122,933 matches
-
Foarte important de remarcat este faptul că aceasta nu era, din partea lui Nietzsche, pur și simplu o încercare de a înțelege empatic polis-ul grecesc, vreo ciudăție oarecare ținând de vederile lui ca istoric profesionist. Nu, acest lucru ținea de opiniile lui asupra "treburilor curente", și făcea parte din concepția lui asupra unei "societăți ideale": Nietzsche "a fost împotriva scurtării duratei zilei de muncă, în Basel, de la doisprezece ore pe zi la unsprezece. A fost un susținător al muncii infantile, observând
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
Cioculescu, Constant Tonegaru (în Dreptatea), într-o anumită măsură Tudor Arghezi și Barbu Brănișteanu (în Adevărul), Camil Petrescu (în Lumea și Contemporanul) și Al. Philippide (în Semnalul și Revista Fundațiilor Regale), au reușit să inducă, așa cum arată Vasile Igna, "în opinia românească, o viziune completamente opusă orientării oficiale, promotoare a unanimității, a "sensului unic" și a atotputerniciei noului realism, socialist, ce trebuia să domnească în artă". Din cealaltă tabără, a "noului" mistificator, a "progresului" care era în realitate un catastrofal regres
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
ceea ce spui d-ta? De pe care munte ai coborît și ce zeitate necunoscută mie ți-a dictat aceste noi Table ale Legii? Cine te-a învestit cu puterea de a-mi impune credința d-tale, peste împotrivirile conștiinței mele?" Misticismul opiniei unice care nu suportă nici o nuanță de îndoială și, în cazul criticii, afurisește revizuirile, poate fi circumscris prin propozițiile lui Teodorescu-Braniște din 1947: "Nimic nu-mi îngăduie să cred că stai de vorbă, prin nu știu ce magie, cu forțe ascunse care
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
scăpare spre o altă profesie? - La șase ani și ceva, când am fugit în Abisinia, fără să ajung vreodată acolo, am știut că n-o să mai scap de robia și fobia scrisului. Oricât a-ncercat taică-meu să-mi schimbe opiniile. Bătând la mine ca la făsui!... - În ce relații ați fost de-a lungul timpului cu critica literară și, în general, ce părere aveți despre criticii literari și despre rostul lor pe... lume? - Excelente! Și am și o părere excelentă
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
ei din țară și de peste hotare devine parte a istoriei, după cum istoria a devenit parte a literaturii, fie prin silnicia dirijismului comunist, fie prin reacțiile la acest abuz fără precedent. Consemnînd minuțios cele cunoscute direct sau indirect, oameni, scrieri, evenimente, opinii, Monica Lovinescu supune segmentul temporal menționat unei analize am putea spune microscopice. Operația d-sale nu e atît în beneficiul "pactului autobiografic", cît în cel al unui tablou obiectiv, a cărui ramă literară e spartă în direcții moraliste (dar și
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
să fie aceea a unor simple notițe grăbite", afirmînd, în final, faptul că "Bacovia a ilustrat în chipul cel mai convingător destinul Scriitorului". În privința acestui raport dintre "involuntar" și "intenționalitate", cu atîtea implicații, cum s-a văzut, mă despart de opiniile lui Mircea Scarlat; la fel, mi se pare că, adesea, criticul are prea mare încredere în amintirile Agathei Grigorescu-Bacovia. Dincolo de acestea însă, în cartea lui Mircea Scarlat pot fi descoperiți "noul" și, aș spune, adevăratul Bacovia. Acordînd întîietate textului și
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
semne și semnificații a ceea ce înseamnă literatura la un moment dat, fără să se lase fascinat de acesta, ci evaluându-l în context istoric. Ceea ce își propune criticul este să gândească și să regândească, în afara prejudecăților, atât opera, cât și opiniile despre autor, fiindcă "rumoarea" interpretativă ar putea uneori să înlocuiască, așa cum se și întâmplă de fapt, "contactul personal cu opera". Contează pe experiența sa de lectură, pe meditativ și dubitativ, în privința receptării, pe analiza dezinvoltă a textelor. Un handicap mărturisit
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
limitele propriei profesii. E conștient că ea, critica, nu poate foarte mult în anumite privințe, dar nu crede că e o verigă de prisos între cititor și autor, ba, dimpotrivă, ar putea avea o funcție taumaturgică în cazurile (frecvente, după opinia sa) de "ciudată boală a prezentismului", care se manifestă așa: "Istoria începe cu noi, înaintea noastră a fost ori un deșert, ori un pre-postmodernism etc." Critica lui Daniel Cristea Enache pune mereu față-n față valorile verificate cu acelea recente
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
credință), amintindu-ne de proverbul cu câinele care latră, dar nu mușcă. S-au dus vremurile când, aflați în minoritate, moderniștii escaladau varii categorii de experiment sonor, iar conservatorii își ocroteau aproape prin orice mijloace procentele obținute în sondajele de opinie, ca și timpurile când postmoderniștii, la rândul lor minoritari, își încărcau partiturile cu recolte ale unor stiluri și tehnici de compoziție muzicală din diverse epoci, și aceasta sub privirile furibunde ale avangardiștilor, ce atacau din toate părțile în numele insolitului și
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
iată raționamentul și emoția lui Nicolae Bălcescu, expuse în introducerea lucrării sale Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Descopăr în cuvintele cu care îmi deschid cronica de față preocuparea constantă a lui Nicolae Bălcescu de a aduce lumină acolo unde istoricii, după opinia sa, au greșit. În faptul de a nu fi văzut decât "lupte de pretendenți la tron" și de a fi pierdut tocmai esența, "principiul și interesele ce fiecare pretendent reprezintă." Altfel spus, că fiecare s-a arătat sensibil numai la
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
regimuri mai democratice și, în orice caz, mai puțin marcate ideologic. În România, Ceaușescu n-a avut nici o clipă această intenție. Dacă a fost obligat să simuleze deschiderea, a fost pentru a putea cîștiga o bătălie de imagine: necunoscut de opinia publică românească, cu un sprijin precar în partid, el trebuia să se prezinte ca un lider capabil de înnoire. Naționalismul lui Ceaușescu, mai vizibil după 1971, a fost la origine un antisovietism, prelungind acțiunile lui Dej. Ceaușescu era îndeajuns de
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
sunt și prietenele mele, ca și editorii mei. - O voi face cu multă plăcere. Lansarea cărții dv. va avea loc mâine, chiar în ziua deschiderii târgului, în prezența unor oficialități, scriitori, cititori, ziariști, diplomați... Am dori să știm care este opinia dv. în legătură cu apariția acestui roman în limba română. Cum ați primit vestea, ce sentimente vă încearcă, ce amintiri aveți din vizita făcută în România...? - Mă bucură foarte mult că acest nou roman al meu a apărut la București și îmi
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
despre figura dictatorului, v-a inspirat în vreun fel dictatura lui Ceaușescu? - Fără nici o îndoială. În sensul acesta, România, din nefericire, a trăit, ca și multe țări din America Latină, experiența guvernelor autoritare, a regimurilor totalitare, a cunoscut minciuna, cenzura, manipularea opiniei publice, procesele politice, arbitrariul, disparițiile de persoane, chipul caricatural al justiției, toate aceste lucruri au fost trăite în aceeași măsură și în România, ca și în Peru, Mexic, Cuba sau Ecuador. Astfel că, atunci când eu am scris acest roman despre
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin la Opera Română. Cărți publicate: Poezie: Vina nu e a mea, 1968, Captivitatea cercului, 1970, Scrisori neexpediate, 1979, Opinii despre durere, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, 1983, Piața cerului, 1986, Cântece, 1989, Dactilografa de noapte, 1996, Spitalul manechinelor, 1998, Capricii periculoase, 1998. Proză: Săpunul lui Leopold Bloom, 1993, Sexagenara și tânărul, 2000. Traduceri din: Strindberg, Hamsun, E.T.
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de spirit critic? Tipul acesta de interdicție - nu scriem despre cutare, fiindcă... - nu e sănătos. Scriem despre oricine. Totul este cum scriem. În ce-l privește pe dl Grigurcu, colaboratorul nostru permanent, d-sa se abține demn să aibă vreo opinie. Spre deosebire de colegii noștri de la Steaua și Radio Cluj, noi credem că nici un fel de cenzură nu e bună și că spiritul democratic al unei reviste trebuie dedus din întreaga ei orientare, nu din texte separate și, fatal, contradictorii. "Ce caută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
nu par mai înseninați. Există însă o mulțumire și un sentiment de început al altor vremuri pe care s-ar putea construi ceva temeinic. Acum ar fi momentul ca politicienii de toate culorile să încerce să se reabiliteze în ochii opiniei publice. Acum ar fi momentul ca partidele de orientare democratică să avertizeze electoratul că procesul integrării noastre în NATO poate fi dat peste cap de înclinația unora dintre noi de a vota forțe politice extremiste. Pe acest fond de mulțumire
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
care nu are criterii valabile pentru a stabili o relație sau un eventual punct comun cu asemenea fond, dureros experimentat de înaintașii lui. După cât m-am străduit să pătrund în complicatele filoane care au dat naștere la atâtea dezbateri și opinii, ajung la convingerea că important este faptul că opera își urmează cursul firesc. Iar, în privința comentariilor, ele exprimă întrutotul pe fiecare din semnatari, indiferent de timpul material și spiritual când au fost scrise.
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
doar atât țintea "reîntoarcerea"?...). Știrea aceasta paradoxală, după mici comentarii temperate, a fost parcă ștearsă cu buretele și nu s-a mai amintit, până acum măcar, dacă a și fost pusă în aplicare sau a fost doar o "testare" a opiniei publice internaționale. Pe noi însă semnificația veștii nu ne-a preocupat, preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
a opiniei publice internaționale. Pe noi însă semnificația veștii nu ne-a preocupat, preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
83 de minute, n-a părut câtuși de puțin lung, datorită unei construcții îngrijite și inspirate. Realizatorul a contat, de altfel, pe o perspectivă surprinzătoare asupra conflictului sârbo-croat - fără gropi comune, case distruse, execuții sumare, ci având în vedere doar opiniile unor jucători de fotbal risipiți pe la vilele de lux ale marilor cluburi europene. Drama războiului nefiind estompată din acest motiv, ci câștigând, dimpotrivă, în contur. O mențiune specială i-a fost acordată filmului Femeile, fața uitată a războiului de Susan
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
capacitatea ei de a fi pe înțelesul tuturor. Noutatea e totdeauna, măcar o vreme, elitistă și dificilă. Nu e corect să visezi la o literatură deopotrivă nouă și accesibilă. Dacă nu cumva promotorii acestor idei fac eroarea, foarte gravă, în opinia mea, de a reduce literatura unei epoci la varianta ei de consum, de a crede, altfel spus, că s-a terminat cu originalitatea, cu imaginația, cu erudiția și cu subtilitatea gîndirii și expresiei de dragul succesului de public. Și contrazice însăși
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
radiografie a societății românești actuale. Cum se vede fapta ucigașului solitar (replică dîmbovițeană, avant la lettre, la sniper-ul care a terorizat capitala americană în ultimele săptămîni) pe diversele paliere ale societății românești - Președinție, CSAT, guvern, partide politice, mass-media, ONG-uri, opinia publică și cum ajunge ea prin manipulări succesive, să schimbe cursul istoriei - situația degenerează pînă în pragul unui conflict interetnic major și, în final, ca ultimă soluție, se trece la schimbarea guvernului -, iată miza cărții lui Bogdan Teodorescu. O deloc
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
cu grenadă de la liceul bucureștean Jean Monnet. Se bate apa în piuă o vreme, se lasă cu ceva demisii în conducerea Ministerului de Interne, după care noii instalați în funcție anunță un termen pentru rezolvarea cazului, la sfîrșitul căruia prezintă opiniei publice un țap ispășitor, de preferință mort (sinucis în momentul în care a fost încolțit de polițiști). Impresionanta lipsă de originalitate aparține realității, nu romancierului. Este greu de spus dacă Spada este un roman politic cu cheie sau (doar) un
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
bine analizei decît discursul politic al senatorului Corneliu Vadim Tudor a cărui receptare este de cele mai multe ori denaturată de contextul politic. Judecate cu mintea limpede, la nivelul unei cărți de ficțiune, plusurile și minusurile clasei politice și ale formatorilor de opinie ies mult mai pregnant în evidență. Ceea ce surprinde în mod plăcut în proza lui Bogdan Teodorescu este, în primul rînd, dezinvoltura stilistică, aparenta ușurință a scrisului, privirea mereu trează, inteligentă, cu care își scrutează textul. Spada este o carte care
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Poetul de origine română știe să păstreze în continuare distanțele, se arată rezervat față de adeziunile politice (temporare) ale suprarealiștilor cu marxismul și comuniștii; printre altele, trimiterea la un interviu acordat lui Ilarie Voronca în revista bucureșteană "Integral" în 1927, înregistrează opiniile unui om conștient de imensa farsă ideologică ce se joacă în URSS. Comunismul nu era atunci pentru el decât o nouă "burghezie pornită de la zero", blocată în birocrație, ierarhii, conformism. Tzara rămâne mefient față de orice politică de grup, crezând, individualist
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]