1,082 matches
-
răstignire fără cruci și fără schele/ O golgotă ștearsă, fără altare.”- iată imaginea lor în mișcare. O altă imagine, parodică, a mizeriei găsim în ”Serenada”: Fierăstraie și rindele Rod în ciurciuvele Pe la trei Vin păduchii mititei Pe la cinci Ploșnițele cu opinci. Șobolanul te miroase Pe la șase Gâlcile dacă ți-au copt Doctorul vine la opt. Dar nu râdeți, pare a spune poetul, trăgând apoi concluzia dureroasă: Bezna rece, zidul rece Mai muriră paisprezece. Chiar și înmormântările sunt private de „legea” lor
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
Articolele Autorului Joi, 17 Decembrie 2015 Dau cuvintele în clocot Și le-aud pe rând cum strigă, Mi se face dor de-Acasă, Ca de-un bruș de mămăligă, De mă văd vuind pe creste Cum voinicii din Posada, Sub opincile făloase Scârțâie pe drum zăpada Și auzul mi se umple De o hărmălaie sfântă, În târnațul plin de viață Îngerii din ceruri cântă Un colind pe care nimeni N-a putut să mi-l înfrângă, Și copilul dintre gânduri A
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1450514204.html [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
Toată viața, de când a prins a merge cu/pe picioarele lui, moș Gheorghe a clefăit mii și mii de hectare de glod. Desigur, mai mult desculț decât încălțat. Sigur, umbla și încălțat cu opinci, că altceva era greu de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și de alean, cu astea învârtea o horă și
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor by http://balabanesti.net/2012/12/19/ma-sui-pe-patul-din-tinda-si-incerc-sa-mor/ [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
și de alean, cu astea învârtea o horă și o sârbă, clocotea o ciuleandră, desena pe colb un vals, un tangou... cu astea tipărea urme/semne ale trecerii pe cărarea dintre cântecul de leagăn și prohod. Când punea talpa de opincă ori de picior gol prin știoalnele și prin zloatele și prin glodurile curate ale poghiazurilor, făcea vid. Era o fleșcăraie de nedescris. Însă moș Gheorghe, cu talpa-i mare și zdravănă, trecea fără frică și fără grijă, chiar mai și
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor by http://balabanesti.net/2012/12/19/ma-sui-pe-patul-din-tinda-si-incerc-sa-mor/ [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
gospodărie Complexului Muzeal Bucovina. S-a făcut, astfel, un inventar. A fost chinul dracului, în primul rând pentru că trebuia să fim și noi acolo. Eu am crezut că le dăm cheile și la revedere. Și am numărat de la linguri la opinci până la lucrurile de valoare. “Și prețurile?/ Prețurile...puneți-le voi că, oricum nu ne dați nimic.” Cum-necum s-a ajuns la suma de un miliard și jumătate. Și s-a aflat în sat: “Doamne, ce bogați trebuie să fie ăștia
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
știa ce sunt! Nici la un picior nu aveau o încălțare pereche. Era o combinație de 4 încălțări diferite; un bocanc scâlciat, o gheată ce părea de damă, un tenis din acela de baschet și ca o ultimă invenție o opincă dintr-un cauciuc de automobil. Întrebați cum îi cheamă cei doi băieți, au răspuns ca la o comandă, amândoi deodată; Tunică și Suman. Simonică a rămas încurcat pentru început, dar imediat i-a spus paznicului să dea furaje cailor și
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_oaspeti_surpriz_mihai_leonte_1355754887.html [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
Na, dacă ăsta a fost norocul nostru - la toată lumea s-a dat ceva, nouă ne-a rămas nanotehnologia). Ăsta e avantajul să ai o nație unde nu duci omu' cu zăhărelu', nici măcar cu grahamu'. Că la noi, de la vlădică la opincă, toată suflarea s-a prins cum e cu interacțiunile și combinațiile: „într-un ecosistem, interacțiunile sunt la fel de importante ca și componentele, incubatoarele de afaceri cu cel mai mare succes din lume sunt cele formate în jurul unor oameni cu experiență și
americanii, cu Trump, noi, cu Big data la găleata și Y combinator pe graham by https://republica.ro/alegeri-2016-americanii-cu-trump-noi-cu-big-data-la-galeata-si-y-combinator-pe-graham [Corola-blog/BlogPost/338597_a_339926]
-
Gheorghe sau de Ilie, oameni de rând? Bine că pe atunci nu exista televizorul care să-i facă „artiști” și să-i poarte prin lume! Pentru că misterul lor-pânză subțire, magia lor-suavă...delicată! Pe scenă nu împungi cerul cu bățul și opinca nu mai bate în poarta pământului. Nici pământul și nici cerul nu se mai trezesc la strigătul de „hălăișa!” Dar nici așa...acoperiți de pulberea uitării! Deși, ei au vrut să rămână învăluiți în mister. Poate că în acele zile
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
decență”, iar „guvernare” cu „chivernisire”. Stabilirea unor criterii inițiale pentru răsplătirea discriminatorie a profesorilor (performanță la olimpiade, ore suplimentare, activități extracurriculare etc.) este o procedură ineficientă în primă instanță. Toți profesorii trebuie plătiți bine de la bun început, de la vlădică la opincă. O salarizare consistentă va avea efecte multiple, toate benefice. Bine plătit, un profesor de latină, de pildă, și-ar putea permite să își cumpere ediții noi din autorii clasici pe care îi predă, publicate în celebre colecții occidentale, dicționare, baze
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor by https://republica.ro/apel-pentru-restaurarea-demnitac-ii-profesorilor [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
profitorilor interni și externi îi surâde ideea ca țara să se pună pe picioare? Asta ar însemna ca cetățenii români să fie stăpâni, nicidecum chiriași în propria lor casă/țară, ca legile să aibă aceeași nuanță aplicativă de la vladică până la opincă și ca democrația noastră original-declarativă să devină faptic-nedubitativă. Păi, mult mai simplu și mai profitabil pentru sistemul corupt până-n măduva oaselor, taman acel sistem care a pus România pe butuci, este ca-n masele de alegători să întrețină, cu demonică
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1487579888.html [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie”. Închei citatul. În bibliografia reținută pentru Badea
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
albăstrele. Peste mijloc l-a așezat! Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă, Cu multe buzunare Făcu țăranu și îl puse, Să-i țină cald la șale. Și ce-a ieșit? Vedeți și voi: Costumul nostru popular Cum nu găsești în altă parte
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494771533.html [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale din Europa acelei vremi, dar ea a marcat intrarea poporului nostru în epoca modernă, prin trezirea conștiinței naționale. Sunt unii istorici care au comparat o cu Revoluția
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele obicei moștenit încă de la romani.” De acum începe portul internațional care a luat locul celui din bătrâni. Referință Bibliografică: ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA TA, FIICĂ DE LEI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba-ngemănată-n genii Cu opinci, tunici și iie, Vine peste lungi milenii, Dinainte să se scrie În cazanii și în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1441013773.html [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
întrunește aproape o jumătate de populație!)” și îndemnul unui statalist pre nume Dinu Mihail „...De acum încolo (se referă la începutul „domniei” lui Dodon!) trebuie să ne așternem pe muncă pentru a construi Țara Moldovei. Toți de la Vlădică pînă la Opincă. Fără rabat și excepție”. Iată că îndemnul ia fost auzit. Lichelele s-au înrolat în grabă și s-au pus pe muncă. Nu mi-a fost greu (internetul face minuni!) să găsesc publicația în care a fost publicată această pretinsă
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1482048968.html [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
spiritual din toate categoriile sociale. Unii, umaniști, consideră că tăcerea ierarhilor se datorează neputințelor lor spirituale, dar mai ales lâncezărilor fastuoase și bahice din grandioasele lor palate princiare. - Cum să stea de vorbă un ditamai Vlădică, cu o puturoasă de opincă? Alții, cinici, cred că grija de căpătâi a păstorilor este chiar aceasta: de a se căpătui boierește, nu glumă. Majoritatea ierarhilor cred că își fac totuși un fin și ușor examen de conștiință: - Ce dacă ne tragem din țărani cu
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
și el cu o bucată de cer. Noroc că adurmea pe dată și nu mai tremura de frig. Hai, hei, hei și după ce a bătut el cu piciorul toate țările, că i s-au tocit o mie de părechi de opinci și a stat de vorbă cu oamenii prin sate și prin târguri... și a stat de vorbă cu popoarele, cât a putut și el să stea de vorbă, că de acum Sfântul Petru era cam bătrân, a luat-o pe
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_dumnezeu_sfantu_p_stefan_dumitrescu_1336041639.html [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
pe fond roșu, fețe de masă pe fond roșu, cu dungi divers colorate: alb, negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
îndesase un dolman și două azime cât roata carului. Nu uitase nici pe celălalt tovarăș, fluierul, înfipt în brâul negru ce-i strângea mijlocul. Avea portul ungurenesc: ițari albi, cămașa lungă până la genunchi, strânsă în betele negre, era încălțat cu opinci noi să-i țină la drum, iar pe cap purta un clop ungurenesc ce îi apăra creștetul de soare sau nori. Pornise într-o luni și ținea socoteala zilelor crestând, la sfârșitul fiecăreia, o linie pe bâtă, ca pe un
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1427011196.html [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale din Europa acelei vremi, dar ea a marcat intrarea poporului nostru în epoca modernă, prin trezirea conștiinței naționale. Sunt unii istorici care au comparat o cu Revoluția
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
voi, păcătoșilor, sunteți români împuțiți, puturoși, îngălați spiritual, Dinicu Golescu și Nicolae Bălcescu erau boieri romantici „duși“, noi suntem meseriași realiști pragmatici, ne facem treaba corect în nișă, NOI NU MAI VREM SĂ FIM INTELECTUALI FRAIERI, noi nu discutăm cu opinca, ci doar formăm pe formatorii opincarilor, și aceasta numai bine plătiți! Fiindcă în infernul de aici nu mai e loc pentru tinerețe și idealism. Neamul Românesc a sucombat, nespovedit, neîmpărtășit și fără lumânare, și nici nu încape, vai, hoitul lui
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
suflă greu. Mă întreb cât poate fi de bătrân. Nu i se văd decât ochii și, foarte puțin, buzele. De sub blana lungă îi ies degete noduroase, crăpate de ger. În rest e tot blană, o lână lungă, din creștet până la opinci. E un omuleț, dar nu e om. Nu are haine; lâna crește pe el așa cum am văzut că crește pe oi. La el, în munții cerului, toți Moșii sunt la fel. Moși adevărați, nu oameni mascați, cu haine roșii, cum
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată by https://republica.ro/duhul-lui-moc-craciun [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]