dezvoltat The Motivational Trait Questionnaire, un instrument ce cuprinde trei factori: priceperea, excelența și relația motivație-anxietate. Fiecare dintre acești factori sunt operaționalizați sub forma a șase scale: dorința de a învăța (nevoia de realizare în contextul învățării și acumulării de noi cunoștințe); priceperea (orientarea continuă către îmbunătățire, prin stabilirea de obiective sau alte aspecte legate de realizare); raportarea la obiectivele celorlalți (compararea
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ei înșiși că sunt „agenți activi" în determinarea propriului comportament. Teoria integrativă a motivației, pe lângă noțiunile de motivație intrinsecă și extrinsecă, pune un puternic accent pe motivație ca element de durată. Până de curând motivația era un concept dificil de operaționalizat. Toți oamenii aveau o idee despre ce înseamnă să fii motivat, dar puțini cunoșteau modalități de dezvoltare și susținere a motivației pe parcursul vieții individului. Problemele practice reclamă însă o teorie unificatoare a motivației care să îmbine aceste concepte într-o
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
principal-agent (vezi capitolul 4). Ministerele și agențiile guvernamentale constituie formațiunile prin care un program politic de guvernare este implementat. Astfel, ceea ce numim structura executivă, totalitatea agențiilor și ministerelor, este cea care duce la îndeplinire deciziile politice și de politici publice, operaționalizează (adoptă norme metodologice), implementează și evaluează rezultatele deciziilor luate. Executivul este compus, pe de o parte, din „funcționari politici”, aleși sau numiți, și funcționari publici. Aceștia din urmă reprezintă un corp stabil, dar și foarte numeros de resurse umane care
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în teritoriu pentru a obține datele necesare 1. Procedurile tehnice, atât calitative, cât și cantitative, nu sunt folosite doarîn faza de lansare a diverselor acțiuni care vizează reforma administrației publice, ci și în cea de implementare și evaluare. Astfel, UCRAP operaționalizează următoarele instrumente de analiză: CAF2, analiza diagnostic, SWOT și PEST3.De asemenea, există o preocupare, larg răspândită la nivelul principalilor actori ai reformei, de a redacta o serie de manuale de proceduri și ghiduri care explică, printre altele, în ce
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
existat sau nu intenție este și mai puțin relevant): corupția este o situație în care interesele private distorsionează scopurile publice prin influențarea guvernului fără girul procesului democratic (Thompson, 1997, p. 1). Criteriul fiind foarte larg, Thompsonadmite că, pentru a-l operaționaliza, este nevoie de o teorie a democrației.Până atunci autorul ne sugerează trei standarde/principii în funcție de care săjudecăm dacă o instituție socială sau un comportament este corupt(ă) ori nu. Aceste principii sunt: generalitatea, autonomia și transparența. Generalitatea presupune ca
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru prima dată principiul finanțării per capita, în contextul unei dezbateri publice ample cu privire la principiile care trebuie să ghideze finanțarea unităților de învățământ. Totuși, acesta nu poate fi pus concret în practică în absența unor instrumente prin care să fie operaționalizat (indicatori fizici de consum pe niveluri și tipuri/filiere de învățământ, indicatori de diferențiere etc.). Programele de reformă bazate pe finanțări internaționale ale Ministerului Educației Naționale, care aveau doi sau trei ani întârziere în 1997, au fost implementate în această
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]