316 matches
-
are dreptul de a trimite miniștrilor petițiunile ce-i sînt adresate. Miniștrii sînt datori a da explicațiuni asupra cuprinderii lor ori de câte ori Adunarea o cere. Articolul 54 Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de dânsul în cursul exercițiului mandatului său. Articolul 55 Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunări nu poate, în timpul sesiunii, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, decât cu autorizarea Adunării din care face
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
orice neînțelegeri dinaintea necesității prealabile de a scăpa de un om ce era o rușine pentru țară, care prostitua politica națiunii în complăceri contradictorii... noile ministere sunt conferite oamenilor din Moldova și România, cei mai influenți, cu deosebite nuanțe de opiniuni, se poate observa că partida cea mai înaintată s-a dat la o parte cu plăcere spre a lăsa majoritatea elementelor conservatoare și moderată"670. Nelăsându-se impresionați de asemenea argumente și foarte atenți la toate mișcările liberalilor, conservatorii etichetau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de adunările pe secțiuni ale consiliului vor fi supuse aprobării consiliului. În cazul cînd consiliul Camerei, în plenul ei, nu va ajunge să ia o hotărîre unitară cu majoritate de 2/3 din membrii prezenți ai consiliului, Camera va comunica opiniunile separate ale fiecărei secțiuni Ministerului Industriei și Comerțului. § 2. Alegerea consiliului Camerelor Articolul 11 Membrii consiliului Camerelor se vor alege pe scrutin de liste, separat pentru fiecare categorie, din secția comercială și din secția industrială. Listele vor cuprinde, pentru fiecare
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
are dreptul a-și da părere scrisă deosebită, ci toți sînt datori să subscrie deciziunea majorității ca să o constate și să o încredințeze. Dacă în cursul deliberației asupra unui recurs judecat în secțiuni unite se ivesc mai mult de două opiniuni fără că nici una să întrunească majoritatea voturilor, atunci opiniunea celor mai puțini la număr trebuie să se unească cu una din cele două opiniuni cari întrunesc mai multe glasuri, spre a se putea da o deciziune de majoritate. SECȚIA IV
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
toți sînt datori să subscrie deciziunea majorității ca să o constate și să o încredințeze. Dacă în cursul deliberației asupra unui recurs judecat în secțiuni unite se ivesc mai mult de două opiniuni fără că nici una să întrunească majoritatea voturilor, atunci opiniunea celor mai puțini la număr trebuie să se unească cu una din cele două opiniuni cari întrunesc mai multe glasuri, spre a se putea da o deciziune de majoritate. SECȚIA IV Efectul deciziunilor Curții de casație Articolul 51 Hotărîrea judecătorească
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
în cursul deliberației asupra unui recurs judecat în secțiuni unite se ivesc mai mult de două opiniuni fără că nici una să întrunească majoritatea voturilor, atunci opiniunea celor mai puțini la număr trebuie să se unească cu una din cele două opiniuni cari întrunesc mai multe glasuri, spre a se putea da o deciziune de majoritate. SECȚIA IV Efectul deciziunilor Curții de casație Articolul 51 Hotărîrea judecătorească casata se socotește ca si cum nu ar fi fost și nu mai are nici o putere. De
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
a fi de față, procurorul militar și grefierul și are în vedere dosarul, actele procesului și desbaterile orale. Nu se va lua în considerare nici un act care nu s'a produs în ședin��a, în timpul desbaterilor. Articolul 295 Președintele ia opiniunea judecătorilor, începînd cu cel mai mic sau mai nou în grad, iar hotărîrea se pronunță cu majoritate sau cu unanimitate și se consemnează de îndată, într'un proces-verbal cuprinzînd dispozitivul hotărîrii, care va fi semnat de toți judecătorii și de
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
mai mic sau mai nou în grad, iar hotărîrea se pronunță cu majoritate sau cu unanimitate și se consemnează de îndată, într'un proces-verbal cuprinzînd dispozitivul hotărîrii, care va fi semnat de toți judecătorii și de grefier. Nu sînt admise opiniunile separate. Pronunțarea hotărîrii se poate amana cu cel mult 5 zile. În acest caz, președintele poate cere părților săi depună concluziuni scrise. Această hotărîre va fi motivată în fapt și în drept, prin îngrijirea președintelui. Articolul 296 În cazul cînd
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
tramite Miniștrilor petițiunile ce-i sînt adresate. Miniștrii sînt datori a da esplicațiuni asupra coprinderii lor ori de căte ori Adunările ar cere-o. Articolul 51 Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de densul în cursul esecritiului mandatului seu. Articolul 52 Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunări, nu poate în timpul sesiunei, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunării din care
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
orice neînțelegeri dinaintea necesității prealabile de a scăpa de un om ce era o rușine pentru țară, care prostitua politica națiunii în complăceri contradictorii... noile ministere sunt conferite oamenilor din Moldova și România, cei mai influenți, cu deosebite nuanțe de opiniuni, se poate observa că partida cea mai înaintată s-a dat la o parte cu plăcere spre a lăsa majoritatea elementelor conservatoare și moderată"670. Nelăsându-se impresionați de asemenea argumente și foarte atenți la toate mișcările liberalilor, conservatorii etichetau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
au făcut minime intervenții în textul lui Radu Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
concurență cu comerțul ei, și ca dezvoltarea noastră administrativă și comercială să înfățișeze provinciilor sale mărginașe niște exemple care ar tulbura ideile propriilor ei supuși și i-ar face să nu se mai simtă la îndemână în condiția lor actuală.» ... Opiniunea publică, altădată atât de pronunțată în țările noastre în favoarea rușilor - îmi zicea un moldovean -, s-a întors împotriva lor cu desăvârșire. În vremea când ne aflam în dosul cetăților de la Dunăre, ei ne măguleau și ne cruțau, cum fac acum
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
s-au desprins, formând un nou Partid Național Liberal. Referindu-se la motivele care i-au determinat pe unii dintre liberali să opteze pentru gruparea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu, fruntașul georgist Constantin Toma afirmă că aceștia reclamau: "libertatea opiniunilor în sânul partidului și selecționarea valorilor". Ei cereau, de asemenea, "să dispară sistemul teroarei și al exploatării. [...] Deciziunea să aparție majorității". Pe de altă parte, această opțiune permitea unora dintre conducătorii organizațiilor liberale din țară și din Capitală să-și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de sacrificiu". (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond familial Brătianu, dosar nr. 478/ 1931.) Ședința Comitetului Central Executiv al PNL Cuvântarea d-lui prof. universitar Paul Negulescu "Partidul politic joacă un rol considerabil în viața politică a statelor cu o puternică opiniune publică căutând și reușind să creeze curente de opinie publică și ajungând prin propagandă să canalizeze încrederea corpului electoral. Dar pentru a ajunge la acest scop, partidul se organizează pentru a face educațiunea politică unitară a membrilor partidului în vederea de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cuvîntul de "lipsiți de patriotism" ce ne adresați, el vi se întoarce fără să ne dăm osteneala de a vi-l trimite cu poșta: lipsă de patriotism dovedește acela care, fiind la cîrma statului, ascunde situațiunea exactă, inducînd în eroare opiniunea mandatarilor țării; patriot e cel ce, cunoscînd-o, o studiază din vreme și caută a-i aduce îndreptări ( Nu avem nici o informație..., "Timpul", 22 februarie 1881). În toată jurnalistica sa economică se relevă ca un bun și temeinic cunoscător al terminologiei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din forma finală: Ziarul Drepturile omului nu era ziarul unui partid și nici măcar toți redactorii lui nu erau înțeleși asupra tutulor problemelor mari. De aceea în fruntea foaiei se citeau aceste rânduri: „Redactorii acestui ziar au fiecare răspunderea principiilor și opiniunilor emise prin articolele publicate“. Articolul prim, publicat în no. 1 al ziarului este intitulat Steagul nostru, în care sunt multe declarațiuni de principii, dar nimic precis. În acest număr, ziarul publica și o nuvelă de Barbu Delavrancea intitulată Sorcova. Printre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
plată. Învățătura primară va fi obligătoare pentru tinerii români, pretutindeni unde se vor afla instituite școli primare. O lege specială va regula tot ce privește învățământul public. Art. 24. Constituțiunea garantează tutulor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicile penal, care în această privință se va revizui și complecta fără însă a se putea restrânge dreptul în sine sau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dreptul de a trămite miniștrilor petițiunile ce-i sunt adresate. Miniștrii sunt datori a da explicațiuni asupra coprinderii lor ori de câte ori Adunările ar cere o. Art. 51. Nici unul din membrii uneia sau celeialte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de dânsul în cursul exercițiului mandatului său. Art. 52. Nici un membru ai uneia sau celeialte Adunări nu poate, în timpul sesiunii, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, decât cu autorizațiunea Adunării din care face
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
imperiale ruse. În urma delimitațiunii acceptată de plenipotențiarii Rusiei pentru Bulgaria și Rumelia, ar fi locul din partea Congresului să primească o tranzacțiune care de altmintrelea nu s-ar depărta în mod simțitor de propunerea făcută de către comitele Andrássy. D. Waddington menține opiniunea dezvoltată de comitele de Saint-Vallier, adică evacuațiunea graduală. Este o distincțiune de stabilit între Rumelia și Bulgaria și comitele Șuvaloff a recunoscut însuși că o prelungire de ocupațiune s ar înțelege mai dificil pentru cea dintâi decât pentru cea de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Rumelia și Bulgaria și de un an pentru România, combinațiune acceptată de plenipotențiarii Rusiei, comitele de St. Vallier declară că punctul capital fiind să se mențină armonia în sânul Congresului, plenipotențiarii francezi, întotdeauna doritori de a contribui la aceasta, primesc opiniunea exprimată de comitele Șuvaloff și care pare că întrunește asentimentul majorității. Lordul Beaconsfield zice că nu are nici o obiecțiune de făcut dacă toți plenipotențiarii sunt de acord. Președintele constată că asupra acestei cestiuni importante înțelegerea s-a stabilit din fericire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ascultat delegații unei națiuni cari reclamă niște provincii străine, s-ar arăta echitabilă ascultând și pe reprezentanții unei țări a cărei dorință este de a păstra un teritoriu ce-i aparține. Comitele Corti declară că se unește cu totul cu opiniunea exprimată de către colegul său, reprezentantul Angliei. Principele de Bismarck nu crede că admiterea românilor din punctul de vedere al reușitei lucrărilor Congresului să prezinte același interes ca admiterea grecilor, a căror pretențiuni, orice rezultat ar avea, nu ar putea să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și speră că această do vadă de interes va înlesni aderarea României la deciziunea Congresului, oricare ar fi dânsa. Obținându-se voturile Angliei și Italiei, președintele se adresează la d-nii plenipotențiari ai Rusiei. Principele Gorceacoff declară că se unește cu opiniunea principelului de Bismarck exprimată asupra acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod precis votul lor, comitele Șuvaloff zice că pentru guvernul său observațiunile adresate de către delegații români ar spori dificultățile discuțiunii, deoarece, în adevăr, Rusia nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
declară că, încât privește necesitatea de a asigura libera navigațiune pe Dunăre, împărtășește cu totul ideile d-lui prim plenipotențiar al Engliterei, dară nu vede că este o conexitate între libertatea Dunării și retrocesiunea Basarabiei. Se asociază, în ce privește Basarabia, cu opiniunea plenipotențiarilor ruși, având în vedere mai puțin interesele Rusiei decât pacea statornică a Europei. Alteța-Sa crede că Tratatul de la Paris ar fi fost mai solid dacă s ar fi înlăturat această cestiune de amor propriu, această micșorare de teritoriu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
d-nii Brătianu și Kogălniceanu, miniștri ai principelui Carol al României, a face în ședința de astăzi comunicațiunile cu cari ar fi însărcinați. Delegații români, d-nii Brătianu și Kogălniceanu sunt introduși, și președintele-i roagă să ia cuvântul spre a explica opiniunile și aprecierile guvernului lor asupra punctelor Tratatului de la San-Stefano privitoare la dânșii. D. Kogălniceanu mulțumește Congresului că a binevoit a admite pe reprezentanții români și dă citire memorandumului următor: Domnilor plenipotențiari, Mai nainte de toate ținem a mulțumi Congresului din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]