1,074 matches
-
Calea Victoriei și faptul că în locul Aeroflot-ului rus s-a instalat la București Turkish Air pe Magheru sunt indicii mai sigure. Moldovalahii sunt în continuare provinciali turco-pravoslavnici, chiar dacă bacșișul se cheamă acuma comision și Înaltă Poarta e UE. De la vlădica la opincă nu s-a schimbat mai nimic. (Vezi pe www.viorel-roman.ro „Scrisoarea deschisă adresată poporului român” de arhimandritul Iustin Parvu și pe www.badpolitics.ro Lucian Croitoru de la BNR: „În România nu e capitalism, clicile antreprenori de carton-politicieni au acaparat
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
Oltul, “Miorița” etc. Cea de-a doua parte a volumului conține “blesteme” puse în “gura” unor instituții (școala), categorii profesionale (artiști, soldați, învățători, traducători etc.), trăsături caracterologice (onoare, demnitate, talent, glorie) și chiar a unor lucruri comune (fabrica, ia românească, opinca, munca, cula, neamul, plugul, crucea, costumul popular). La acestea se mai adaugă “blestemele” mamei, tatălui, patriotului, porumbeilor, cetățeanului turmentat și... raiului. Uneori “belestemul” este rostit de cel pomenit în titlu, alteori - de poet în numele său: “Și v-am scris ca să
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
răstignire fără cruci și fără schele/ O golgotă ștearsă, fără altare.”- iată imaginea lor în mișcare. O altă imagine, parodică, a mizeriei găsim în ”Serenada”: Fierăstraie și rindele Rod în ciurciuvele Pe la trei Vin păduchii mititei Pe la cinci Ploșnițele cu opinci. Șobolanul te miroase Pe la șase Gâlcile dacă ți-au copt Doctorul vine la opt. Dar nu râdeți, pare a spune poetul, trăgând apoi concluzia dureroasă: Bezna rece, zidul rece Mai muriră paisprezece. Chiar și înmormântările sunt private de „legea” lor
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
poți să ghicești mesajul anarhist-apocaliptic venind de la un distins domn sobru, echilibrat, albit de vremuri, care scrie versuri incendiare oriunde pe planeta: Bucuresti-NewYork, Forest Park-Biblioteca Metropolitana, Buzău, Oradea, sau își datează un poem: „București, 31 iulie 2014, Ora cinci fără opinci/ Ceru-i sus pentru pitici,/ Doamne, cât suntem de mici!” Creația domnului Virgil Ciucă, în simplitatea și transparența ei, devine un „caz”, o excepție de la toate regulile poeziei patriotice, așa cum au fost asumate ele de la începuturile speciei, în epoca pașoptistă
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
egală măsură. Ei ne asigură liniștea spirituală, cultura minimală, informația necesară, prevenția sanitară, siguranța zilei de azi și de mâine. Nu discutăm, aici, de cei care au dat cinstea pe rușine. Uscăturile, care trebuie supuse oprobriului public. De la vlădică până la opincă! România profundă rezistă, datorită lor, asaltului unor modele de viață imorale, pline de ispite. De fapt adevărate antimodele. Culme, intens mediatizate pe toate canalele de tot felul de canalii. Toate acestea se petrec în lipsa unei democrații autentice. Proverbul cu peștele
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+7): NIHIL SINE DEO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351804_a_353133]
-
roată, decorate la cald și la rece, în culori naturale, calde, de nuanța pământului sau a lemnului. Piesele lucrate de dumnealor utilitare și decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieții materiale și spirituale ale poporului român: blidare, butoiașe, ploscă, opinci, vaze de forma stupului împletit din nuiele, folosit acum 200-300 de ani, figurine reprezentând țărani, cobilițe, sticle ce reproduc chipuri de domnitori: Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș etc. Dorința familiei Postăvar este de a produce obiecte tradiționale românești: ii
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu a purtat publicul prin și printre peisajele Modovei și moldovenii care rup opincile încinși în joc, alături de Catrina. Tiberiu Ceia a așternut visarea, dorul, romanța, liniștea peste sală, cu vocea lui caldă, lirică. Emilia Dorobanțu e o cântăreață care a edificat superbitatea frumoaselor fete dace răzbătută până azi în chipul și talentul ei
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM de AL.FLORIN ȚENE Întorcându-mă unde... nu am fost niciodată Mi-am adunat toate cuvintele în desaga unei fraze Și încălțat cu opinci din piele de poveste Am luat-o la vale printre tufe de înjurături și raze În căutarea acelui lucru pe care nu l-am pierdut niciodată. Bătea un vânt de parcă nu mai bătuse de când compunea primele poezii Eminescu în gând
ÎNTORCÂNDU-MĂ UNDE...NU AM FOST NICIODATĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351462_a_352791]
-
principale prin care se intră în cetate. Horia și Cloșca au fost executați prin frângere cu roata, în ziua geroasă de 28 februarie a anului 1785, iar Crișan și-a pus capăt zilelor în închisoare, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Până în secolul 19: românii, îi ziceau orașului Bălgrad, germanii Weissenburg Karslburg iar maghiarii Gyulafehervar. Și, tot aici, la Alba Iulia s-au încoronat Regele Ferdinand și Regina Maria ca suverani ai tuturor Românilor. La Alba Iulia a fost înființat încă
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
povară! COZIA Sânge s-a vărsat Lupte multe ai câștigat, Dar săracul tot a dat Araci la domnie Și bani la visterie. MIRCEA CEL BĂTRÂN Doamne! O viață am luptat, Valahul să nu fie prădat! Osebire să nu fie Între opincă și domnie. COZIA Osebire ai făcut Stunci c穗d de cineva nu ți-a plăcut. Îți aduci aminte De o fată săracă, cuminte? Nu ai lăsato să iubească Pe fiul tău, față domnească! MIRCEA CEL BĂTRÂN Surprins și înspăimântat.). Dar, cine
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
dormind. Le mai îngân și astăzi, printre rânduri, Ca într-un vis în care-am ațipit. E doar un fel de-a împleti din gânduri Cu bucuria mărului primit. Cu fulgii care pică peste gene, Cu îmbrânceli, cu apa din opinci... Copii zburdalnici înfruntând troiene, Pentru un măr... sau două, poate cinci. Cuprinși de bucuria sărbătorii, În mintea noastră, darnicul Crăciun N-ar fi venit, de noi, colindătorii, Nu-L colindam în seara de ajun... Referință Bibliografică: Mi-e dor să
MI-E DOR SĂ MAI COLIND ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351580_a_352909]
-
știa ce sunt! Nici la un picior nu aveau o încălțare pereche. Era o combinație de 4 încălțări diferite; un bocanc scâlciat, o gheată ce părea de damă, un tenis din acela de baschet și ca o ultimă invenție o opincă dintr-un cauciuc de automobil. Întrebați cum îi cheamă cei doi băieți, au răspuns ca la o comandă, amândoi deodată; Tunică și Suman. Simonică a rămas încurcat pentru început, dar imediat i-a spus paznicului să dea furaje cailor și
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului ULIȚA COPILĂRIEI Inima încă se mai răscoală Când se plimbă prin copilărie, În anii când mergeam la școală, O cuprinde un fel de nostalgie. Mândru să umblu în opinci, Îmbrăcat într-un fel de ițari, Cum purta lumea pe aici, Copii mici și oameni mari. Spre mărețul deal al Ciofului, Care împarte satul meu Petia, Trimit epistole ale dorului, Care să-mi aline melancolia. Iarăși gândurile mă poartă, Spre
ULIŢA COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351761_a_353090]
-
tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele obicei moștenit încă de la romani.” De acum începe portul internațional care a luat locul celui din bătrâni. Referință Bibliografică: ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
nu l-a dezarmat pe Linte care a continuat să vândă chibrituri la țărani și țigări ieftine cumpărate de la soldații din regimentul orașului. Dar Linte a descoperit o nouă afacere, cea cu ațele scoase din cauciucurile din care se confecționau opincile. Aceste ațe erau bune pentru biciurile birjarilor și erau la mare căutare la cei de la sate. Între timp Jurcă a primit un fel de cameră mai bună lângă vechea sinagogă din Fălticeni, de fapt un fel de bibliotecă ascunsă a
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > INSTANTANEE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Instantanee Demult de tot bătătoriră cale Sandale, și opinci, și cizme groase, Oștiri și căpetenii numeroase De kaiseri, de honvezi și de pașale. Rădvane încărcate și vânjoase Spre zare de azur și de opale, Prin timpuri de-nfloriri medievale, Atacuri, aventuri spectaculoase. Mai nou apare prin Dracula mitul - Fantomele
INSTANTANEE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351118_a_352447]
-
lui. Nici nu știam ce înseamnă emancipat. Mi-a venit o idee genială, credeam eu. Dacă nu mă mai duc la oraș, atunci de ce să mai merg la școală? Șia așa erau7 kilometri până la școală. Iarna ne înghețau picioarele în opinci, iar vara vroiam să ne jucăm. Și apoi nu vedeam în ruptul capului nici o legătură între radicali și sapă, sau între fracții și sapă. Ce nevoie aveam de școală? Așa că am hotărât, împreună cu altă fată din sat, să nu ne
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
i-am votat, Că poporu-i de votat, În rest... nu-i decât rahat! De aceia, Doamne sfinte, Eu te rog, te rog, fierbinte, Scoală-te din scripte sfinte S-aplici legea dinainte: „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, De la opincă și pân’ la președinte!” (din volumul meu de grețuri) Referință Bibliografică: Scoală, Măria Ta! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
gândurile mele,/ Am început să chiui și să joc.// Un înger spânzurat de cornul lunii/ Mi se părea c-avea țigara-n gură/ Și că în scrumul ei ardeau lăstunii/ Și că un drac de Dumnezeu înjură.// Mi-am descălțat opincile-ntr-o doară/ Și-am dat cu ele-n cer, cu amândouă.../ Când m-am trezit, duceam în subsuoară/Un snop de trandafiri arzând în rouă.”( Vis) Potențarea trăirilor, între sacru și profan, este sporită de ruga în care cuvintele
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
spiritual din toate categoriile sociale. Unii, umaniști, consideră că tăcerea ierarhilor se datorează neputințelor lor spirituale, dar mai ales lâncezărilor fastuoase și bahice din grandioasele lor palate princiare. - Cum să stea de vorbă un ditamai Vlădică, cu o puturoasă de opincă? Alții, cinici, cred că grija de căpătâi a păstorilor este chiar aceasta: de a se căpătui boierește, nu glumă. Majoritatea ierarhilor cred că își fac totuși un fin și ușor examen de conștiință: - Ce dacă ne tragem din țărani cu
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
voi, păcătoșilor, sunteți români împuțiți, puturoși, îngălați spiritual, Dinicu Golescu și Nicolae Bălcescu erau boieri romantici „duși“, noi suntem meseriași realiști pragmatici, ne facem treaba corect în nișă, NOI NU MAI VREM SĂ FIM INTELECTUALI FRAIERI, noi nu discutăm cu opinca, ci doar formăm pe formatorii opincarilor, și aceasta numai bine plătiți! Fiindcă în infernul de aici nu mai e loc pentru tinerețe și idealism. Neamul Românesc a sucombat, nespovedit, neîmpărtășit și fără lumânare, și nici nu încape, vai, hoitul lui
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE Întorcându-mă unde... nu am fost niciodată Mi-am adunat toate cuvintele în desaga unei fraze Și încălțat cu opinci din piele de poveste Am luat-o la vale printre tufe de înjurături și raze În căutarea acelui lucru pe care nu l-am pierdut niciodată. Bătea un vânt de parcă nu mai bătuse de când compunea primele poezii Eminescu în gând
ÎNTORCÂNDU-MĂ UNDE...NU AM FOST NICIODATĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356958_a_358287]
-
dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus vreodată mănușă pe MÂNA de lucru a unei nații? Dar ochelari pe un OCHI de baltă? N-am
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului REFLECȚII Distinsului poet Ion CHICHERE Clopot fragil de smaragd Cu rezonanțe în iatacuri sfinte, Ce revin și iar se sparg De zidul amintirilor cuminte. Țăran plecat din vreme la oraș Privind opinci în vechi fotografii Cu ochiul dur, dar și gingaș Al îndepărtatei copilării. Acum privind sicriul scăpătat Pe ghețușul iernii dure, Poetul observă că a alunecat Și în loc de cimitir se află în pădure. Trăind intens la cotele înalte Luptând din greu
REFLECŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356526_a_357855]